373 matches
-
stil neoclasic, �n Fran?a (H�pital Lariboisi�re, Paris, 1839-1854, de P. Gauthier). Rijks-museum de la Amsterdam (1877-1885) de P. J. H. Cuijpers, �ntr-un stil gotic plin de ambiguit??i, face parte de asemenea din aceast? categorie. Fiind vorba despre eclectismul de hibridare, rezultatele s�nt uneori sub a?tept?ri. Dac? Parlamentul de la Budapesta (1882-1902) de I. Steindl, asociaz? �n mod subtil stilurile român, gotic ?i clasic, biserica Funfhaus (Viena, 1869-1875) de F. von Schmidt alipe?te f?r? coe-ren
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tradi?ie local?� Din contr?, G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris (1860-1874), eclectismul are capodoperă să (vezi pliantul, foto 20). C. Garnier (1825-1898) amplific? progresiv efectele stilistice ?i plastice din partea din spate a monumentului p�n? la fă?ada de la intrare, unde �mprumuturile din secolul al XVI-lea italian ?i din secolul al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi neogotice �n structuri metalice, de L. A. Boileau (1832-1896) la biserică Saint-Eug�ne din Paris (1854-1855) sau de Deane ?i Woodward la University Museum din Oxford (1855-1860), �nveli?ul acestor cl?dîrî fiind din piatr?. Arhitectură domestic? este atins? de eclectism �n oră? �n mod cert, dar ?i mai mult la ?ar?, unde diversele mode pitore?ți o �nt�lnesc pe cea a caselor de odihn? burgheze rurale suscit�nd publicarea a numeroase albume, �n Fran?a ?i �n Anglia. Modelele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ional?. 2. Arhitectur? ?i industrie P?trunderea industriei �n construc?îi �n timp ce istoricismul conținu? s? dea form? celei mai mari p?r?i a cadrului construit �nmul?ind experien?ele stilistice care urmeaz? c?ile neogoticului ?i ale eclectismului, produsele industriei metalurgice p?trund pe scar? din ce �n ce mai mare �n modurile de construc?ie, �n primul r�nd �n lucr?rile de geniu civil. �ntr-adev?r, �n urma progreselor hoț?r�toare f?cute �n metalurgie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Anglia. Curentele ra?ionalist ?i �culturalist� (F. Choay) s�nt finalmente componentele majore ale unei g�ndiri urbanistice care alimenteaz? ?i ast?zi �nc? dezbaterea �n leg?tur? cu ora?ul. 4. Episodul eliberator al stilului Art nouveau Excesele eclectismului ?i ale rigidit??îi ideologiei academice suscit?, la sf�r?ițul secolului, un efect de saturare ?i un refuz al formalismului istoricist, care pare anacronic, fiind impropriu expresiei societ??îi moderne. Cei care, �n vremea aceea, caut? bazele unei arte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dincolo de climate, culturi, genera?îi ?i temperamente, aceast? arhitectur? o �nt�lne?te pe cea a lui Aalto. �n afirmarea talentului s?u singular, vene?ianul C.�Scarpa (1906-1978) exploreaz? mai pu?în o specificitate cultural? regional?, dec�ț un eclectism distins al episoadelor dintre cele mai elaborate ale artei europene, �ncep�nd cu Art noveau. Printre alte opere, Museo Castelvecchio de la Verona (1964) respir? aceast? armonie a formei ?i a detaliilor, care �mplete?te trecutul ?i prezentul �ntr-o poetic? a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n con?tientizarea pozi?iei antimoder-niste. Prin urmare, mi?carea postmodern? � care consider? modernismul că revolut � este internă?ional?, dac? se poate spune astfel. �n Europa, coabiteaz? diverse pozi?îi. Cea mai specta-culoas? �?i fondeaz? demersul pe un fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n cazul britanicilor Ț. Quinlan (1937) ?i R. Adam (1948), care �ndr?gesc modelele tradi?iei engleze, �n special palladianismul, neoclasicismul ?i variantele lor. Lucr?-rile belgianului Ch. Vandenhove
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n absen?a unui cadru ?i a unor repere doctrinare, individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care �mprumut? clar de la mae?trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea arhitectural? a construc?iilor recente, inclusiv �n ceea ce prive?te locuin?ele sociale, ?i dec?derea material? ?i uma-n? a at�tor cartiere din periferiile urbane. Cauzele acestor derive s�nt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
către nimic” (Mayer, 1987, pp. 26-28). Au fost emise critici cu specificații clare, de exemplu, Dan Bădulescu „atacă” cultul New Age și-i aduce o serie de acuze: goana după bunăstarea materială; păgânism; fapt mai mult social, plin de diversitate, eclectism, nonierarhic, fluid; folosește modalități de recrutare înșelătoare, convingerea coercitivă, abuzurile, escrocheriile; profită de atractivitatea modei, fiind mereu în pas cu moda (Bădulescu, 2001, pp.9-25). Așadar, se apreciază că fenomenul sectar este unul religios social, dar și politic. „Secta este
