153 matches
-
Greciei în diverse activități economice, își pun întrebarea: cum de s-a putut ajunge de la situația unei economii prospere (cel puțin pe baza rapoartelor oficiale) la situația unei țări în stare de faliment? După cum a remarcat într-un articol recent economista română Lidia Moise 195, "Grecia și-a pavat drumul euro cu o remarcabilă abilitate, ascunzând într-un mod deosebit de discret atât cartea datoriilor, cât și deficitului ei fiscal". Astăzi, diverse organizații internaționale, studiind îndeaproape "cazul Greciei", au ajuns la concluzia
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sectorul ei bancar. În ajunul summitului de la Bruxelles din luna martie a aceluiași an, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, s-a pronunțat vehement împotriva "retoricii naționaliste" și a primit elogii din partea președintelui grupului popular european, Hans-Gert Poettering (El Economista, 2006b). Mai convingător a fost șeful grupului liberalilor și democraților Graham Watson, ""ironia este că acest așa-zis patriotism naționalism economic deghizat aduce tot atât de puține beneficii cetățenilor Franței, Spaniei sau Poloniei cât și restului Europei, deoarece concurența este cea care
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
care subminează acest protecționism" (Watson, 2006). Dar discrepanțele în ceea ce privește naționalismul economic din fuziunile transfrontaliere marcau începutul unui summit tensionat în care se dorea găsirea unei politici energetice comune și măsuri care să promoveze ocuparea forței de muncă și creșterea (El Economista, 2006a). Totuși, așa cum am avansat în primul capitol, piața comună este în continuare cel mai mare succes al Uniunii Europene. Din acest motiv, eforturile Uniunii de a apropia politicile sale de cetățeni trebuie să se concentreze, înainte de toate, pe completarea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Bundesrepublik Deutschland. Petiție unei hotărâri preliminare: Verwaltungsgericht Stuttgart Germania". Nr. 186/01. Di Lampedusa, Giuseppe T. (2004) El Gatopardo. Madrid: Alianza Editorial. Diario de Navarra (2007) "Zapatero afirma que España será flexible para reformular la Constitución europea", 15 iunie. El Economista (2006a) "La cumbre de la UE, bajo la sombra del nacionalismo económico", 23 martie. URL: www.eleconomista.es/empresas-finanzas/noticias /13685/03/06/. El Economista (2006b) "Economía / OPA.Los principales grupos políticos de la Eurocámara critican la vuelta al nacionalismo económico", 15
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Navarra (2007) "Zapatero afirma que España será flexible para reformular la Constitución europea", 15 iunie. El Economista (2006a) "La cumbre de la UE, bajo la sombra del nacionalismo económico", 23 martie. URL: www.eleconomista.es/empresas-finanzas/noticias /13685/03/06/. El Economista (2006b) "Economía / OPA.Los principales grupos políticos de la Eurocámara critican la vuelta al nacionalismo económico", 15 martie. URL: www.eleconomista.es/mercados-cotizaciones/noticias/371/03/06/. El Mundo (1994) "Acusan al Gobierno de consentir la violencia", 5 mai. URL: www
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
pro reo”, a devizei că o persoană a cărei vinovăție nu o poți proba este nevinovată. Chiar dacă ai intima convingere că nu este așa. Pe scurt, datele cu care am fost sesizați erau următoarele: În urmă cu două-trei săptămâni, economista E.C., din cadrul unei întreprinderi de comerț exterior, fusese trimisă într-o țară occidentală cu mandatul de a negocia și încheia mai multe contracte de export pentru o gamă largă de produse ale industriei ușoare. Totul a decurs normal până în momentul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de export pentru o gamă largă de produse ale industriei ușoare. Totul a decurs normal până în momentul când a sosit pe adresa întreprinderii de comerț exterior respective, prin poșta obișnuită, un plic destul de voluminos, expediat din țara unde se afla economista E.C. Iar în plic au fost găsite...doar agenda de lucru a economistei, împreună cu un dosar, pe care aceasta l-a avut asupra ei pe timpul deplasării, conținând un număr mare de tabele, respectiv, nomenclatoare ale produselor destinate exportului din domeniul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
decurs normal până în momentul când a sosit pe adresa întreprinderii de comerț exterior respective, prin poșta obișnuită, un plic destul de voluminos, expediat din țara unde se afla economista E.C. Iar în plic au fost găsite...doar agenda de lucru a economistei, împreună cu un dosar, pe care aceasta l-a avut asupra ei pe timpul deplasării, conținând un număr mare de tabele, respectiv, nomenclatoare ale produselor destinate exportului din domeniul industriei ușoare! Cu alte cuvinte, un volum impresionant de date și informații secrete
