2,734 matches
-
evaluarea rațională a riscului. Încrederea deci nu exclude judecata individului și nu poate nici să facă inutile normele naționale stabilite pentru a reglementa piața financiară. Cu toate acestea, este întotdeauna foarte important să fii conștient că nici o instanță, statală sau ecleziastică, nici un om de stat sau vreun papă nu au dreptul de a pretinde încredere necondiționată și complet necritică. Am să vă dau un scurt exemplu: în ziua de 2 decembrie 1965, la sfârșitul Concliliului Vatican II, când eram un tânăr
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la unul dintre aspectele cele mai încărcate de speranța ale ideii eticii mondiale, idee în măsură să împlinească funcția mediatoare în dezbaterea actuală despre învățământul eticii și religiei. Cu siguranță nu ar fi doar pe placul meu dacă înaltele ierarhii ecleziastice ar înțelege, în cele din urmă, că ar putea contribui cu o mai mare eficiență la afirmarea valorilor creștine doar în contextul valorilor umane comune, și nu opunânduli-se și dacă ar adopta strategia solidarității și înțelegerii în schimbul conflictului și al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a mă determina să-mi parcurg calea? Evident nu. Calea mea Tocmai educația severă preconciliară primită la Roma, timp de șapte ani în care am studiat, a fost cea care m-a învățat să nu mă las intimidat de autoritățile ecleziastice și să merg pe calea mea, asumându-mi totdeauna o atitudine de solidaritate critică față de Biserica mea. În orice conflict, știu că am mereu alături de mine, de aproape sau de departe, colegi și colege de drum în care să mă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dogmaticul catolic de vârf al Germaniei, iezuitul Karl Rahner, pe care îl veneram. Eu însă aveam nevoie de o părere pozitivă din partea lui pentru a putea să o public la editura catolică Herder, dar și pentru a obține imprimatur-ul ecleziastic necesar pentru editare. Atunci, încrederea și credința au permis ca rațiunea să predomine asupra emoțiilor. În cele din urmă, contrastul a continuat, dar cartea a putut ieși punctual chiar înainte de deschiderea conciliului. Am descris în detaliu cum s-au desfășurat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
copilăriei lor, și altele care s-au ostenit să obțină o credință iluminată. Știu mulți catolici care s-au îndepărtat de Biserică, dar și mulți alții care se angajează în comunitatea parohială în ciuda faptului că nu sunt mulțumiți de ierarhia ecleziastică, cunosc alți credincioși catolici, evanghelici sau ortodocși care și-au schimbat confesiunea. Este un fapt demn de laudă faptul că, în societatea laică actuală, puterea ecleziastică luptă pentru a păstra oamenii în credința lor. Fiecare din noi este liber să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care se angajează în comunitatea parohială în ciuda faptului că nu sunt mulțumiți de ierarhia ecleziastică, cunosc alți credincioși catolici, evanghelici sau ortodocși care și-au schimbat confesiunea. Este un fapt demn de laudă faptul că, în societatea laică actuală, puterea ecleziastică luptă pentru a păstra oamenii în credința lor. Fiecare din noi este liber să-și aleagă credința și să o schimbe. Sau să o abandoneze definitiv. Trebuie să avem mereu prezent faptul că viața poate să aibă un fundament etic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Revoluției franceze, "Libertate, egalitate, fraternitate" este văzut încă într-un mod negativ. Dar pentru a rămâne în cadrul Bisericii mele, cea catolică: nu doar adepții lui Lefebvre, reacționarii și tradiționaliștii, dar și mulți prelați de la Vatican ar prefera să restabilească condamnările ecleziastice împotriva liberalismului și socialismului de sfârșit de secol XIX și să restituie puterea de decizie despre "adevăr" în problemele privitoare la credință și morală unui "magister" ecleziastic, așa cum se cere chiar în enciclicele cele mai recente despre credință și rațiune
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și tradiționaliștii, dar și mulți prelați de la Vatican ar prefera să restabilească condamnările ecleziastice împotriva liberalismului și socialismului de sfârșit de secol XIX și să restituie puterea de decizie despre "adevăr" în problemele privitoare la credință și morală unui "magister" ecleziastic, așa cum se cere chiar în enciclicele cele mai recente despre credință și rațiune. Sub acest spirit antimodern, în Roma papală se consideră încă posibilă exercitarea unei presiuni, din culise și uneori chiar și la scenă deschisă, asupra guvernelor și parlamentelor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
capitalismul occidental, mai nou sau mai vechi, sunt pe bună dreptate foarte supărați față de fanaticii religioși și atacurile teroriste devastatoare. Alții, în special catolicii, sunt scandalizați de cultul personalității manifestat de Papă, împotriva Evangheliei, și pentru intenția restauratoare a politicii ecleziastice a actualului pontif în materie de liturghie, dogmatică, etică sexuală și bioetică, precum și față de Bisericile evanghelice, iudaism și islamism, dar și de indios și de africani. Alții sunt îngrijorați de manevrele creaționiștilor protestanți din multe state și școli americane, din cauza
