285 matches
-
Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului POTCOAVE Pornește primăvara și ne duce, De multe ori, prin ploile grozave, Ne vindecă de nopțile bolnave Și liniștește mințile năuce. Iar când apar și cazuri mult prea grave, Pe eșichier vreo dramă se petrece, Nebunul negru umbl-acum în cruce Și caii i-au rămas fără potcoave. Dar suntem bucuroși că înc-aleargă Și n-au pierit, cum ar dori toți câinii. Lumina din culoare n-o s-o șteargă Și nici mirosul
POTCOAVE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354507_a_355836]
-
alegere reușită care să le satisfacă câte ceva din visele/dorințele de altă dată. Și de fiecare dată, luându-se după valul epocii, realizează că sunt eternii perdanți. In schimb, falșii Don Quijoti, politicienii ipocriți, trecând cu nonșalanță prin toate culorile eșichierului politic, oportuniștii sunt adevărații câștigători. Ei promit orice, neținând seama de posibilitățile reale și nici de nevoile poporului. Din păcate, democrația favorizează falșii Don Quijoți, poate categoria cea mai detestată chiar de Cervantes. In toate timpurile au mai existat o
EXISTA SINDROMUL DON QUIJOTE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353967_a_355296]
-
munți la o cabană neștiută de ceilalți. Acțiunea romanului poate părea confuză, (așa cum a fost și perioada respectivă, atacată într-o formă invazivă de știri de tot felul: „Acum e drept, suntem puțin buimăciți de atâtea informații apărute brusc pe eșichierul vieții noastre poilitice.”), pentru că se desfășoară pe mai multe planuri. La nivel superior extern: Irak, Kuweit, Iran și în lumea ambasadelor și a atașaților militari pe lângă acestea, unde au apărut disfuncționalități. Sau intern, printre organele de partid și de stat
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
doctrina, ci metodă de cea mai valoare democratică pusă în slujba unor doctrine reprezentând statul pluralist. Așa cum se profilează lucrurile la noi cu o alianță stanga-dreapta, speranța este că ea ar putea aduce beneficiile centrului prin contracarea reciprocă și compensarea eșichierului de unde s-a pierdut centrul. Este unică șansă la noi; dar pe moment. Doar pentru un anume timp și cu speranța de a se ajunge până la urmă la un partid bine organizat în jurul unei doctrine, ca un pilon adevărat al
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
edificiu al zvonului, ca să le iasă, să facă voia și interesele bietelor megieșe, la nici o aruncătură de băț ieșea din bătătura proprie „prea-măritul”(!), țanțoș și dezinhibat de obsesia unei funcții pentru care fusese curtat îndelung (de o anumită parte a eșichierului politic dar și, culmea „inepției lui Ceașcă”, de a fi în poziția celui implorat să accepte funcția propusă!) de către un electorat ușor de dus cu preșul, amator de gogoși „cu vârf și îndesat/e” și alte z(c)acaricale pentru
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
nu s-a datorat doar acumulării extreme a nemulțumirilor sociale cât și a consecințelor revoluției informaționale care, prin urmările ei a marcat sfârșitul „războiului rece” Și „cald”, întreținut de agresiva ideologie comunistă în ultimii 4o de ani. Re-conceptualizarea în perimetrul eșichierului politic statal și al purtătorilor funcției lui potențiale (m-am referit la instituțiile Puterii) este o preocupare constantă și prioritară a politologilor, viitorologilor, încercându-se în esență comensurabilitatea raportului stat-cetățean având drept premize identitatea de interese, principiul sincerității reciproce, scopul
ESEU DESPRE PUTERE (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360691_a_362020]
-
bazează pe drepturile fundamentale la educație, sănătate, venit etc. care presupun o intervenție în economie a statului care să asigure prin coerciție aceste bunuri comune extinse. Astfel, liberalismul american este legat de conceptul de welfare state și se află la stânga eșichierului politic. Ca o paranteză, stânga și dreapta au apărut încă de la Revoluția Franceză când l’Assemble Nationale (un fel de parlament) așeza aristocrația în dreapta (favorabilă monarhiei și tradiției religioase) și mica burghezie și populația mai săracă în stânga (favorabile revoluției și
PSD și PNL nu sunt ceea ce par a fi. Și câteva observații despre identitatea USR () [Corola-blog/BlogPost/338693_a_340022]
-
nu e pe listă. Deocamdată. Acum, însă, de nevoie, îl voi vota pe cel care se situează cât mai aproape de acest deziderat. Nu sunt membră a niciunui partid politic! Am desigur, simpatii și relații interpersonale excelente cu reprezentanți ai întregului eșichier politic, și ai tuturor minorităților, dar acest fapt este pe cât de firesc (într-o existență pe care mi-o doresc în limitele normalității, totuși!), pe atât de nerelevant, ca lider de opinie. Consider că lichelele n-au naționalitate, etnie, și
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
câteva generații și școli de gândire diferite se raportează la liberalism în moduri foarte diferite, de la critică și nulificare ontologică la acceptare pragmatică, reinventare culturală sau promovare programatică. Aceste poziții reflectă situația de efervescență, de-a dreptul psihodramatică uneori, a eșichierului ideologic românesc. România contemporană trece printr-o perioadă benefică de diversificare ideologică. Deși cu potențial ridicat de conflict deschis, această fază are meritul de a impulsiona spiritul public, cultura civică și chiar încrederea în sine a societății noastre. Sorin Adam
