282 matches
-
este prezumată până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. ... Articolul 2.562 Conținutul legii străine (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. ... (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei. ... (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213676_a_215005]
-
caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. Nu în ultimul rând, Curtea a observat că, prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la a cea de-a 85-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242961_a_244290]
-
drepturilor și a libertăților, deoarece nu îndeplinesc exigențele de calitate, previzibilitate și accesibilitate, nefiind ușor de înțeles de destinatarii lor. Totodată, normele la care se face referire prin art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 nu au fost edictate la data săvârșirii presupuselor fapte penale. De asemenea, textele îngrădesc nepermis activitățile economice desfășurate de comercianți persoane fizice, care, în măsura în care orice activitate profesională caracterizează individul în societate și în comunitatea mai restrânsă din care face parte, se înscriu în noțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241089_a_242418]
-
nevinovăție, așa cum a fost ea înțeleasă de constituant, fiind lipsite de claritate și previzibilitate. Excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 248, 249 și art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 este întemeiată, deoarece aceste prevederi nu erau edictate la data săvârșirii presupuselor fapte penale de către inculpat și deci nu puteau fi respectate. Excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2005 și ale Legii nr. 54/2006 este, în opinia instanței de judecată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241089_a_242418]
-
ce are competența de a angaja România la nivel de stat. Altfel, s-ar ajunge la o golire de conținut a dispozițiilor art. 148 alin. (4) din Constituție în privința Președintelui României; or, este de principiu admis că orice normă este edictată în sensul de a produce efecte juridice. Cu acest prilej, Curtea observă că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
care se reglementează posibilitatea formulării unei plângeri împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă o nouă cerere de acordare a statutului de refugiat, plângere care se soluționează conform art. 16 din ordonanță. Conchide că textele criticate au fost edictate "tocmai pentru a asigura un acces lărgit la justiție persoanelor ce solicită una din formele de protecție prevăzute de lege și care au beneficiat, deja, în cadrul unei prime cereri formulate, de dreptul la un proces echitabil". Avocatul Poporului precizează că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168883_a_170212]
-
de trimitere a notificării pentru revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv, nu încalcă art. 21 din Constituție, ci reprezintă o regulă specială de procedură, referitoare la prescriptibilitatea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii, în natură sau prin echivalent, edictată de legiuitor în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Potrivit punctului de vedere al Avocatului Poporului, nu este de reținut nici încălcarea art. 44 alin. (1) din Constituție, deoarece cadrul juridic stabilit de legiuitor pentru exercitarea atributelor dreptului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166935_a_168264]
-
a titlului executoriu să aparțină notarului public. 37. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională a constatat că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
În plus, autonomia locală nu poate fi interpretată ca reprezentând suveranitate și independența colectivităților locale, deoarece acestea nu sunt în afara statului, a legilor adoptate de Parlament. Totodată, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 252/2010 și nr. 1.567/2009 referitoare la principiul autonomiei locale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231058_a_232387]
-
din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora". Totodată, Curtea a constatat că "principiul autonomiei locale, consacrat la nivel constituțional prin dispozițiile art. 120 alin. (1), nu justifică existența unei autonomii de decizie în afara acestui cadru legal, a cărui respectare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231058_a_232387]
-
reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Totodată, Curtea nu a reținut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269109_a_270438]
-
stabilirea unor ierarhii între aceste instanțe. În cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația Legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României. 3. Pentru motivele arătate anterior, Curtea nu poate reține încălcarea prin textele criticate a dispozițiilor constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235209_a_236538]
-
de plată care să permită despăgubirea tuturor persoanelor îndreptățite - și tergiversarea plății despăgubirilor persoanelor îndreptățite. Statul nu se poate prevala de faptul că resursele sale bugetare sunt prea mici pentru a putea despăgubi toate persoanele îndreptățite chiar în temeiul normei edictate de către autoritatea legiuitoare, trebuind să estimeze la momentul adoptării Legii nr. 9/1998 resursele materiale necesare plății despăgubirilor respective. De asemenea, opinia instanței este și în sensul că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 încalcă principiul neretroactivității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261659_a_262988]
-