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ritualului sau recitarea monotonă a sutrelor budiste. Am luat parte la diferite exerciții de meditație în Myanmar, India, Japonia, Tibet și Hawaii. Înțeleg că și creștinii pot să experimenteze liniștea, calmul, uitarea de sine, eliberarea autentică chiar și prin ritualismul ecleziastic sau acțiunea liturgică. Acest exercițiu ce aparține tradiției monahismului se produce în mod esențial prin desprinderea de lume și de propriile pasiuni, realizând astfel reculegerea de sine. Prin metodă și sistem ar trebui să conducă la realitatea ultimă înțeleasă în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să elimine creștinismul o dată cu Bisericile, demonstrând astăzi ca și ieri, în interiorul și în afara lor, că nu și-au pierdut speranța în religie, că ieri și astăzi Cristos reprezintă o importantă opțiune pentru viață. Astfel, din perspectiva luminii falsificărilor mundane și ecleziastice ale creștinismului, trebuie să ne întrebăm din nou, în mod onest: ce înseamnă a fi creștin? Cum trebuie înțeleasă spiritualitatea creștină actuală? Ce înseamnă a fi creștin în sens originar, autentic, substanțial? Mie, în calitate de teolog, mi-au trebuit ani pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în calitate de teolog, mi-au trebuit ani pentru a înțelege că fundamentul spiritualității creștine nu constă în dogmele adesea greu de înțeles sau în poruncile morale sacre, nu înseamnă o teorie impozantă sau o viziune despre lume, nu este nici un sistem ecleziastic, dar... dar, ce anume? Modelul creștin Ca și alți catolici născuți în epoca preconciliară, am crescut și eu cu imaginea tradițională a lui Cristos, a profesiunii de credință, a conciliilor perioadei elenistice și a mozaicurilor bizantine: Isus Cristos pe tron
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
religiilor modelul creștin nu este ultimul apărut. Modelul musulman În scurta perioadă de cinci sute de ani, simplul mesaj creștin originar a devenit o dogmatică complexă greco-elenistă, inserată în cadrul sistemului statal bizantin, în care legătura dintre puterea temporală și cea ecleziastică era foarte strânsă, favorizând nu puține dintre separările "eretice". Nu tocmai acest lucru i-ar fi atras cu ușurință pe locuitorii deșertului, pe beduinii și comercianții Peninsulei Arabice. Era nevoie tocmai de un profet arab, influențat de ebraism și de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
germanul Carl Schmitt, profesor de drept public, precursor spiritual al nazismului, și, în fine, chiar pentru revoluționarii americani simpatizanți ai marxismului din a doua jumătatea a secolului XX. Nu am vrut niciodată să fiu în serviciul unui partid politic sau ecleziastic, ci totdeauna în folosul tuturor și al binelui comun. Cu acest obiectiv, de-a lungul anilor am elaborat o teologie de orientare critico-socială, având prezent orizontul politic mondial (nu doar cel latino- american) și luând ca bază nu o ideologie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Doilea Război Mondial, ci suntem proiectați într-o postmodernitate care pune accentul pe concepte complet diferite de rațiune, progres, națiune și în care, la rândul lor, religiile au încă importanță pentru oamenii de pretutindeni. În orice caz contra-utopiile obscure, restaurațiile ecleziastice și imaginile îngrijorătoare ale unui viitor condiționat de religie nu ne încântă. Se cere o viziune constructivă a viitorului. De ceva vreme m-am angajat în redescoperirea și reevaluarea eticii umane pe care aceste ideologii le-au neglijat. Nu pentru că
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fuziunea forțată a parohiilor în "unități parohiale" și tot mai puține botezuri, mai puțini participanți la activitățile liturgice, mai puține căsătorii, exodul din Biserică al femeilor emancipate, dezinteresul tinerilor... Mă întreb dacă urgența crescândă și diminuarea intrărilor derivate din "taxa ecleziastică" percepută de Biserica Germană vor conduce la reforme. Nu sper într-o Biserică unificată, nu țintesc fuziunea aspectului confesional, regional sau național al Bisericilor creștine. Nu așa trebuie să fie. Sper într-o unitate ecumenică a Bisericilor creștine în care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și excentrică? Nu, este o viziune realistă, iar realizarea stă la baza bisericilor de ceva vreme. Așadar nu renunț la speranța mea: o ecumene între confesiunile creștine este posibilă, dimpotrivă, necesară. Trebuie să pornească de jos, trebuie smulsă înaltelor ierarhii ecleziastice. Aceasta este viziunea mea: dogmele, create de oameni, care despart Bisericile, vor trece în a doua linie în fața adevărului lui Dumnezeu și a mesajului lui Isus. Structurile premoderne și medievale, în care persoanele, în special femeile, se bucură de drepturi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