Comunicat de presă. Lansare de carte la București () [Corola-blog/BlogPost/339251_a_340580]
-
câteva generații și școli de gândire diferite se raportează la liberalism în moduri foarte diferite, de la critică și nulificare ontologică la acceptare pragmatică, reinventare culturală sau promovare programatică. Aceste poziții reflectă situația de efervescență, de-a dreptul psihodramatică uneori, a eșichierului ideologic românesc. România contemporană trece printr-o perioadă benefică de diversificare ideologică. Deși cu potențial ridicat de conflict deschis, această fază are meritul de a impulsiona spiritul public, cultura civică și chiar încrederea în sine a societății noastre. Sorin Adam
Lansare de carte la Brașov () [Corola-blog/BlogPost/339257_a_340586]
-
câteva generații și școli de gândire diferite se raportează la liberalism în moduri foarte diferite, de la critică și nulificare ontologică la acceptare pragmatică, reinventare culturală sau promovare programatică. Aceste poziții reflectă situația de efervescență, de-a dreptul psihodramatică uneori, a eșichierului ideologic românesc. România contemporană trece printr-o perioadă benefică de diversificare ideologică. Deși cu potențial ridicat de conflict deschis, această fază are meritul de a impulsiona spiritul public, cultura civică și chiar încrederea în sine a societății noastre. Sorin Adam
COMUNICAT DE PRESĂ Editura Adenium lansează la Timișoara cel mai recent volum din colecția Headline () [Corola-blog/BlogPost/339660_a_340989]
-
acum gluma la o parte, chiar ne întrebăm (în contextul vehementelor lupte de idei de genul „să-mi mobilez apartament ca Udrea, sau să strâng bani de campanie ca Trășculescu?!?” pe care le-a provocat actuala campanie electorală), cum arată eșichierul acestor doctrine de partid pe care poate conta, în perfecționarea ei, democrația? Precizez de la început că scopul acestor rânduri este strict de a inventaria ce posibilități avem, fără a vorbi de certitudinile sau incertitudinile pe care ni le dă aplicarea
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
corupție fățișă, de conflictualitate veșnică subminând rezolvarea unor elementare nevoi cetățenești, care au caracterizat ultimele guvernări! Alimentate uneori de Președinția cu încercările ei de a se impune, alteori de datoria externă cu îndatoririle impuse de ea. Lipsește însă, din acest eșichier al culorilor politice care se afirmă doctrinar pe continentul nostru și nu numai, o a treia opțiune majoră, din nefericire tocmai cea care, în istoria postbelică a țărilor europene libere a adus de multe ori echilibrul și stabilitatea. Îndulcind cumva
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
Sfidarea noii ere se manifestă și în arhitectură care, încă de la sfârșitul secolului precedent, realizase primii zgârie-nori îndrăzneți, cele dintîi construcții cu materiale industriale ca fierul și sticla și mai apoi și betonul armat. Revoluțiile și războaiele care implică acum eșichierul mondial nu întrerup succesiunea de excepție a experiențelor și căutărilor numeroaselor mișcări artistice și culturale. În Olanda ia ființă Grupul De Stijl, iar în Elveția apare Mișcarea Dada. Aceasta din urmă condamna totul, manifestându-se chiar și împotriva sa. Normele
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
politic. Nerostit, dar exprimat elocvent, prin care cetățeanul îți înțelege intenția de a submina statul de drept și a-l distruge, de vreme ce-i sfidezi filosofia existențial democratică. În acest sens, indiferent că e vorba de stânga, dreapta sau centrul, pe eșichierul politic al statului de drept se înscriu partidele care demonstrează a fi democratice și ca politică generală și ca organizare internă, societatea democratică ne având nevoie de extremisme, declarându-se principial și chiar constituțional împotriva lor și recunoscând ca atare
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (9) SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (V) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341517_a_342846]
-
extremisme, declarându-se principial și chiar constituțional împotriva lor și recunoscând ca atare contradicția și incompatibilitatea acestora cu mișcările politice benefice democrației. Din acest punct de vedere eu consider politicianist și lipsit de cultură politică gestul de a glisa pe eșichier locul unui partid, împingându-l prin titulatură mai spre centru. Este o mișcare formală de fardare care până la urmă nu face decât să deruteze electoratul; ceea ce, de fapt, se și urmăreșete crezându-se că astfel, mai păcălim pe câțiva să
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (9) SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (V) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341517_a_342846]
-
