147 matches
-
bolnav sau pentru binecuvântarea unei noi căsătorii etc. Ectenia celor adormiți sau "a celor plecați" dintre noi cuprinde rugăciuni către Dumnezeu pentru a primi în Împărăția Sa sufletele celor adormiți și pentru iertarea păcatelor acestora. Aceasta poate fi inclusă în Ectenia mărită, mai ales când au loc înmormântări sau în Sâmbăta morților (și în oricare sâmbătă în care se face pomenirea morților) sau pentru cei de curând adormiți; dar aceasta nu va fi rostită într-o zi a Învierii Domnului (în
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
au loc înmormântări sau în Sâmbăta morților (și în oricare sâmbătă în care se face pomenirea morților) sau pentru cei de curând adormiți; dar aceasta nu va fi rostită într-o zi a Învierii Domnului (în perioada pascală și duminica). Ectenia catehumenilor cuprinde rugăciuni ale credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
o zi a Învierii Domnului (în perioada pascală și duminica). Ectenia catehumenilor cuprinde rugăciuni ale credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie a credincioșilor. Cea dintâi a credincioșilor este cea după care, în Biserica veche, catehumenii și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
rugăciuni ale credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie a credincioșilor. Cea dintâi a credincioșilor este cea după care, în Biserica veche, catehumenii și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm partea din spate a bisericii sau să iasă cu totul din biserică, întrucât
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
credincioșilor este cea după care, în Biserica veche, catehumenii și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm partea din spate a bisericii sau să iasă cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie a credincioșilor se rostește de regulă sub forma Ecteniei mici atunci când slujba se face fără diacon, dar de obicei cuprinde mai multe cereri din cele cuprinse în Ectenia mare. Ecteniile credincioșilor se deosebesc de celelalte prin faptul că acestea cuprind
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
și toți cei care nu se puteau împărtăși trebuiau să se retragă îm partea din spate a bisericii sau să iasă cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie a credincioșilor se rostește de regulă sub forma Ecteniei mici atunci când slujba se face fără diacon, dar de obicei cuprinde mai multe cereri din cele cuprinse în Ectenia mare. Ecteniile credincioșilor se deosebesc de celelalte prin faptul că acestea cuprind, chiar înainte de doxologiile respective, exclamația: "Înțelepciune!"
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
să iasă cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie a credincioșilor se rostește de regulă sub forma Ecteniei mici atunci când slujba se face fără diacon, dar de obicei cuprinde mai multe cereri din cele cuprinse în Ectenia mare. Ecteniile credincioșilor se deosebesc de celelalte prin faptul că acestea cuprind, chiar înainte de doxologiile respective, exclamația: "Înțelepciune!"
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
cu totul din biserică, întrucât începea Liturghia credincioșilor. A doua Ectenie a credincioșilor se rostește de regulă sub forma Ecteniei mici atunci când slujba se face fără diacon, dar de obicei cuprinde mai multe cereri din cele cuprinse în Ectenia mare. Ecteniile credincioșilor se deosebesc de celelalte prin faptul că acestea cuprind, chiar înainte de doxologiile respective, exclamația: "Înțelepciune!"
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
ale "Doxastarului", tălmăcit din grecește în românește, după cel scris în sistema veche, al seradului Dionisie Fotino; "Epitaful" sau "Prohodul Domnului", ediția a II-a, prelucrat și dat la lumină cu binecuvântarea mitropolitului Nifon și "Antifoane" ce se cântă la ecteniile serii, dimineții și ale Sfintei Liturghii. În ciuda greutăților întâmpinare în ultimul său an de viață, 1854, reușește să tipărească mai multe cărți politicești și încă cinci lucrări de muzică bisericească: "Mica gramatică teoretică și practică (cu caracter didactic)", "Irmologhiu-Catavasier", ediția
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
bizantin. Slujitorul pune pâinea euharistică în potir, apoi, cu o linguriță, ia părticele înmuiate și le depune în gura cuminecatului. În anumite țări, această metodă e interzisă de către reglementările sanitare civile. Alte elemente în slujirea liturghiei pot fi: sărutarea păcii, ectenii și rugăciuni pentru popor, rugăciuni pregătitoare cuminecării, rugăciuni și imnuri de mulțumire, binecuvântarea de la sfârșit.
