2,649 matches
-
nemaivorbind de glorioasa și temuta armată evreiască din Israel. Numeroase surse vorbesc de evreul bun versus jidan rău. Acestea, stăruie autorul, nu sînt doar simple ticuri verbale; în spatele lor zac "secole de clișee mentale". Iar modelul bunului evreu este lămuritor edificat de expresia jignitoare: Dacă toți evreii ar fi ca tine!". Penultimul capitol comentînd "portretul mitic și magic" ia în dezbatere elemente de teologie judaică și creștină, relevîndu-se, de pildă, că demonizarea evreului a început cu primele texte creștine și, mai
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
evoluția noastră; în bine, prin acea credință tonică în puterea noastră mesianică de renaștere; în rău, prin inducerea mitului revoluționar drept soluție atotizbăvitoare și a credinței superficiale că totul atârnă de ideile generoase. A fost timpul în care s-au edificat propileele templului nostru național. Vederea de aproape i-a împiedicat pe cei mai mulți să perceapă că mai rămăsese mult de cizelat până la finalizarea cornișei și a cheii de boltă. E suficient să voiești, par a ne spune personajele ce populează scena
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
clatine sub presiunea vântului recei realități. Geografia socio-economică românească se va dovedi infinit mai complexă decât se vedea prin ochii avizi de cunoaștere ai tinerilor noștri școliți la Paris. Ei, pașoptiștii, concretizau dorința de a fi a națiunii; rămânea să edificăm însă esențialul, anume capacitatea, putința, perseverența întru noua ființă, esențial deosebită de cea anterioară, și anume modernitatea instituțională și aptitudinile industrioase. Generația critică, formată la Junimea, începând cu 1863, a cenzurat entuziasmul pașoptist, prin identificarea fracturii dintre formele noi și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală, urbană și capitalistă și societatea rurală românească. Temelia adevăratului liberalism este existența unei clase de mijloc "care să producă ceva". La noi însă "ea consistă din dascăli și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
a lăsat amăgit de aparențe. Nimeni nu va nega efortul în direcția modernizării, articulat în principal, dar nu numai, de către liberali. Dar la fel de corectă trebuie să fie și dezvăluirea sărăciei endemice a țărănimii, într-o țară în care tocmai se edifica "micul Paris". Intrați în România pe unde doriți, îi invită poetul pe corifeii "imensului progres", spre a vă convinge "unde veți mai găsi atâta boală, atâta mizerie, atâta rău trai și atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
romanul de faimă mondială Zero și infinitul, explicînd îndeosebi tehnica mărturisirilor spontane - torturi, presiuni psihologice, mistică a sacrificiului ideologic - extorcate unor veterani ai revoluției în frunte cu Buharin, Koestler a operat mult înainte de Soljenițîn o breșă importantă în zidul tăcerii edificat de intelighenția occidentală de stînga în jurul crimelor și terorii staliniste. Să vedem cu ce argumente încearcă în carte un anchetator abil să-l convingă pe Rubaciov - alias Buharin - să renunțe la scrupulele lui morale și să capituleze pe plan ideologic
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
un pustiu, ca și cum dl Marino ar fi fost un Dragoș, descălecătorul ideatic, punîndu-i piatra de temelie în pură sălbăticie și incurie: "Păcat, cum repet mereu, că în cultura noastră nu s-a creat încă deprinderea de a construi, de a edifica, de a da lucrări fundamentale". Obsedat, uneori pe o irecuzabilă intonație cazonă, de "spiritul de sinteză și ierarhie", de "firul conducător al unei demonstrații strînse", dl Adrian Marino e stăpînit de un duh megaloman, tangent nu doar la "monumentalitatea" călinesciană
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
Cronicar "Să edificăm istoria propriei noastre identități" Are dreptate d-na Marta Petreu că expresia din titlul articolului nostru pare să aparțină, mai degrabă, "limbii de lemn a comunismului autohton" decît lui Emil Cioran. Ultimul număr din revista clujeană APOSTROF (1 din 2001
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
junețe, recunoscut și regretat de el însuși, ci acela de la bătrînețe (1988-1989), cînd, conform cărții d-lui Deaconescu, filosoful ar fi declarat mot-à-mot următoarele: "Să nu mai fim paraziții unei glorii desuete. Să nu mai vorbim de idealuri, ci să edificăm istoria propriei noastre identități. Ar fi cazul să sacrificăm în numele unui viitor care să nu fie neapărat legat de tragism și de o aritmetică simplă a deziluziilor. Și încă ceva important: să rezolvăm cazul evreilor din cel de al doilea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
