629 matches
-
al integrării în unitatea ei (la reprimirea celor excomunicați sau a apostatilor), este tot comuniunea liturgică, împărtășirea, adică primirea la Taina Euharistică. Despre Biserică și Euharistie Sfânta Euharistie fiind săvârșită în Biserică și de către Biserică, având deci un profund caracter eclezial, la rândul ei, ea constituie, face Biserica, Trupul comunitar-sobornicesc al lui Iisus Hristos. Printr-o simultaneitate și o reciprocitate ce ține de paradoxul și sublimul inefabil al realității dumnezeiești atotcuprinzătoare, Biserica face Euharistia și Euharistia face Biserica. Așadar, în Sfânta
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
cealaltă, este o legătură și un acord perfect căci, după mărturia Sfântului Irineu "învățătura noastră este în acord cu Euharistia iar Euharistia la rândul ei întarește învățătura". Intercomuniunea ce se urmărește și se practică astăzi între diverse Biserici și comunități ecleziale, altele decât Biserica Ortodoxă, este o comuniune euharistică lipsită de fundamentul credinței, o "comuniune mai mult formală, sentimentală, intercreștină" și într-un cuvânt, o "necomuniune". Graba de a ajunge la unitatea euharistică, oricând și oriunde nu face decât să minimalizeze
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
dăruirii. Prin desacralizare și magie se ratează înțelesul duhovnicesc al Crucii - Însă, Preacucernice Părinte Profesor, schimbând puțin registrul discuției noastre, vom remarca cu toată întristarea că, din păcate, asistăm în ziua de astăzi la o utilizare nu numai în sens eclezial, să spunem așa, a Sfintei Cruci. Întâlnim, spre exemplu, reprezentarea Sfintei Cruci pe tot felul de obiecte, pe vestimentație sau ca accesoriu al acesteia. Cum vedeți această schimbare și micșorare a sensului Sfintei Cruci? - Da, așa este, acum civilizația în
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
fost una asimetrică și denivelată. Biserica se ruga permanent pentru Stat, așa cum o face până astăzi, dar adesea ea se și ruga de Stat, ca să o ajute. Statul, la rândul său, sprijinea Biserica, dar era tentat adesea să aservească instituția eclezială. “Oricum, în viața poporului român, Biserica ortodoxă n-a fost niciodată un rival, un adversar sau un concurent real al Statului, ci spațiul în care lumea trecătoare a pământului se întâlnește cu Împărăția veșnică a cerului, arcul dintre “arșița” zilei
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
Statului față de Biserică sau față de unele culte religioase tradiționale în țările respective se practică în baza tradiției multiseculare!... Însă tradiția aceasta de susținere a Bisericii de către Stat însemnează și o recunoaștere constantă de către Autoritatea statală a rolului pe care Instituția eclezială l-a jucat de-a lungul timpului în viața acestui popor, în promovarea limbii, culturii și identității naționale, în viața spirituală și socială a acestei țări. Ca urmare, în România, noua Lege, nr. 489/2006, privind Libertatea religioasă și regimul
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
Cultural > Spiritual > IULIAN VERSUS GREGORIAN Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului De-a lungul istoriei omenirii, au fost folosite mai multe tipuri de calendare: lunare, solare sau lunaro-solare. Obiceiul calculării anului eclezial, numit și Indiction (“Indiction" la romani însemna: poruncă și arătare), începând cu prima zi de toamnă, vine din antichitate, unde existau două sisteme de determinare a timpului unui an: unul al egiptenilor de 365 zile, care era mai corect, dar
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
fost una asimetrică și denivelată. Biserica se ruga permanent pentru Stat, așa cum o face până astăzi, dar adesea ea se și ruga de Stat, ca să o ajute. Statul, la rândul său, sprijinea Biserica, dar era tentat adesea să aservească instituția eclezială. “Oricum, în viața poporului român, Biserica ortodoxă n-a fost niciodată un rival, un adversar sau un concurent real al Statului, ci spațiul în care lumea trecătoare a pământului se întâlnește cu Împărăția veșnică a cerului, arcul dintre “arșița” zilei
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]
-
Statului față de Biserică sau față de unele culte religioase tradiționale în țările respective se practică în baza tradiției multiseculare! ... Însă tradiția aceasta de susținere a Bisericii de către Stat însemnează și o recunoaștere constantă de către Autoritatea statală a rolului pe care Instituția eclezială l-a jucat de-a lungul timpului în viața acestui popor, în promovarea limbii, culturii și identității naționale, în viața spirituală și socială a acestei țări. Ca urmare, în România, noua Lege, nr. 489/2006, privind Libertatea religioasă și regimul
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]
-