create de oameni, care despart Bisericile, vor trece în a doua linie în fața adevărului lui Dumnezeu și a mesajului lui Isus. Structurile premoderne și medievale, în care persoanele, în special femeile, se bucură de drepturi inferioare, se vor dizolva. Autoritățile ecleziastice arogante, care în decursul secolelor și-au atribuit tot mai multă putere, vor fi readuse la dimensiuni umane; vor fi depășite, într-o bună zi, toate privilegiile și pretențiile, medievale și premoderne, ale Bisericii catolice față de alte Biserici creștine, funcțiile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
precum cele din '68 în fața cărora era complet nepregătită. Dar în anul 1958 avea să fie ales Angelo Roncalli, Papa Ioan al XXIII-lea, care prin Conciliul Vatican II (1962-1965) produsese o reînnoire cel puțin în parte reușită a instituțiilor ecleziastice și dăduse Bisericii o deschidere ecumenică. În anii '70, în timp ce eram în concediu la Dresda, după un scurt tur de conferințe în DDR, cei care mă invitaseră îmi spuseseră că ne vom revedea doar după ce vor ajunge la pensie, adică
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la începutul carierei sale, secretar al Consistoriului Ortodox Român din Oradea. A participat în calitate de delegat la Adunarea de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, fiind în perioada interbelică ales de două ori deputat. După război a renunțat la orice activitate ecleziastică. Moare în 1969, fiind incinerat, iar urna cu cenușa sa a fost înhumată în Cimitirul Orășenesc din Oradea 127. Cel mai consistent și reprezentativ studiu al activității publicistice a lui Șerboianu în Flacăra Sacră, precum și pe tărâmul cremațiunii, a fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-i privește pe obișnuiții Tavernei Turcului, niciodată nu pomeneau În fața lui nici de afaceri necurate, nici de femei; aceasta era regula pe care Își Întemeia compania, Înțelegerea și prietenia. Afacerile tulburi și aventurile sentimentale, zicea, le tratez la confesional. Superiorilor ecleziastici, când Îi reproșau că stă la masă, În cârciumă, cu poeți și spadasini, le răspundea neabătut că sfinții se mântuiesc singuri, pe când pe păcătoși trebuie să mergi să-i cauți acolo unde Își fac veacul. Voi adăuga În cinstea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
seducător, Guadalmedina cumpărase de la rege oficiul de mare curier, după scandaloasa și recenta moarte a fostului beneficiar, contele de Villamedina, asasinat Într-o istorie de fuste sau de gelozie. În acea Spanie coruptă unde totul era de vânzare, de la demnitatea ecleziastică până la cele mai lucrative funcții ale statului, titlul și beneficiile de mare curier sporeau averea și influența lui Guadalmedina la Curte; o influență care, pe deasupra, era dublată de prestigiul unei scurte dar strălucite cariere militare juvenile: la douăzeci și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
spațiul german, succesul de public al "Pasiuni"-lor bachiene a fost enorm; corespundeau idelurilor umaniste ale expresiei la modă, de tip romantic. în epocă însă, în mijlocul de secol XVIII, lucrarea nu s-a bucurat de aprecieri speciale. Nici măcar în spațiul eclesiastic. Nu corespundea întru totul conduitei sobre a canoanelor bisericii germane reformate. Se pare că Bach însuși a fost conștient de valoarea, de semnificația lucrării. A recopiat-o integral cu propria sa mână. Coralele, momentul comuniunii, aparțineau tradiției. Dar ariile - sondarea
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
și liturgice, limbile internaționale ale mediilor cultivate" (subl. RC). Din perspectiva acestor adevăruri, este mereu reiterată și nuanțată de-a lungul studiului importanța naționalizării prin traduceri a Bibliei pe întreg arealul european, ca o victorie a spiritului filologic asupra conservatorismului eclesiastic. O victorie realizată peste tot cu prețul unui considerabil "efort de creativitate lingvistică" aflat de atunci la temelia limbilor europene moderne, care a dus în cele din urmă la ceea ce s-a numit "comunitatea conceptuală europeană". Ilustrative sub acest aspect
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
manifeste. Creangă se îmbracă orășenește (poartă cu ostentație o pălărie "bucovineană"), mănâncă și bea (coniac, în ultina zi de viață) orășenește, se implică în înjghebarea mai multor organizații profesionale de seamă, face politică activă liberală, apoi junimistă, renunță la cariera ecleziastică mai puțin modernă, chiar retrogradă (o afirmă răspicat în scrisoarea de protest adresată ministrului învățământului ori în Amintiri, IV: "un popă prost, cu preuteasă și copii") pentru a se apropia de școală, îmbrățișează cu pasiune "metoda nouă" și elaborează manuale
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]