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la ceruri”, „Nădejdea mea”, „Troparul Bobotezei”, „Troparul Crucii”, diferite ectenii și răspunsuri la slujba Cununiei și a Înmormântării. A armonizat o colecție de peste 60 de colinde și cântece de stea.
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
Populare România . Parohul de la Frenciugi este informat ca și ceilalți preoți despre desființarea Episcopiei Hușilor: . Prin ordinul Episcopiei cu nr. 1317 din 1949, făcut cunoscut preotului paroh la 3 martie 1949, se cere pomenirea patriarhului Iustinian și Episcopului Ilarion la Ectenii și Sfintele Daruri. Corespondența parohiei urma să fie transmisă Episcopiei Romanului, prin Încetarea activității Episcopiei Hușilor . Preotul Constantin Popescu va fi delegat din 10 martie 1949 cu suplinirea parohiei Bâcu . La 1 august 1949 preotul Gh. Gheorghiu, parohul din satul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Mediu european după Curtea de Argeș a Basarabilor, rămasă permanență o jumătate de mileniu până la noi". Lăcașul putnean (cu mormântul legendarului mușatin) e definit printr-o metaforă preluată din Eminescu: "Rusalim al sufletului meu"; în imne ca Logos, Psalm, Anastasis, Antimis, Aier, Ectenie se manifestă plenar credinciosul practicant. Dintr-o Ars poetica se reține diferența dintre epistemologie și imnografie: Obiectul științelor cosmosul strigat La viața creatoare Dar al Imnului Logosul întrupat în istorie. Esențială în discursul lui Ioan Alexandru ca imnograf e participarea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a morții". Persistă în "sângele" evocatorului o suavă Rimaya, adolescentă din orașul acela bolnav: "O voi numi Rimaya / și-n numele ei voi pluti, / ca un sicriu de nufăr, / până ce mă va opri cu pieptul ei o lebădă!" Melancolia devenită ectenie se dizolvă în cânt, notă definitorie a ciclului Jeu d'amour. Refrenele, necesare puncte de sprijin, creează în alt poem (Balada lui Mil) un dispozitiv sonor tărăgănat, cu legănări romanțioase: Hai, vino Mil, o dată, să ne uităm în jos, Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zeci de ani într-un mediu religios nesănătos. Ei nu participă dimineața la Sfânta Liturghie, nu simt nevoia. Ei nu se mai pot ruga smeriți, în taină; nu se mai pot înălța sufletește în mirosul de tămâie și în cadența ecteniilor. Ei simt nevoia de a cânta, pentru a uita de ei și de sufletele lor. Ei nu simt nevoia de a se interioriza, de a adânci credința, de a stărui în rugăciune, și, lucrul cel mai trist; pentru ei o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe vreme de furtună sau înainte de culcare, sub lumina palidă a lunii. Preoții, de-a lungul timpului s-au achitat cu multă evlavie și profesionalism ca slujitori ai bisericii, săvârșind: Tedeumul - slujbă de rugăciune și mulțumire, „Pe tine te lăudăm!”, Ectenii - slujbe de împrejurări, Molifte - rugăciuni de mulțumire pentru binele făcut și cereri pentru viitor, Policronomul - urare de bine, apa sfințită (agheasmă) și Ajunul Crăciunului, Bobotezei și Paștelui. Preoții acționează în morala lui Hristos prin pastoralele pe care le susțin din fața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de patruzeci de zile câte o găleată cu apă. Cortegiul funerar se oprea de doisprezece ori până la cimitir, de regulă în locuri care au avut în trecut legătură cu activitatea celui decedat. În aceste locuri se oficiau scurte slujbe numite ectenii sau evanghelii și se dădeau de pomană așa-numitele „punți”, care constau în bucăți de pânză albă și o găleată de apă, însoțite de o lumânare aprinsă. Carul mortuar trebuia să treacă peste aceste „punți”. Aceste „punți” reprezintă în credința
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albă și o găleată de apă, însoțite de o lumânare aprinsă. Carul mortuar trebuia să treacă peste aceste „punți”. Aceste „punți” reprezintă în credința ortodoxă cele douăsprezece vămi prin care trebuie să treacă sufletul mortului în drumul său spre Rai. Ecteniile, evangheliile și punțile distribuite pe drum reprezintă rugăciuni și daruri destinate, în special forurilor cercetătoare din vămi până la ridicarea panaghiei. La ele se asociază tânguirile și lacrimile rudelor și prietenilor însoțitori. (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Întregul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
