982 matches
-
să-și afirme o anumită convingere - sau ne salvăm toți, sau pierim toți. Ca o invitație la lectura întregului, din sumarul foarte ofertant, cu semnături bune, clujene dar și din întreaga țară, reținem aici grupajele: Declic creator (ancheta revistei) și Echinox 45 (din nr. 1-2) și Dispariția cronicii literare?, ancheta din celălalt număr, 3-4. De asemenea, am remarcat, în ambele numere, rubricile consistente de cronică literară și prezența număr de număr în paginile Stelei a criticului Ion Pop. Din sumar, tot
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2590_a_3915]
-
În această noapte, la ora 5:29,, odată cu producerea echinocțiului de toamnă, marcăm începutul toamnei astronomice. Momentul reprezintă trecerea Soarelui din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
teatralității în romanul românesc din perioada 1945-2000, și-a ales pentru teza sa de doctorat, GEORGIANA EPUREANU (născută la 25 aprilie 1977, profesoară la Colegiul Tehnic "Napoca" din Cluj, colaboratoare la Perspective. Revistă de dialectica limbii și literaturii române, Caietele Echinox etc.). În volumul Competiția ficțiunilor, tânăra doctorandă este prezentă cu studiul Structuri teatrale în nuvelele fantastice ale lui Mircea Eliade, în care face observații de o surprinzătoare noutate asupra unor texte analizate anterior de zeci, poate sute, de exegeți: "Ca
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
curând, prin intermediul Letiției Ilea am primit cele mai recente cărți ale lui Andrei Zanca. Nu că Andrei Zanca ar mai fi avut nevoie de vreo recomandare, dar mă tem că în București șansele de a găsi volumele publicate la editurile Echinox și Grinta din Cluj-Napoca nu ar fi fost din cale afară de mari. Dacă volumul improvisation pour la marche sur l'eau (Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007) poate fi citit ca o curiozitate și ca un dublu exercițiu stilistic (ce altceva ar
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
de vreo recomandare, dar mă tem că în București șansele de a găsi volumele publicate la editurile Echinox și Grinta din Cluj-Napoca nu ar fi fost din cale afară de mari. Dacă volumul improvisation pour la marche sur l'eau (Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007) poate fi citit ca o curiozitate și ca un dublu exercițiu stilistic (ce altceva ar putea fi traducerea în limba franceză - altminteri excelentă, realizată chiar de Letiția Ilea - a versurilor unui poet român emigrat în Germania, publicată la
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
pot constata diferențe frapante de la un articol la altul, în sens negativ. În general, statistic vorbind, articolele mai slabe sunt foarte puține în DGLR. Din ce am citit (că nu am citit tot), nu mi-au plăcut articolele despre revista "Echinox", despre Emil Hurezeanu, despre Victor Papilian. Sunt lacunare sau superficiale. Dar cum să asiguri omogenitatea redactării într-o echipă de aproape 150 de autori de articole, câți are DGLR? Cel mai vulnerabil e sectorul de literatură contemporană, cu multe inconsecvențe
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
ajunge și la 40 de euro. În tot acest timp, în piețele din România, carnea de cal se vinde ca și cum ar fi carne de vită, iar comercianții scot și profit la toată această afacere. Spre exemplu la un restaurantul "L' Echinox", din Franța, friptura de cal în unt, cu garnitură de legume și cartofi pai ajunge să coste 38 de euro porția. La același nivel se ridică și o porție de file de cal Stroganoff, care costă 36 de euro porția
Friptura de cal se vinde ca delicatesă, cu 40 de euro în Occident, în timp ce la noi se dă în loc de carne de vită, cu 13 lei în Obor () [Corola-journal/Journalistic/69078_a_70403]
-
i-am semnalat, întîmplător, un articol pe care l-ar putea citi elevilor săi din clasa a opta, m-a întrebat ce revistă este și unde apare. Nu, nu o mai văzuse niciodată ...! Nu auzise nici de „Vatra”, nici de „Echinox”. Ce cultură poate insufla elevilor săi acest (sub-) produs al sistemului educațional universitar de azi? Dar gata cu văicărelile, scriitor român! Înapoi la masa de scris! Pentru ce, pentru cine? Pentru postumitatea pe care ți-o poți închipui cît vrei
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