ca chip al lui Hristos 76. În felul acesta, ei au valorificat pozitiv cultura și știința vremii lor în folosul teologiei, au izbutit să facă o <<sinteză vie>> între credința creștină și cultura vremii lor. Efortul lor de elaborare ne edifică în sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții creștine, tălmăcită și formulată în haina culturii și științei din vremea respectivă 77. Părinții Bisericii - apologeți ai credinței creștine și fervenți combativi ai imoralităților și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Moscova...". Avînd "șansa" de-a sta în Statele unite pe spezele regimului comunist care-i asigura o bursă de 1500 de dolari lunar, aidoma unei slugi pe cît de lacome, pe atît de infidele, Titus Popovici mărturisea: "eram de mult edificat asupra faptului că pierderea legitimității sistemului comunist, chiar în ochii celor, puțini în România, ce luptaseră sincer pentru "implementarea" lui, se datora desăvîrșitei sale ineficacități, în toate domeniile vieții, și că supraviețuirea lui se explica nu atît prin imensul aparat
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
de-naturalizarea și artificializarea într-o așa măsură încît dimensiunea tainică, celestă, magică a pălit în fața aspectelor telurice, agresive, secularizante. Pe de altă parte, mutarea accentului de pe acele arhetipuri organice, constitutive, ca moduli ancestrali, universali, după care fenomenul sonor își edifică reprezentări mai mult sau mai puțin imperfecte, pe acele formule ori concepte seduse din lumea logicii și matematicii moderne, ne îndeamnă să ne gîndim dacă nu cumva este prea mult și prea abrupt ca grandoarea, oricît de abstractă și de
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
de aceștia trebuie recuperat integral prin sechestrarea tuturor averilor dobândite pe căi necinstite! Și încă ceva. Înaintașii noștri au stat „în calea tuturor răutăților” pentru a-și apăra „sărăcia, și nevoile, și neamul”, astfel creându-le apusenilor posibilitatea să-și edifice cultura și civilizația, iar românii cu funcții publice din zilele noastre nu-s capabili să exploateze la centimă însemnatele avantaje economice și strategice pentru țară și popor ce decurg din ieșirea la Marea Neagră, din deținerea cursului inferior al Dunării și
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
dumneavoastră, ci doar atunci când oamenii legii vă solicită acest lucru. Dl Ioan Cosma, Timișoara. Nu avem de unde să știm care este suprafața de teren. Pentru a afla răspunsul, trebuie să consultați actele clădirii. Un extras de carte funciară v-ar edifica în această privință.
Agenda2003-21-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281048_a_282377]
-
un tip de poză magisterială, hiperestetă, o întrevăd. Nu m-aș grăbi, însă, să repet demonstrația din cronica trecută (vezi România literară nr. 17/ 2012), deși argumente s-ar găsi. În primul rând, pe acela că poetul continuă să-și edifice propria conștiință făcând apel la stadiile ei anterioare. Versurile de azi gravitează nu o dată în jurul unor personaje de ieri: „la 60 de ani/ încă mai scot femeia din mânecă/ fiindcă acum știu ce e viața mea:/ 70 la sută apă
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
al urmașilor săi. Dar cultul lui Nicolae Ceaușescu? Acesta a izbutit să devină, mai ales în ultimul deceniu al regimului, cel mai anacronic, mai detestat și mai grotesc. Etiologia mecanismului specific merită cercetată mai de aproape, între altele pentru că ne edifică asupra mentalității „foștilor” și a relației acestora cu „despotul pe care-l adulează - cum spunea Ion Caraion - din lichelism, teamă, cupiditate, ipocrizie, cretinism și confort”iii. Unii dintre cei vizați au încercat, după ’89, o motivare mai salubră a fenomenului
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
în jur de 18.000 euro). Conform susținerilor martorului, înțelegerea inițială între Petcu și el a fost aceea de a i-o vinde lui, iar el a propus să fie parteneri cu părți egale, în ideea în care Scrieciu poate edifica construcția la un preț mic, dorindu-se ridicarea unei pensiuni. Practic, compensarea ar fi operat asupra sumei de 100.000 de euro, el nemaitrebuind să îi transfere martorului jumătate din părțile sociale ale societății în patrimoniul căreia se află imobilul
Petcu a primit mită de la Scrieciu timp de 17 luni, până la momentul flagrantului - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/26867_a_28192]