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
vreme după sosirea plicului, a revenit în țară și E.C. Am invitat-o la sediul direcției cam peste zece zile, timp în care colegii din unitatea informativă au luat măsurile de investigare pe care le-au crezut de cuviință, iar economista și-a depus la conducerea întreprinderii raportul privind deplasarea în străinătate. Audierea celei în cauză, precum și celelalte verificări le-am efectuat în cadrul actelor premergătoare, deci fără a dispune începerea urmăririi penale pentru, cel puțin, neglijență în păstrarea secretului de stat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în cauză, precum și celelalte verificări le-am efectuat în cadrul actelor premergătoare, deci fără a dispune începerea urmăririi penale pentru, cel puțin, neglijență în păstrarea secretului de stat. Măsura respectivă era însă iminentă, urmând a o lua după audierea viitoarei învinuite. Economista mi-a vorbit degajat, fluent, fără absolut cel mai mic semn de teamă sau măcar îngrijorare. Prin întreaga-i atitudine, părea să dea de înțeles că nu se simțea vinovată de nimic. Și-a amintit cu exactitate firmele cu care
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
trimită cu maximă urgență plicul. Colegul m-a asigurat că îmi va parveni în câteva ore, dar nu l-am primit nici a doua zi, când m-am reîntâlnit cu doamna E.C. Am reluat pe îndelete întâmplarea prin care trecuse economista și, după un sfert de oră, mi-am dar seama că sunt mințit. Dar unde? Am riscat, întrebând-o cum se explică faptul că amprentele ei nu apar pe plicul pe care susține că a scris cele două adrese, că
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
habar când și unde a făcut comerciantul străin operațiunile respective și a fost de acord că acesta a avut posibilitatea să xerocopieze lejer documentele, înainte de a le expedia. Din acel moment, cazul luase o altă turnură. Pentru că, prin ușurința dovedită, economista dăduse posibilitate comerciantului străin să ia cunoștință de date și informații cu caracter secret, faptă ce constituia infracțiunea de neglijență în păstrarea secretului de stat, aflată atunci în competența organelor de cercetare ale securității. După declarația de recunoaștere dată de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și profesionalism. Apare la Londra, dar privește prin binoclu întreg mapamondul. Judecățile și aprecierile cad cu asemenea greutate încât nici un guvern sau șef de stat nu-și poate permite luxul de a le ignora. În aprilie 2004, redacția lui The Economista investigat la București capacitatea României de a intra în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Așa cum arătam într-un capitol anterior, trecând în revistă cerințele dure formulate de Parlamentul European, revista a pus un diagnostic sever: „Chiar dacă România ar încheia negocierile
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Slabu, dr. ing. Gh. Antochi, președinte la Agricola Internațional S.A. Bacău, ing. Gh. Gh. Ursu, ing. agr. Fasolă V. Gh., ing. Gh. Gh. Slabu, ing. Lupoaia Gh., ing. George-Cristian Apătăchioae, ing. Cristian Bostan, solista de muzică populară Marcela Guragata(USA), economista Lenuța Guragata, medicii Maria Chițac(Iordania) și Corneliu Apătăchioae, medicul veterinar Neculai Chițac, ziaristul Macovei C. Constantinfost redactor-șef la ziarul Sportul, general de brigadă Merla Gh., col(r) Bostan T. Constantin, colonel(r) Bostan Constantin, ofițeri în rezervă Cojocea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
C. Constantinfost redactor-șef la ziarul Sportul, general de brigadă Merla Gh., col(r) Bostan T. Constantin, colonel(r) Bostan Constantin, ofițeri în rezervă Cojocea Ștefan și Cojocea Constantin, Chițac Vasile-economist, fost primar al orașului Bacău, economist Sâsâeac T. Ion, economistă Atitienei Didina, Brumă Georgelcomisar-șef la Garda financiară, ofițeri superiori de poliție Sâsâiac Ștefan, Sâsâiac Nicu, Constantin Aducesei, Gafencu Marcela, Merla Florin, Aducesei Lenuța, Apătăchioae Lucian, învățători și educatoare - frații Costache, Gheorghe și Vasile Jacotă, frații Bostan, Sâsâiac Neculai, Ivan Elisabeta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