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și întrebări care frământă spiritul elin, conturându-se tipul unei pedagogii sui generis. În schimb, Roma este cetatea praxis.-ului, unde totul începe în legendă și se termină în ruină. Din punct de vedere gnoseologic, se poate vorbi de un eclectism cultural, de un amestec de curente și concepții care se suprapuneau unor practici religioase bogate în rituri și ritualuri păgâne. Punctarea spațială a spiritului, prin reliefarea trăsăturilor distinctive ale celor trei cetăți, trebuie completată, în viziunea lui Petre Țuțea, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o situare istorică mai precisă, alături de o caracterizare pertinentă a scrierilor. Având opțiuni neosămănătoriste și un cult exagerat pentru tradiție, ajunge la o atitudine lipsită de receptivitate față de deschiderile moderniste. Activitatea lui, poate necesară în epocă, este marcată de un eclectism critic structural. P. a îngrijit ediții accesibile, dar fără rigoare, din operele lui Anton Pann, ale poeților Văcărești, ale lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, Vasile Cârlova, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, St. O. Iosif. SCRIERI: Un sol al biruinței: poetul St
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
raport teoretic și practic. În același timp, fiecare dispune de o serie de limite : primul sugerează imposibilitatea elaborării unui model unitar, complex și comprehensiv al deciziei ; al doilea postulează oarecum paralelismul abordărilor, în timp ce al treilea deschide drumul spre un oarecare eclectism. Viitorul va arăta care dintre ele se va impune. 2.4. Un model propriu al deciziei În literatura de specialitate găsim descrise și analizate mult mai multe modele ale deciziei decât cele prezentate de noi. Redăm într-o manieră enumerativă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deficitară și conduce la o înfundătură fără ieșire. Dacă se optează însă pentru o teorie care dispune de mai multe avantaje respingându-se alta sau altele la care precumpănitoare sunt dezavantajele și limitările și, de asemenea, dacă se practică un eclectism de bună calitate, ar fi posibil ca problema enunțată mai sus să nu mai pară chiar atât de catastrofală. Sarcinile teoretice și practice ale psihologiei organizațional-manageriale în abordarea motivației comportamentului organizațional impun cu necesitate cunoașterea diferitelor teorii ale motivației, a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alexandrinilor de acum două mii de ani, de la sfîrșitul antichității clasice. Precum școlile gnostice de atunci, multe școli sau mișcări științifice actuale se consideră apostoli ai unei ere noi, descoperitori ai unor noi adevăruri, care de care mai incitante, într-un eclectism redutabil și un sincretism deconcertant. Iar precum gnosticismul s-a destrămat prin activitatea excentricelor secte alexandrine, astăzi ni se oferă fragmentar o puzderie de modele subculturale, pseudoștiințifice, promovate de o puzderie de guru salvatori. Renasc, în forme noi, misteriile antichității
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
câine"), cogito (lat. cogito "eu gândesc"), cosmogonie (gr. kosmos "lume, univers" + gonos "origine, naștere"), cosmologie (gr. kosmos "lume, univers" + logos "cuvânt,vorbire"), cvietism (lat. quies "liniște"), deism (lat. deus "zeu"), deontic (gr. deon, deontos "ceea ce se cade, ceea ce este necesar"), eclectism (gr. eklego "a alege, a opta"), eidetic (gr. eidos "formă, esență"), enteleheie (gr. enteleheia, din en "în", telos "scop" și enhein "a avea"), epistemic (gr. episteme "cunoaștere, știință"), eristică (gr. eristikos, de la erizein "a discuta în contradictoriu"), esoteric (gr. esoterikos
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
distrugerea a milioane de biserici și dinamitarea catedralei ortodoxe din Moscova, spre a o înlocui cu o... piscină. Totuși, activiștii revoluției culturale se arată mai prompți în a condamna decât în a produce, iar publicul se arată indiferent la experimente. Eclectism cultural și nașterea culturii de masă La 23 aprilie 1932, decretul PCUS* vizând „restructurarea organizațiilor literare și artistice” marchează o nouă întorsătură în viața artistică, simbolizată prin lichidarea RAPP și prin adoptarea „realismului socialist”. Astfel, în romanul lui Nikolai Ostrovski
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca Aleksandr Tsfasman, participă la această concurență culturală. Cântecul folcloric, fie că e țigănesc, cu Vadim Kozin, sau evreiesc, cu Matvei Blanter și Leonid Utiosov - interpret al poemelor scriitorului de limbă idiș Lev Kvitko -, exprimă voința de a promova un eclectism muzical care să întruchipeze societatea socialistă. Deschiderea unui parc cultural și de petrecere a timpului liber, botezat „Gorki”, ca omagiu adus scriitorului proletar decedat și la intrarea căruia este afișată lozinca lansată de Stalin, „Viața a devenit mai bună, viața
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