cei interesați de terenurile Institutului, dar și de a ajunge dependenți de produsele imunologice ale Institutului Pasteur de la Paris. Aproape o crimă națională ! Pe cine interesează ? Inchiderea muzeelor și semnalarea altor manevre, retrocedări dubioase implică atât clasa politică a întregului eșichier politic, dar și alte persoane sus-puse, inclusic Casa Regală. Aceste înstrăinări de muzee/castele/păduri/institute, etc au loc în contextul unei crize a mândriei naționale, a învățământului și a culturii. In contextul unei subculturi la nivel TV-tabloid, a tendinței
MAI AVEM NEVOIE MUZEE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377653_a_378982]
-
la început prea entuziasmată de ideea unității europene. Cu tot regretul, am impresia că astăzi s-a trecut la statutul unor practicanți pragmatici ai democrației creștine care, pot asigură cu priceperea sau specializarea lor și cu experiența țărilor lor echilibrul eșichierului; dar fără a aduce suflul unei filosofii politice cum a fost cel prin care aceste partide și-au cucerit la vremea respectivă marele lor electorat. Și, declar pe cuvânt de onoare că aș găsi chiar o scuză acestei birocratizări a
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
de la proaspăt înființata societate Sovrom Kvarțit, am ajuns la Ștei, nucleul activității incipiente în domeniul uraniului românesc. Eram la doi pași de fantasticul zăcământ de uraniu de la Băița Bihor. De ce spun fantastic? Acest zăcământ a salvat poziția Uniunii Sovietice pe eșichierul luptei în întrecerea nucleară. Conținutul în uraniu nu se măsura în câteva zecimi de procent, care asigurau exploatarea curentă pe plan mondial, ci în procente întregi. Sovieticii au ridicat modestul sat Ștei, la nivel de oraș, construind în ritm drăcesc
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
și Rusia!”. Într-adevăr este o situație deosebit de incertă, luând în considerare și prestația foarte proastă a liderilor partidelor de pe centru-dreapta. Ați observat cum în ultima zi de vară la masa înregistrărilor candidaților la președinție era îmbulzeală, în special, pe eșichierul de centru-dreapta: tocmai vre-o 4-5 candidați. Pe stânga este unicul candidat Dodon, care e și unsul Kremlinului, Ciubașenco fiind doar de formă pentru a masca totala susținere a stângii și Kremlinului a unicului candidat Dodon și a mai sustrage
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
de piramidalul capitol despre rolul maselor în istorie, ham-ham, bla-bla. Ei bine, conceptul n-a pierdut din vigoare. Vedem imagini incredibile și nu prea cu susținători ai regelui bulgar Simeon II, cei care au și decis recent modificarea tranșantă a eșichierului politic la sud de Dunăre. Fie vorba între noi, niște mațe-fripte, coate-goale, vorba lui Nenea Iancu, niște ăia, pegra de totdeauna, vegetativii istoriei, hlizindu-se cu degetele-n V la aparate. În fond, avem și noi pegra noastră, nu prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
luate la conferinț... nu au diminuat cu nimic spiritul ofensiv - aproape cuceritor - al lui Stalin. Insuficientă dispozitivului utilizat de anglo-americani pentru a-i limită veleit...țile expansioniste l-au Încurajat și mai mult s...-si mute mai repede piesele pe eșichierul est-european. În toate ț...rile pe care le-a considerat ca aparținînd sferei sale de influent... efectueaz..., În cîteva luni și chiar În cîteva s...pt...mini, mișc...ri decisive. Acestea sînt de natur... divers... (militare sau politice) și au
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Partidului și cele ale societ...ții civile. O asemenea „desatelizare dinspre vîrf” uimește, dac... ținem cont de combativitatea de care d...duser... dovad... În trecutul recent populațiile polonez... și maghiar..., Ins... ea se explic... prin configurația special... a forțelor de pe eșichierul celor dou... state. Un fascicul de convergente În timpul ultimelor dou... decenii ale perioadei comuniste se observ... În Polonia și Ungaria mai multe evoluții majore, atît În cadrul Partidelor Comuniste, cît și În al societ...ții civile, evoluții care influențeaz... puternic evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
adevărat romanul relevării unor caractere și al unei mari prietenii la ora astrală a tinereții și a unor inefabile iubiri. Mai atent construit este, în schimb, romanul Șarpele albastru, care i-a și modificat, de altfel, destul de sensibil poziția pe eșichierul criticii literare. Prozatorul translează în cadrele sale imaginea unui târg de provincie scos din tiparele și ritmurile lui tradiționale de un intempestiv proces de industrializare, căutând să-i restituie nu atât biografia, cât mai ales memoria. Închiși în maniile, obsesiile
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
pusă în această maiestuoasă postură, ci și greaca, araba, persana și turca sau chiar flamanda, franceza, suedeza și daneza. La sfârșitul secolului al XVII-lea, „într-o epocă - notează Umberto Eco - în care Suedia acționează ca o mare putere pe eșichierul european”, se ajunge la parodie. De pildă, Andreas Kempe o imaginează pe Eva sedusă de un șarpe francofon, în timp ce Dumnezeu vorbește în suedeză, iar Adam în daneză (Die Sprache des Paradises, 1688) (4, p. 82). Giambattista Vico (Scienza nuova seconda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]