urmat cursurile post academice la CEPECA București. în perioada 1952-1953 a satisfăcut stagiul militar cu termen redus la Școala de intendență și finanțe, Craiova, fiind înaintat la gradul de sublocotenent în rezervă, specialitatea finanțe. S-a căsătorit cu Tudoran Nineta, economistă și are un fiu, Ovidiu, medic primar ORL în municipiul Bacău. în întreaga sa activitate desfășurată la Direcția regională și ulterior județeană CEC Bacău a dovedit o temeinică pregătire de specialitate, corectitudine în serviciu, exigență în îndeplinirea sarcinilor și competență
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
223-224, p. 193; § 239, pp. 203-204. 86 Ibidem, § 222, pp.1 91-192. 87 Richard Ahscraft, în special, a atacat interpretarea lui Macpherson pentru că a ignorat relația lui Locke cu tradiția britanică, de exemplu cu parlamentarismul, preferând mai degrabă o interpretare economistă bazată pe apropierea ilicită dintre Locke și Nivelatori. Conform lui Ashcraft, interpretarea lui Macpherson este "neștiutoare" (unwittingly), pentru că încearcă o apropiere forțată între Levellers și Whigs, și "nu este nici o evidență că Locke ar fi citit vreun tratat al Nivelatorilor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
franceze în domenii dintre cele mai variate: avventura, canceliere, cavaliere, dama, fabla, feudo, gaggio "amanet", giallo "galben", mangiare, pensiero, trovatore "trubadur", vassallo etc. În mod deosebit, împrumuturile s-au înmulțit în epoca luminilor, prin numeroase cuvinte de cultură: civilizzare, concorenza, economista, pregiudizio, sensibilità. În mod similar, spaniola a primit numeroase franțuzisme, începînd cu perioada preclasică (între secolele al X-lea și al XV-lea): bufete, cofre "sipet, cufăr", ficha "fișă; fisă", hotel, jardin, paje "paj", tupé "tupeu" și multe altele. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea șerban-Vodă; L’Indépendance Roumaine (IX année), director-proprietar, Al. Ciurcu, redactor-șef, Frédéric Damé. Birourile: str. Clemenței, 1; Literatorul, revistă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
decurge așa cum am plănuit trebuie să-mi aranjez un interior pe măsura oaspetelui de onoare, care va fi Livia. În pavilionul administrativ, la etajul doisprezece, ni se spune că șeful Serviciului plan lipsește și sîntem îndrumați la adjunctul șefului, o economistă. Mergem pe culoar înainte, pînă aproape de capăt și ne oprim în fața unei uși. Don Șef bate de două ori, deschide ușa și-mi face semn să intru eu întîi. Dintr-o singură privire am cuprins întregul birou: se cunoaște că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu flori de magnolie, asemenea celor văzute la seră. Asta declanșează din nou în mine bucuria că la ora plecării acasă voi putea trece pe la seră, să cer o cutiuță cu trei magnolii. Vă rog să luați loc! ne invită economista, arătînd cu mîna spre cele două fotolii. În toată încăperea sînt doar două birouri; la unul lucrează economista, iar la celălalt stă doamna Teona. Stă foarte frumos. Are poziția aceea dreaptă, de femeie mîndră, sigură pe sine, cu scaunul așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ora plecării acasă voi putea trece pe la seră, să cer o cutiuță cu trei magnolii. Vă rog să luați loc! ne invită economista, arătînd cu mîna spre cele două fotolii. În toată încăperea sînt doar două birouri; la unul lucrează economista, iar la celălalt stă doamna Teona. Stă foarte frumos. Are poziția aceea dreaptă, de femeie mîndră, sigură pe sine, cu scaunul așezat puțin strîmb sub ea, ca să-și poată rezema cotul stîng pe spătarul scaunului, în timp ce cotul drept îi stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pentru mine; mai degrabă s-o fi întîmplat să șteargă cu palma parbrizul tocmai cînd treceam eu pe lîngă mașina domnului Florea. E bine că atunci, demult, n-am mai continuat să fiu ridicol făcîndu-i curte. Don Șef îi spune economistei despre ce e vorba, iar economista răscolește cîteva dosare, se convinge că instalația de filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fi întîmplat să șteargă cu palma parbrizul tocmai cînd treceam eu pe lîngă mașina domnului Florea. E bine că atunci, demult, n-am mai continuat să fiu ridicol făcîndu-i curte. Don Șef îi spune economistei despre ce e vorba, iar economista răscolește cîteva dosare, se convinge că instalația de filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei, privind aiurea într-un colț, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
economistei despre ce e vorba, iar economista răscolește cîteva dosare, se convinge că instalația de filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei, privind aiurea într-un colț, în timp ce Don Șef se plimbă prin încăpere, desfăcîndu-și mereu șuba sub care simte că se încinge. E un bărbat frumos, bine legat, în puterea vîrstei, probabil în jur de cincizeci de ani, cu destul păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]