267 matches
-
sat Carlomănești, județul Tutova, din 1656, octombrie 2. Și așa mai departe... cu formule vechi, cu blesteme și cu jurăminte ‐ din adâncul vremii înviază lumina.” Revista a scris și despre inițiativa nematerializată, în numărul 1: „Sub conducerea S.S. cucernicul preot econom Șt. Vasilescu, protoereul județului Tutova, se va înființa în orașul Bârlad un muzeu bisericesc regional care va fi alimentat cu toate odoarele vechi: cărți, haine, icoane etc. care nu mai sunt întrebuințate de către bisericile din județ și care în multe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A. Brătescu-Voinești, G.T.Chirileanu (învățător Zorleni), I.Ciocârlan, V. Cosmovici, I.Dragoslav (Ivanciuc), N.Dunăreanu, N.Gane, P. Gheorgheasa, Artur Gorovei, N.Lupu Costache, M. Lupescu (învățător Zorleni), V.Pop, M. Sadoveanu, I. Scurtu, D.V.Ștefănescu, N. Stoleriu (învățător Zorleni), econom N. Vereanu, G. Vâlsan. Publicau numai versuri: D. Anghel, P. Budu, O. Carp (G. Proca), Eugen Ciuchi, Nina (Ana) Godeanu, Fatma (Elena Farago), K(Iril) Mironescu, A. Mândru, Corn. Moldoveanu (Vasiliu), D. Nanu, A.A.Naum, Andreiu Naum, G.Orleanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
citim: „Rolul „ Societății doamnelor române” și a oamenilor politici față cu meseriile și comerțul din județul Tutova” de Ioan Martinescu, profesor; „Din depărtările albastre - introducerea conferinței tinerilor din 18 decembrie 1911 în folosul elevilor săraci” de I.I. Răianu, profesor; „Muzee econom ice” de Victor A Puiu; * „Cuvântarea rostită cu prilejul jubileului de 50 de ani ai Universității din Iași” de Benedetto de Luca; „Câteva cuvinte despre Holeră” de dr. N. G. Cădere; Dări de sea mă și înștiințări; un tabel pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sfinții Voievozi”, construită din cărămidă la 1780, reparată în 1924, stare bună. Biserica filială ‐ Priponești de jos, cu hramul „Buna Vestire” și „Sf.Nicolae”, construită din zid, 1825, reparată în 1908 și 1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș, născut la 1903, școală de cântăreți, numit la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rate Issues - CGER - pentru detalii se pot consulta Isard et al. (2001) și IMF (2006). Contribuția fiecărei variabile la valorile de echilibru ale contului curent (current account norm) se calculează ca produs între coeficienții de regresie care arată senzitivitatea balanței economii investiții (sau contul curent) la modificarea variabilelor enumerate mai sus (vom folosi coeficienții de regresie calculați în Rahman (2008) și valoarea pe termen mediu a variabilei respective. Din cauza lipsei datelor pe termen mediu și lung, pentru calculul anual al contribuției
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creativă a soluțiilor și materialelor în funcție de scopul urmărit; S7. Respectarea etapelor de realizare în confecționarea unor produse simple; S8. Aprecierea unui produs în funcție de diferite criterii; 4. Înțelegerea implicațiilor dezvoltării creativității asupra individului, mediului și societății - Dezvoltarea simțului practic, estetic și econom S9. Confecționarea de produse utile și de calitate, ce pot fi valorificate în viața de zi cu zi. S10. Demonstrarea unei conduite responsabile față de individ și societate. Anexa 2 OPȚIONAL: Îndemânare și creativitate Obiectivele cadru: Cunoașterea terminologiei specifice și utilizarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Juca cu pasiune jocurile de hazard? Care anume? * Caracter Era vesel sau trist? Era vioi sau morocănos? Era ranchiunos? Era gelos? Era calm sau vioi? Era blând sau violent? Era încăpățânat? Era harnic sau leneș? Era modest sau fudul? Era econom sau cheltuitor? Avea prieteni? Era cinstit? Era scrupulos în afaceri? Se înțelegea lesne cu oamenii? Acte A fost eliminat din funcție și pentru ce? În ocupația sa a fost îndemânatic și inteligent? Câștiga mai mult sau mai puțin decât camarazii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
revine răspunderea pentru creșterea și educarea unui tineret sănătos din punct de vedere fizic, intelectual și moral, capabil să preia conducerea societății peste câțiva ani, să instaureze starea de normalitate în toate sferele vieții și o democrație autentică. A FI ECONOM "Economul este cel mai bogat dintre oameni" afirmă Nicolas Chamfort, scriitor, moralist și pamfletar francez, iar Publilius Syrus consideră economia drept "cel mai sigur câștig". Pornind de la aceste adevăruri, aducem în prim plan importanța educației economice ca o componentă a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