socialiști”. Ruso-centrism cultural Totuși, în cursul celei de-a doua jumătăți a anilor 1930, avântul ruso-centrismului se face simțit în cultură. Desigur, noua schimbare de tendință este mai puțin radicală decât la sfârșitul anilor 1920, dar se caracterizează prin dispariția eclectismului în materie de cultură. Celebrul film al lui Aleksandrov, Circul (1936), personificare a filmului stalinist care dorește să simbolizeze antifascismul*, egalitatea etnică și promovarea progreselor socialismului*, a noului urbanism, a Constituției staliniste, a bucuriei de a trăi, cuprinde un Cântec
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nouă care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale. Convergența aceasta nu e câtuși de puțin stridentă, fiindcă nu eclectismul definește prozele acestui autor, ci predispoziția, savant întreținută, de a amesteca în pasta perfidă a ironiei cele mai diverse maniere. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Caravana cinematografică, București, 1985; Trenul de noapte, București, 1989; Școala ludică, București, 1990; Planeta mediocrilor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
ar putea recupera „augusta lumină” pierdută. Scrisori (1988) și Uite viața, nu e viața! Poezii de lume (1992) se concentrează în jurul încercării de definire a cuvântului, în arte poetice de inspirație folclorică (Elegia șarpelui) sau optzecistă (Problema poeziei). Trebuie remarcat eclectismul acestor volume: elemente livrești, ludice, intertextualism, o sintaxă elaborată (paranteze, explicații retorice etc.) apar alături de poezii de dragoste simple, melodioase, unele de inspirație folclorică, altele cu parfum arghezian. Romanele La Răspântii (1979), Arșița (1981), O anume fericire (1989) abordează aceleași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
altor state. Amitav Acharya 565 recomandă să fie evitată tentația de a încadra dezbaterea privind securitatea umană în sfera curentelor existente ale relațiilor internaționale. Securitatea umană este în sine o paradigmă holistică care aduce noi oportunități prin sinteza creativă și eclectismul teoretic. În privința utilității politice, conceptul atrage atenția către aspecte pe care definiția minimalistă a securității nu le mai reflectă în contextul actual. CAPITOLUL 4 Identitatea națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană Mulți specialiști sunt de părere că paradigma securității umane
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
studiul Frumosul românesc din „Gândirea” (octombrie 1935). În intenția de a da colorit național puternicului său partizanat politic, P.v. organizează numeroase numere tematice (închinate lui Mihai Eminescu, Octavian Goga). Apar și articole (de obicei nesemnate) despre Rilke, Hölderlin ș.a. Un eclectism tot atât de puternic motivat politic se recunoaște și în domeniul prozei. Al. Gregorian recenzează Donna Alba de Gib I. Mihăescu, autor pentru care P.v. are un adevărat cult, de vreme ce despre el scriu Dragoș Protopopescu ș.a., iar pagina a doua a numărului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
spațiu, deși rapid transmisibilă în timp grație existenței mediului tehnic al comunicării de masă care nu face altceva decât să ofere niște soluții tehnice la problemele tehnice generate de procesul globalizării. Ca atare, caracteristicile unei astfel de "culturi" ar fi "eclectismul", "universalismul", "atemporalitatea" și "tehnicismul"540. Spre deosebire de proiectul culturii globale, care influențează, așa cum indică Giddens, securitatea ontologică a culturilor particulare (ce presupun, la rându-le, o identitate colectivă, însă relativ delimitată și stabilă în spațiu și timp), acestea din urmă se
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de religie sau de cultură, fiecare dintre acestea răspunzând unui înțeles complex și uneori ambiguu, ce depinde de anumite circumstanțe socio-istorice542. Se remarcă așadar că și o identitate colectivă de tip particular, așa cum este, bunăoară, cea națională, e marcată de eclectism, dar acesta operează în cadrul unor constrângeri culturale stricte 543, care țin tocmai de condițiile determinate socio-istoric în care s-a format. Desigur că o cultură globală, aflată în interconexiuni strânse cu dimensiunile economică și politică ale procesului globalizării, poate fi
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
privitoare la scriitorii români, fără să excludă însă pe scriitorii străini”, să opună „propagandei furibunde pentru operele ucigătoare de suflete” „una tot atât de furibundă pentru operele înălțătoare” (Propagați, răspândiți..., 1/1936). Referitor la atitudinea față de tradiția culturală, Vladimir Streinu pledează pentru eclectism: „Vom deschide revista atât scriitorului cultivator al tradiției, cât și celui ce se iluzionează a fi împotriva ei și care, dacă e scriitor adevărat, nu face decât să o sporească” (Cuvânt, 3/1942). Vladimir Streinu intenționează să publice mai multă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]