unității vieții în Hristos. Izvorul este Tatăl ceresc, de la Care vine tot darul desăvârșit și care comunică unitatea în Duhul Sfânt sau în „comuniunea Duhului Sfânt”, conform expresiei Sfântului Apostol Pavel. Dar El comunică acest har al unității în Trupul eclezial al Fiului Său, organizat în episcopii, în Biserici locale care se află în duhul frățietății, al sinodalității și, deci, al unitații. Pluralitatea episcopilor repartizați în mai multe orașe nu contrazice faptul că Domnul nostru Iisus Hristos prezidează fiecare Euharistie, căci
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
conștiința teologică ortodoxă unul de felul „episcop al episcopilor” sau „episcop peste ceilalți episcopi”. Tendința și ispita de a face apel la episcopul Romei pentru rezolvarea problemelor pe care episcopul local nu le putea soluționa de unul singur, caracterizează viața eclezială a comunităților preponderent occidentale ale primelor secole. Și cu toate acestea, dincolo de unele abuzuri, faptul că episcopul cetății cu cea mai mare importanță în Imperiu, în plus cetate a martirilor - episcopul Romei, și-a dobândit o anumită autoritate (onorifică) în
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
juridică și administrativă după modelul puterii lumești, seculare; - reiterarea tradiței liturgice a Sfinților Părinția: practica liturgică actuală a Bisericii latine este mult prea distantă de propria sa tradiție și a pierdut foarte mult din substanța și conținutul său mistic. Conștiința eclezială ortodoxă are convingerea că unitatea Bisericii există în comunitatea Bisericilor ortodoxe, și poate fi luată drept model. Totodată, însă, trebuie să recunoaștem că exercițiul primatului în Biserica Ortodoxă funcționează în mod deficitar din cauza păcatului uman. De aceea noi ne rugăm
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
om de o bunătate, cordialitate, sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți inspiră foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității noastre răsăritene, și ale culturii noastre autentice, fiind un „adevărat profesor de estetică eclezială și de protocol bisericesc ori diplomație ecleziastică”, o gazdă primitoare, un organizator desăvârșit și un amfitrion generos!... Știind, din propria-mi experiență, că oricare sau fiecare întâlnire cu Părintele Gheorghe Nemeș este un prilej de mare înălțare sufletească și de
PĂRINTELE IC. STAVR. GHEORGHE NEMEŞ LA CEAS ANIVERSAR – CINCIZECI DE ANI DE SLUJIRE SACERDOTALĂ, PREOŢEASCĂ, PASTORALĂ ŞI MISIONARĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365513_a_366842]
-
sectară, socotind că n-au nevoie de Biserică pentru că Dumnezeu este în inima lor și că rugăciunea individuală, acasă sau în altă parte este suficientă. Din păcate, foarte puțini sunt creștinii integrați cu adevărat în Biserică, care trăiesc o viață eclezială, identificându-se cu Biserica al cărui cap este Iisus Hristos (Efeseni 1, 22). Pentru aceștia Biserica nu este o creație artificială sau secundară, de care ne-am putea priva după plac, ci locul comuniunii prin excelență cu Dumnezeu și cu
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
în taina marti¬riului, a jertfei și muceniciei, și în mod explicit prin încercările și pătimirile din lumea aceasta, asumate într-un duh de credință, cu toată responsabilitatea, răbdarea și nădejdea creștină, câștigă luciditatea du¬hovnicească, exprimată în unicul mod eclezial de a fi: "fiți tari în credință și să vă iubiți unii pe alții". Dacă Biserica ignoră această paradigma martirică ori mucenicească și se detașează sau dispensează de ea, riscă să uite propria ei natură și propria ei voca¬ție
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Toate Articolele Autorului Abordarea teologică a persoanei umane Această problemă pe care o vom aborda în paginile care urmează este foarte bine venită, fiind de o mare actualitate căci abordarea ei se referă la omul de astăzi - membru al corpului eclezial, cu toate implicațiile sale fiindcă taina persoanei este o realitate centrală a creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
moralei, traducere de M. Cantuniari, Editura Anastasia, București, 2002, p. 87-92. [22] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, op. cit., p. 292-293. [23] Pr. Prof. Boris Bobrinskoy , Taina Bisericii, traducere de Vasile Manea, Editura “Patmos”, Cluj Napoca, p. 75. [24] Ioannis Zizioulas, Ființa eclezială, Editura Bizantină, București, 1994, p. 251-268. [25] Ibidem. [26] Paul Evdokimov, Ortodoxia, traducere de P.S. Arhiereu Vicar Irineu Slătineanu, E.I.B.M.B.O.R., București, 1997, p. 51-53. [27] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Dimensiunea Euharistică a Ecologiei spirituale formative. Redescoperirea Paradisului
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