gospodărirea judicioasă a resurselor bănești, utilizarea atentă și ocrotirea bunurilor care alcătuiesc condițiile materiale ale activităților școlare: manuale, mobilier, aparatură modernă, materiale didactice tradiționale, scule și aparatură de atelier și laborator, instalațiile electrice, sanitare, termice etc. În înțeles mai larg, econom înseamnă om chibzuit, calculat, cumpătat, rezistent la tentații, realist, cu simțul măsurii. Cuvântului econom i se atribuie însă și unele sensuri peiorative: zgârcit, avar, zgârie brânză, Hagi Tudose etc. Educația pentru formarea însușirii de a fi econom trebuie să înceapă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ale activităților școlare: manuale, mobilier, aparatură modernă, materiale didactice tradiționale, scule și aparatură de atelier și laborator, instalațiile electrice, sanitare, termice etc. În înțeles mai larg, econom înseamnă om chibzuit, calculat, cumpătat, rezistent la tentații, realist, cu simțul măsurii. Cuvântului econom i se atribuie însă și unele sensuri peiorative: zgârcit, avar, zgârie brânză, Hagi Tudose etc. Educația pentru formarea însușirii de a fi econom trebuie să înceapă din copilăria timpurie prin cultivarea grijii pentru păstrarea și îngrijirea jucăriilor, a obiectelor de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
înțeles mai larg, econom înseamnă om chibzuit, calculat, cumpătat, rezistent la tentații, realist, cu simțul măsurii. Cuvântului econom i se atribuie însă și unele sensuri peiorative: zgârcit, avar, zgârie brânză, Hagi Tudose etc. Educația pentru formarea însușirii de a fi econom trebuie să înceapă din copilăria timpurie prin cultivarea grijii pentru păstrarea și îngrijirea jucăriilor, a obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, a mobilierului pe care îl folosește copilul. Unii părinți, mai ales dintre cei care își permit libertăți financiare, dorind să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
descoperiri științifice ș. a. Inteligența și imaginația oamenilor vor crește continuu, asta și ca urmare a provocărilor mediului, dar și a succeselor neurologiei. Internetul va deveni mai enervant, bisericile și centrele de cult, în general, vor prospera, copiii vor fi mai economi, literatura va avea subiecte noi și interesante, vîrsta de pensie se va prelungi etc. For-ma predominantă de organizare a afacerilor va fi rețeaua. Societatea va deveni tot mai neclară, mai tribalizată. Multe aspecte vor deveni haotice pentru că suntem condamnați
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
avar (2); bancă (2); banii (2); bijuterii (2); bucurie (2); calmul (2); cămară (2); chibzui (2); colecție (2); colecționa (2); comoară (2); conservare (2); cremă (2); cufăr (2); curat (2); curățenia (2); curățenie (2); da (2); dar (2); deținea (2); econom (2); haine(2); inteligență (2); a îngriji (2); ladă (2); legătură (2); liniște (2); loc (2); lucru (2); a lupta (2); memora (2); nou (2); obiect (2); omenia (2); opri (2); posesie (2); proprietate (2); a rămîne (2); restul (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cheltuiți; banii; bilă; brut; buni; bunuri; calitativ; capitalism; card; caritate; carte; casă; ceva ce poate fi cumpărat; chitanță; cîștig; cît face?; cît; colosal; competență; cont; contravaloare; copac; costul; a cumpăra ceva; curiozitate; pe cuvinte; deget; detergent; dilemă; dispreț; dobîndă; echivalent; economă; educație; etichete; european; exagerare; exagerat; excursie; falit; favorabil; ferrari; frumos; gîndire; gratis; hapsîn; inadmisibil; instabil; interes; îngîndurare; învechit; jertfă; lacrimi; licitație; limită; lucruri; majorat; mama; manipulare; mașină; măreț; mărit; mediu; mie; monedă; mult; nașpa; natură; necesitate; neînsemnat; neprețios; neprețuit; nesemnare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău (56); egoist (41); bani (34); lacom (31); bogat (25); darnic (24); om (21); urît (14); răutate (12); pietros (8); zgîrîie-brînză (8); bătrîn (7); hain (7); brînză (6); bun (6); răutăcios (6); eu (5); hapsîn (5); sărac (5); defect (4); econom (4); prost (4); singur (4); tare (4); chitră (3); copil (3); economist (3); moș (3); nemilos (3); nesimțit (3); amar (2); antipatic (2); avut (2); bunic (2); bunica (2); cărpănos (2); dar (2); nu dă (2); dezamăgire (2); egoism (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ERP este redată de următoarea formulă: ERP = funcționalitate + integrare. O implementare ERP înseamnă o sumă de cerințe funcționale care se vor regăsi în noul sistem informatic de o manieră inte grată. Partea funcțională a unui sistem ERP asigură desfășurarea proceselor economi ce din cadrul fiecărei funcțiuni. Astfel, în cadrul unei suite ERP se regăsesc de la câteva până la zeci de module funcționale (contabilitate generală, debitori, sal arii, stocuri, aprovizionare, logistică, planificarea producției, comenzi și vânzare etc.). Prezentarea generică a acestora este subiectul capitolului 2
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