mărturisirile criticului, ci și, adesea, de la propriile sale mărturii: „Radu G. Țeposu a fost un melancolic profund care își înșela/juca melancolia prin accese de jovialitate. Încă de la primele sale eseuri, din anii de liceu, trecând prin mediul formator al Echinoxului, cunoscând toate posibilele atitudini ale intelectualului refuzat de societate, de la profesor de sat până la redactor de revistă de partid, Țeposu a cunoscut, a trăit ipostaza unui tragic Pan postmodern, plimbându-se plin de amărăciune prin grădinile dantelate ale lui Bachus
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
vremuri străvechi uitată și de calendar. Aripile se desfac de-a lungul lunii coborâtă în umbre de lac. Anii s-au schimbat, s-au ferecat în oase și în colțurile de la case. Lui Mihai Papahagi, care a dat numele revistei Echinox Recitind cărți, studiate cândva, simțeam că îmi crește din piept o inimă de mucava! Au îndoit-o, au bătut-o cu-n ciocan, în fiecare zi, în fiecare an. Din carton se făcuse de tablă ușoară ca un vânt, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mai greu la noi pe pământ. Iată că peste literele de atunci se lăsa un verde întunecat ca la cojile de nuci. Le curățam de învelișul transparent, laptele închegat, necopt și smălțat părea deocheat, neliniștit, echilibrat în găoace surpat! Era Echinox și la propriu și la figurat! Am luat foaia acasă; între zi și noapte, lumina se arată cu grijă, se ascunde între palmele neîncercate și plăpânde. Câți ani au trecut de la căderea Babilonului? peste 2500 ... apropiindu-ne de strămoșii pustiiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mai mult decât filologică, pentru a realiza o deschidere interdisciplinară vizând literatura pusă în relație cu istoria, mentalitățile, mitologia, estetica specifică, sociologia, antropologia și îndeosebi religia. Ca student la Facultatea de Litere din Cluj (1990-1995) și publicist la revista clujeană "Echinox" (1992-1996, redactor pentru pagina germană), iar apoi prin stagii de cercetare la Universitatea din Viena (1996-1997, 1999-2000, 2003-2004) și specializare în limba germană la universități din Germania (perioadele de vară din anii 1991, 1995 și 1996), Orlando Balaș și-a
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
și calitatea de membru în Consiliul Național al Societății Germaniștilor din România. Orlando Balaș, actualmente lector la Facultatea orădeană de Litere, și-a construit cu seriozitate premisele pentru studiul subiectului propus în Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval (Ed. Echinox, Cluj, 2007), atât pe planul acumulării de cunoștințe de limbă (germana medie, islandeza veche, latina), cât și pe planul parcurgerii referințelor esențiale (textele literare medievale în cele mai bune ediții, bibliografia critică adecvată). Subiectul de cercetare al tânărului nostru germanist
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
arătând că această "atitudine mai mult decât confesivă evoluează pe măsură ce se apropie de evenimentele de după 1940 și pe măsură ce se apropie de anul morții". Marta Petreu revendică pentru Clujul intelectual statutul de legatar al lovinescianismului și maiorescianismului, prin "lunga istorie a Echinoxului" care o continuă pe aceea a cerchiștilor formați "în interiorul universității clujene". Ion Pop s-a referit în intervenția sa la ecourile în actualitate ale "revizuirilor" lovinesciene în care trebuie să vedem "o marcă de vitalitate și de productivitate". Mircea Popa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
atmosferei estetice a unui grup literar, două eseuri minunate prin conturarea liniilor de forță, a legăturilor cu epoca și prin detașarea unor portrete: Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997, cu ediția a doua în 2006) și Efectul "Echinox" sau despre echilibru (2003). Din aceleași intenții s-au născut și primele două volume, consacrate de critic orașului în care trăiește din 1965, când devenea student: Clujul meu. Oameni și locuri. șIț O istorie subiectivă a Casei de Cultură a
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
străzilor primitoare și liniștite și, desigur, în brațele Casei de Cultură a Studenților, ca spațiu privilegiat, securizant și stimulator, "centru germinativ". Atunci se naște și se formează criticul, dobândindu-și personalitatea, influența și autoritatea timpurie, odată cu afirmarea ca redactor la "Echinox" și apoi cu instalarea în oficiul de cronicar literar la "Steaua". Casa de Cultură a Studenților, pusă în contextul epocii și în contextul întregului oraș, are o biografie cu patru dimensiuni, descrise de Petru Poantă în toată complexitatea și interferența