mai gusta altă mâncare. Cunoaștem, de asemenea, un avvă Marcu Egipteanul care a rămas treizeci de ani fără a-și părăsi chilia și la care un preot venea din când în când să săvârșească Euharistia. Deși se separau de comunitațile ecleziale, anahoreții egipteni nu disprețuiau nicidecum Tainele Bisericii. Iar când s-au înmulțit în Sketis, ca și în Nitria și în Kelia anahoreții și-au avut bisericile și preoții lor. Iar în aceste biserici din deșert, ca și în celelalte, privarea
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
și ultima zi a săptămâni”.[49] Accentul s-a pus nu pe concepția despre Euharistie ca actualizare a Bisericii, ci s-a mutat pur și simplu spre Împărtășanie ca act ascetic. Tipicul cultului Bisericii a fost adesea oficiat în afara formulării ecleziale, adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a Avvei Nil). Importantă este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară. Odată inclusă în tipic, regula monastică a căpătat un caracter
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Sibiu 2000, p.51, nota 129.). Părintele Ioan Ică jr. îl consideră pe Teolipt „propagator al unei versiuni unice în felul ei de isihasm chinovit, bazat pe o sinteză originală între mistica evagriană și cea simeoniană... pe un solid fundament eclezial, liturgic și sacramental explicit afirmat” (op. cit., p. 70-71). Pe de altă parte, „întreada viață a lui Simeon constitue ilustrarea conflictului dintre un profet și preoți, dintre eveniment și instituție” (apud, John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, traducere Angela
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Cina de Taină la Dumnezeiasca Liturghie a Bisericii Ortodoxe. Un comnetariu istoric, Editura Deisis, Sibiu 2004, pp. 83 și 74: Conținutul celei de a V-a „cateheze mistagogice” e Euharistia ca Sinaxă și tratează caracterul ei de jertfă, caracterul ei eclezial și anamnetic, precum și comuniunea cu îngerii în cultul divin ceresc. Cu alte cuvinte, cateheza a V-a tratează toate temele tâlcuirii Liturghiei de mai târziu. [27] Ibidem, p. 127-128. Iustinian (527-565) în Novela 137 din ultimul an al domniei sale, a
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
tuturor Baza deci, de la care începe și la care se referă și spre care tinde învățătura creștină, este Însuși Hristos, Ce Se oferă pe Sine „pentru viața lumii” și Se împărtășește prin Taina Sfintei Euharistii. Omul ortodoxiei este o persoană eclezială, ființa care ființează numai în comuniune de har și viață cu Hristos, Izvorul vieții, Însăși Viața. Fără sfânta Euharistie, în jurul căreia se poralizează toate tainele Bisericii, nu există nici credință creștină, nici viață creștină și nici creștinism. Sfânta Euharistie e
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
precum și corecta înțelegere a credinței în aceasta. Sfânta Euharistie, prin elementele sale de pâine și de vin, reflectă unitatea Bisericii. Fiind Trupul și Sângele lui Iisus Hristos, pline de Duhul Lui, care este Duhul comuniunii, Euharistia realizează comuniunea și unitatea eclezială a tuturor mădularelor lui Iisus Hristos, descoperind și arătând în mod plenar Biserica, ca Trup al lui Iisus Hristos din toți cei botezați și pecetluiți de El în Duhul Sfânt, iar Domnul nostru Iisus Hristos Cel comunitar și sobornicesc se
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
Baza deci, de la care începe și la care se referă și spre care tinde învățătura creștină, este Însuși Iisus Hristos, Ce Se oferă pe Sine „pentru viața lumii” și Se împărtășește prin Taina Sfintei Euharistii. Omul ortodoxiei este o persoană eclezială, ființa care ființează numai în comuniune de har și viață cu Iisus Hristos, Izvorul vieții, Însăși Viața. Fără sfânta Euharistie, în jurul căreia se poralizează toate tainele Bisericii, nu există nici credință creștină, nici viață creștină și nici creștinism. Sfânta Euharistie
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
scurt moment de meditație filosofică, care cade bine în acțiune: Pentru majoritatea omenirii, religia înseamnă o speranță, o împăcare cu lumea de dincolo, eventual o acceptare a propriei sorți. O parte invizibilă din noi simte nevoia de salvare și instituția eclezială cultivă cu grijă aceste profunde sentimente religioase ale oamenilor, ca masă largă. Disponibilitatea sufletească spre Dumnezeu diferă de la persoană la persoană și produce o mare fericire interioară... Detalii poetice: Era o lumânare cu diametrul de 14 cm, masivă, sculptată cu
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
și se menține până azi, și care se vede în fața unui creștinism în căutare de autodefinire, căutare de multe ori zbuciumată de mici revolte inter-religioase de gen: excomunicări, inadvertențe, ne-conformism etc., uneori politicul axat pe orientări diferite de preocupările ecleziale fructificând aceste scăpări teologice. Dar frumusețea, așa cum s-a sugerat mai sus, nu este automutilare spirituală, căci nu orice suferință este mântuitoare. Unele suferințe se cer poate chiar evitate și nu înfruntate, pentru că doar suferința pentru Iisus Hristos, și nu
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]