București, 2010. 1285 Liviu Pendefunda, " Rondelul miezului de miere sau intimismul cosmic", în Mișcarea cerească, Editura Contact internațional, Iași, 1993. 1286 idem, Rondelul veșnic al furtunii nenumite, Mișcarea cerească, Contact int'l 1993. 1287 Louis Aragon, 1897-1982, Liturghie pentru Elsa (Ectenie) 1288 Mihai Eminescu 1289 Liviu Pendefunda, Ros lucis, Princeps Edit, 2009. 1290 Gheorghe Andrei Neagu, Nunta Neagră, Editura Valman, 2010. 1291 L. Pendefunda, Alchimia nunții, Convorbiri literare 2010, 5 (173): 172. 1292 Christian Resenkreutz, Nunta alchimică. 1293 Gheorghe Andrei Neagu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce consfințesc o înaltă spiritualitate și cultură a poporului dacoromân. Aceasta arată extraordinara forță vitală a poporului, care a păstrat peste milenii același sens sacru al refrenelor colindelor, pe care îl găsim cu aceeași funcție de slăvire a Creatorului Suprem în ecteniile din Sf.Liturghie, de azi, din biserica ortodoxă, revenind, ce uluitor, tot unor entități investite spirituale sacre, și anume ele se constituie ca imnuri de slavă cântate de îngeri, precum la protodacii monoteiști, la începuturi, tot numai cei aleși, inițiații
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
tot unor entități investite spirituale sacre, și anume ele se constituie ca imnuri de slavă cântate de îngeri, precum la protodacii monoteiști, la începuturi, tot numai cei aleși, inițiații în misterele sacre le intonau. Așadar nu ne miră că aceate ectenii sună astfel: Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot! (un alt nume în ebraică pentru Iahve - Dumnezeu; să fi vorbit chiar în zadar oare anticul Origenes?). Iată deci că numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles datorită înclinației generale
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
sevraj. Alții, cei mai numeroși, slăbiți și aproape doborâți de inaniție, rosteau această propoziție cu ultimele lor puteri, în speranța că li se va da un răspuns: "Vin americanii???". Unii transformaseră sintagma în imn religios, psalmodiind-o ca pe o ectenie, un psalm ori o litanie: "Doam-ne mi-lu-ie-eș-te! Vin a-me-ri-ca-a-nii!" Sărmanii oameni! Aproape înnebuniseră. Erau loviți de un "delirium tremens" de o intensitate inimaginabilă. Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o vărguță ce ținea locul schimbătorului de viteză și aplicându-mi asupra picioarelor ușoare lovituri stimulative. Gâfâind, obosit și transpirat, m-am oprit în fața pridvorului casei unde, stând comod pe un fotoliu, bătrâna moașă asculta într-o acaparatoare transă teologicală, ecteniile transcendentale din cadrul sfintei slujbe duminicale de Florii. Dată fiind situația excepțională, am sărit peste formula obligatorie a salutului, gest minim de politețe caracterizând conduita unui om civilizat, intrând direct în subiect. Doamna moașă, vă roagă mama să veniți repede că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fost odată un Geaget Mare (deget mare), iar acesta avea patru frați. Pe primul îl chema... Și începea descrierea fiecărui deget în parte, cu notele lui caracterologice. Apoi urmau suitele de cântece sau mai degrabă niște mormăieli ori psalmodieri sau ectenii greco-bizantine, liniștindu-l pe copilaș, conducându-l pe nesimțite în lumea tuturor posibilităților, a visului atoatebinefăcător. Ăsta era Radu ori Sandu așa cum îi spuneam eu. Era pâinea lui Dumnezeu; și așa a rămas toată viața până în clipa când a trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
unul din capete. A venit preotul, lumea se adunase, sicriul pus pe năsălie era purtat de cei patru bărbați ce săpaseră groapa și cortegiul a pornit spre cimitir, în dangătele clopotului bisericii. A urmat ritualul bine cunoscut, s-au citit ecteniile și evangheliile, s-au dat podurile de pomană iar când s-a ajuns la biserică s-a citit ultima evanghelie. Când preotul și dascălii au cântat, cu glasuri înalte și tânguitoare , tristul tropar, „veșnica ei pomenire”, plânsul celor de față
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]