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
nu mi-ai mărturisit încă preferințele tale legate de "uneltele" cu care scrii. Dinu Flămând: Scriu cu toate. Dar, ca să dau o anumită formă răspunsului, o să pornesc de la începutul "mecanizării" scrisului meu, care se situează, bineînțeles, în primii ani ai "Echinox"-ului. În sediul redacției, noi aveam o mașină de scris veche, pe care toată lumea o chinuia, pentru că toți învățau să bată în același moment, și asta, după metoda binecunoscută, cu două degete. Cred că, între timp, eu am reușit să
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
Tudorel Urian În anii '80, Ion Pop era o legendă a mediului universitar. Conducea una dintre cele mai celebre publicații culturale ale epocii ("Echinox", revista studenților la litere din Cluj, aflată în permanentă concurență cu surata ei din Iași, "Dialog") și avea reputația specialistului numărul 1 în problemele avangardei literare românești, ceea ce, la vremea respectivă, putea fi perceput ca o jumătate de disidență. Chipul
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
Ion Pop Dintre scriitorii, ucenici în acel moment, ai proaspăt apărutei reviste Echinox și despre care Nicolae Manolescu credea că vor contura o "generație 47", încă unul rotunjește cam prea solemna cifră 60: Adrian Popescu. L-a precedat, de curând, Petru Poantă, îi vor urma Dinu Flămând, Mariana Bojan, Ion Mircea. De autorul
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Bojan, Ion Mircea. De autorul Umbriei, cartea de debut din 1971, mă leagă o emoție specială: prima lui pagină de poeme tipărite în revista studenților clujeni a apărut în numărul 2, din februarie 1969, adică cel de la care preluam conducerea Echinox-ului, după începutul frumos și dificil marcat de colegul său, doar cu un an mai vârstnic, Eugen Uricaru. Acele versuri, mai toate antologice, m-au convins de la prima lectură că aveam în față un poet adevărat, cu o voce proaspătă
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
ar fi gîndit să-l conteste. Ei bine, asta pînă cînd apare un volum de Eugen Ionescu, nici măcar jurnal, cu titlul Eu. Textele sînt vechi, interbelice (puțin intrabelice), aranjamentul e ceva mai nou. În '90 Mariana Vartic a îngrijit, la Echinox, în colecția Cartea Imaginară, acest volum de opere - nimic din impozantele Pléiades - care strânge textele în românește publicate de-un autor pe care-l împărțim, hélas, cu Franța și cu lumea. Prima secvență din volum e poezie. Elegii pentru ființe
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
de dar, însă, la cel dintâi roman roman, așa - impresionist mai curând - se încearcă prozatorii. Este și cazul Tatianei Dragomir, cu ale sale Fotograme. Născută la Baia Mare în 1963, absolventă de filologie la Cluj, prezentă sporadic în reviste literare (de la Echinox la Ziua literară), autoarea constituie, vrând-nevrând, un nume neașteptat în restrictivul și etanșul peisaj prozastic bucureștean. Personal, îmi pare sincer rău că am descoperit-o atât de târziu, la câteva luni bune de la publicare (la editura Casa Cărții de Știință
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
de Modigliani, Îi spuse el șoptit, la ureche. Și ochii tăi vor fi Într-o zi două mari, Întunecate păpădii, veni neașteptat răspunsul ei, ironic, cu acest vers din Ion Mircea citit din Întâmplare Într-un număr de colecție al Echinoxului. Ea stătea pe spate, el, de-a lungul ei, ca un dig, sprijinit Într-un cot. 13. Petre Abrudan (1907 1979) „Moară veche”, ulei pe pânză, 50 x 70 cm, nedatat, semnat jos, În stânga tabloului. Deși nedatată, putem plasa lucrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la etajul Întîi, se fuma. Cafeaua ținea trei ore, răstimp În care și sucurile se făceau vreo patru. Gusti, căruia restantul vizual și ochelarii plini de dioptrii i-o permiteau, citea cu voce tare ca să-l aud și eu, din Echinox și din Tribuna, alteori, din volumele de poezie, numai de poezie, proaspăt cumpărate de la librăria Universității. Astfel mi l-a citit Într-o după amiază pe divinul Dylan Thomas cu Viziune și rugă, incendiu absolut la lectură!... Cititul avea o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]