neconstituționalitate, fiind încălcate astfel prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 146 din Constituție. Faptul necomunicării proiectului celor două instituții reprezintă un viciu de procedură care nu poate fi înlăturat sub nicio formă, în România fiind edictate principiile potrivit cărora "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și "nimeni nu este mai presus de lege". Totodată, în raport cu considerentele Deciziei nr. 975/2010 , instanța de judecată consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248178_a_249507]
-
neconstituționalitate, fiind încălcate astfel prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 146 din Constituție. Faptul necomunicării proiectului celor două instituții reprezintă un viciu de procedură care nu poate fi înlăturat sub nicio formă, în România fiind edictate principiile potrivit cărora "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și "nimeni nu este mai presus de lege". Totodată, în raport cu considerentele Deciziei nr. 975/2010 , instanța de judecată consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243895_a_245224]
-
neconstituționalitate, fiind încălcate astfel prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 146 din Constituție. Faptul necomunicării proiectului celor două instituții reprezintă un viciu de procedură care nu poate fi înlăturat sub nicio formă, în România fiind edictate principiile potrivit cărora "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și "Nimeni nu este mai presus de lege". Totodată, în raport cu considerentele Deciziei nr. 975/2010 , instanța de judecată consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244030_a_245359]
-
caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. Nu în ultimul rând, Curtea a observat că, prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la cea de-a 85-a sesiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244030_a_245359]
-
conflict real de legi în timp, având în vedere prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, referitor la neretroactivitatea legii civile, în măsura în care faptele au fost săvârșite în anul 2011, iar sancțiunile aplicate au fost cele cuprinse în textele de lege edictate ulterior. Așa cum se subliniază în Decizia nr. 436/2014 a Curții Constituționale, la nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității este prevăzut de art. 6 din Codul civil, care stipulează că "actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278805_a_280134]
-
este prezumată până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. ... Articolul 2.562 Conținutul legii străine (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. ... (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei. ... (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269019_a_270348]
-
că instanța soluționează această plângere în termen de 30 de zile exprimă condiția celerității în cadrul exercitării căii de atac specifice acestei proceduri. În plus, Curtea reține, în ceea ce privește dispozițiile art. 93 alin. (4) din Legea nr. 122/2006 , că reprezintă dispoziții edictate în favoarea străinului, care poate să își continue șederea pe teritoriul statului român până la soluționarea plângerii împotriva respingerii ca inadmisibile a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, astfel încât, în ipoteza admiterii plângerii, acesta să aibă posibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236841_a_238170]
-
constituționale și legale privind aplicarea legii. Astfel, completul arbitral reține că, potrivit dispozițiilor generale ale Legii nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă, normele vamale, fiscale ori procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Normele ce reglementează anumite raporturi juridice nu își pot întinde efectele asupra unor raporturi juridice reglementate prin alte acte normative decât în măsura în care legiuitorul a înțeles să insereze dispoziții speciale și derogatorii în acest sens. Așa cum se stipulează prin art. 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
de fond a apreciat că: «dispozițiile invocate de pârâtă, art. 130^1 și art. 131 din Codul fiscal reprezintă norme în materie fiscală (și, mai mult, în materie de taxă pe valoarea adăugată - titlul VI al Codului) și au fost edictate pentru stabilirea raporturilor fiscale între contribuabili și stat, și nu pentru realizarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor dispoziții trebuie interpretat după regula potrivit căreia unde legea distinge și interpretul trebuie să o facă». Instanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
trebuie interpretate unitar, conform definiției acestora din Codul fiscal, și în materia drepturilor de autor. Argumentul reținut de Corpul de arbitri conform căruia normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale și-ar limita efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate nu este întemeiat având în vedere următoarele: a) în măsura în care legislația din materia drepturilor de autor nu definește noțiunea de import și pe cea de achiziție intracomunitară, atunci aceasta trebuie avută în vedere în înțelesul dat de legiuitor într-un alt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
normelor, iar nu în raport cu terminologia folosită în reglementări din alte domenii. Din acest punct de vedere, în mod corect completul arbitral a reținut că normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste două puncte de vedere sfera celor ținuți de obligația de plată a remunerației compensatorii pentru copia privată potrivit legii dreptului de autor este ușor determinabilă. De altfel, împrejurarea că sfera noțiunii de "import" folosită în Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]