asupra activităț ii. Platformele pentru afaceri sprijină operarea efici entă a proceselor economice prin integrarea activităților dintr-o organizație. O soluție ERP trebuie să îmbunătățească modul de desfășurare a activităților economice. ERP înseamnă să găsim armonia dintre software și procesele economi ce din fiecare organizație. Așa cum am mai spus, ca să înțelegem ERP, trebuie să cunoaștem foarte bine modul de funcționare a unei organizației economice . 2.1.1. Funcțiuni și arii funcționale într- o organizație Se poate vorbi despre o afacere (denumită
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
să ia în calcul și dependența de indicatori tradiționali de măsurare a performanței. În acest sens, pornind de la eșantionul de companii selectat, am urmărit modul în care valoarea economică adăugată depinde de profitul net. Utilizând metodologia prezentată anterior, prin intermediul instrumentelor econome trice de tip panel am realizat modelul de regresie prezentat mai jos, pentru testarea legăturii dintre valoarea economică adăugată, variabilă dependentă, și profitul net, variabilă independentă. Rezultatul este. Testarea a condus la valori ale coeficientului de determinare al ecuației de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
răsit de oameni și ținut de nimică. Mirii să mănînce, după ce vin de la cununie, amîndoi dintr-un ou, ca să fie amîndoi moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
teamă: "Lina, asurzită de refrenul permanent al casei, zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase în sfîrșit proiectul cumpărării". Face aceasta à contre coeur: În fond, ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă, nu cuteza să riște tot ce avea, dar consimțise pentru a da lui Rim satisfacție." Pactul nou, acceptat din necesitate, dă Linei iluzia unei consolidări a instituției mai șubrede, căsnicia, și este un sacrificiu inevitabil: "A fost ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se căsătorească cu un alt bărbat. Boala și practica judiciară Din cele 35 de cazuri în care boala devine motiv de separare, 31 dintre ele sunt judecate pozitiv. Doar patru cazuri sunt respinse, întrucât ele nu antrenează și ne putința economi că a partenerului. De spre Cazul boierului Jia nu am vorbit deja într-un alt capitol, rămân deci alte două cazuri în care sifilisul apare ca motiv de divorț. În două cazuri se acordă numai separarea de corp pe o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pierdut sau interzis cărți întregi pe care n-a încetat să le rescrie. Perchezițiile, vexațiile și supravegherea polițienească a scriitorului nu vor înceta nici la Charenton, stârnind inflamările pamfletare ale acestuia în contra establishment-ului, a epocii și a lumii. Morvan, econom, dar și sârguincios supraveghetor și informator al poliției, află cu oarece consternare despre tinerețea desfrânată a straniului pensionar, suspect chiar și de pederastie (deși om de lume și de viță nobilă) precum și despre scrierile lui infame, ofensând bunele moravuri și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de monedă / 146 10.1.3. Crearea și gestionarea monedei / 146 10.1.4. Tancul monetar / 150 10.1.5. Masa monetară / 153 10.1.6. Viteza de circulație a monedei / 153 10.2. FINANȚAREA ECONOMIEI / 154 10.2.1. Economii Investiții / 154 10.2.2. Operațiuni financiare / 154 10.2.3. Recursul la credit sau finanțarea indirectă / 155 10.2.4. Recursul la piață sau finanțarea directă / 156 10.2.5. Indici bursieri mondiali / 158 Capitolul 11. INFLAȚIA / 163 11
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capitaluri. Numim finanțarea economiei toate circuitele prin care capitalurile disponibile sînt puse în serviciul agenților economici care au nevoie de ele. Pe lîngă autofinanțare, există în principal două circuite: recursul la instituțiile financiare și recursul la piață. 10.2.1. Economii Investiții Anumiți agenți economici investesc mai mult decît economisesc, în vreme ce alții economisesc mai mult decît investesc. Primii au deci nevoie de finanțare, ceea ce înseamnă că trebuie să recurgă la o sursă externă. E vorba, în mod tradițional, de întreprinderi și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de salvare guvernamentale (bailout). Apariția monedei euro la 1 ianuarie 1999 a dorit desăvîrșirea unei construcții europene începută de cîteva decenii. Prin moneda unică, consideră Gareth Harding, se încerca să-i aducă împreună pe grecii risipitori alături de germanii pragmatici și economi 1. În noul context, Grecia și celelalte state periferice (Portugalia, Spania, Irlanda) au trecut de la împrumuturi externe realizate la dobînzi superioare (datorită inflației mult mai mari față de cea înregistrată în statul creditor) la cele cu dobînzi mai mici decît ar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]