-
naive, convins că-și îndeplinește o obligație patriotică. Refugiul sigur la constituit însă, ca la poetul victorian, lumea clasicității eterne: Ulysses al lui Tennyson se multiplică la Pillat în nenumărați eroi ai Greciei antice, din care poetul român și-a edificat baza construcției sale imaginare. Compunerile ultimei faze nu au reprezentat la Pillat simplă reluare: poetul a vrut să ofere celei mai interesante părți din poezia sa o imagine în oglindă, sub forma stilizării superioare. A doua fază a poeziei pillatiene
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
cotidiană a Bucureștiului de secol al nouăsprezecelea. E un București care se acomodează cu statutul de Capitală a Principatelor Unite și care tocmai își construiește o imagine pe cât se poate cosmopolită (să nu uităm că în jurul lui începe să se edifice și o literatură „de mistere”, prin minori pătimași ca Bujoreanu ori Baronzi). Deja vechile clădiri încep să fie dărâmate și înlocuite de altele noi, vechile magazine își schimbă proprietarul într-un ritm alarmant (Bacalbașa notează că puține afaceri răzbeau să
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
specialitate, mi-o oferă cărțile de istorie și, cu precădere, cele despre al Doilea Război Mondial. Ultima parcursă: Andrew Roberts, Furtuna războiului. Liniile de ansamblu fiindu-mi cunoscute, am zăbovit mai ales asupra unor detalii ale tabloului, apte să ne edifice, în moduri extrem de variate, asupra complexității fenomenului, care a angajat în desfășurarea lui destinele a zeci de milioane de oameni. Îmi transcriu notele de lectură fără mari scrupule filologice, adesea chiar renunțînd la ghilimele, care ar fi devenit fastidioase prin
De bello second by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2372_a_3697]
-
simplu spus: Lucian Vasiliu a căzut victimă criticii literare „de poezie”, gata să exulte în fața discursului filozoficoid și să gloseze în termeni și ei filozoficoizi pe marginea lui. Or, traseul său poematic e, în mod natural, unul care întâi își edifică un inventar conceptual (mergând de la jocuri de limbaj până la raccourci-uri intertextuale) pentru ca abia apoi să-și măsoare pașii până în zonele adâncimilor transcendente. Atunci, Vasiliu evaluează de șapte ori și taie de șase. Construcția volumului Mona-Monada o dovedește fără rest. Până
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
nostru de a percepe realul istoric transfigurat artistic, nu este singur pe drumul său literar. În istoria culturii române și europene el este însă printre cei mai importanți. Pentru opera epică, teoretico - estetică și istorico -literară pe care el a edificat-o este la înălțimea celor mai importante înfăptuiri ale culturii române și europene. El este mereu comparat cu marii clasici ai literaturii române și universale, dar este, de fapt, un autor singular, profund original, inclasabil. Este foarte important pentru noi
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
El trăsese lozul cel mare: monitor general. Din această băltoacă de năuceală ne-a scos vocea dogită: - Ei, ia să vedem, care ne sunt monitorii și care “onorabilii” mârlani? Urmă o selecție, dar pe ce criterii? Vocea hârâită ne-a edificat: - Scoateți abecedarele! Ne-a pus pe fiecare să citim câte ceva. După ce citeam, auzeam verdictul : “monitor!” sau, după o pauză prelungită, figura ponosită a domnului Fusulan se strâmba scârbită: “mârlan!”, sau schița rânjetul de satisfacție: “mârlan ordinar!”, după ce a selectat toată
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
Perugia (1965), și a aprofundat contactele stimulatoare cu cei de la Academia de Artă din Offenbach am Main, mai ales în domeniul gestionării formelor artistice industriale, adăugând un plus de complexitate modernă învățământului de artă clujean. Creația sa proprie s-a edificat în timp, cu preferință pentru mediile solubile ale acuarelei și picturii în tempera, autorul găsind o „cheie” universală pentru a atinge performanțe cromatice uluitoare, rămânând în sfera unor principii teoretice imuabile, dar obținând eliberarea instinctivă a discursului creator prin gestualitatea
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
acest tip uman îl fac în mod necesar părtaș la aventura intelectuală a MȚR, așa cum a inițiat-o Horia Bernea. De altfel, textele sale au construit ele însele, alături de multe altele, viziunea pe care expunerea permanentă a MȚR s-a edificat. Onorăm astfel în Mircea Vulcănescu un precursor și un model.
Conferinţele „Mircea Vulcănescu” [Corola-blog/BlogPost/99793_a_101085]