200 matches
-
nu doar să agite poporul american, ci să-l educe, și asta nu doar prin "sloganuri patriotice, temeri și aroganță autosuficientă". Greu de întrevăzut cum ar putea un singur om, fie el și președinte american, să facă o astfel de educațiune. Ar trebui să fie un nou "tătuc" și vedem încă o dată cît de naivi sunt oamenii, chiar cei mai instruiți și experimentați, și de înclinați, mai mult sau mai puțin conștient, spre totalitarism! În rest, Brzezinski subliniază "importanța fundamentală" a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
când privirea i-a căzut pe anunțul că, la 10 februarie 1863, de la ora 12, un anume Titu Maiorescu avea să țină, la Banca Moldovei de pe strada Goliei, un fel de conferință cu titlul " Prelecțiuni filosofice populare relativ la familie și educațiune"1? Cum o fi primit Iașul celei de-a doua jumătăți de secol XIX, cu drumuri desfundate și trăsuri clătinându-se primejdios, o asemenea veste? De multe ori, astăzi, se cade în păcatul de a crede despre aceste "prelecțiuni populare
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
se poate de realiste: prelecțiunile populare erau în fapt prelecțiuni de popularizare a unor teme pe care, la acea oră, Occidentul le dezbătuse și le întorsese pe toate fețele. Ce se putea ști, bunăoară, despre subiectul acesta al "familiei și educațiunii"? Câți dintre ieșeni auziseră de Johann Pestalozzi sau chiar de Jean Jacques Rousseau? Probabil puțini, dacă nu chiar foarte puțini. Întors de la studii din Viena, la curent cu cele mai recente dezbateri filosofice și științifice, avid de cunoaștere, Titu Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Tema acestei prime prelecțiuni relua o preocupare destul de proaspătă a lui Maiorescu, materializată la finele anului 1961, la București, unde prelectorul lansează un așa numit "curs public și popular despre educațiunea în familie". Conjuncția aceasta "public și popular" indică distincția justă a tânărului Maiorescu; nu tot ce era public era și popular, după cum și reciproca era valabilă; despre ședințele "Junimii" se poate spune că erau populare, în sensul unei permanente popularizări
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Moldovei" (Zigu Ornea, Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică); " Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică); " Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică); " Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie"; "Temperamentele"; Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni, stahii"; "Memoria și fantezia"; "Voința și caracterul", "Voința și inteligența, talentul și geniul"; "Recapitulare. Mijlocul justifică scopul". 4 George Panu, Amintiri
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a trebuit să se-ntîmple astfel cum s-a întîmplat, atunci vedem ce absurditate e de-a reduce principiile de morală la această hazardoasă și relativă simțire. Una din două: sau omul are răul ce-l comite în caracterul apropriat prin educațiune - și atunci nu-i de vină el, ci cei ce l-au crescut; sau răutatea îi e dată în condițiunile fiziologice și fiziognomice ale esistenței sale - și atunci nu-i de vină el, ci-i natura care l-a făcut
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cele indirecte. Impozitele indirecte au fost considerate mai puțin evoluate În planul practicii fiscale, comparativ cu impozitele directe. În acest sens, Victor Slăvescu aprecia că „ponderea prea mare a impozitelor indirecte față de impozitele directe exprimă un nivel mai redus de educațiune fiscală”78. Impozitele indirecte vor fi detaliate În capitolele următoare ale lucrării. Poate fi semnalată și existența unor sisteme de impozite cu predominanță complexă, care se caracterizează prin prezența unor structuri cu anumite forme de impozite directe și indirecte dominante
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
că înțelege renunțarea ei în favoarea fratelui, nici măcar nu e renunțare, doar amână totul un timp, n-a învățat-o el că iubirea de sânge și sacrificiul sunt lucrurile cele mai de preț? Așteptând, în Bucureștii imposibili și gălăgioși, răspunsul Ministerului Educațiunii la cererea ei de echivalare a unor examene trecute în străinătate, rămânând ore întregi în biblioteci, cu tomuri prăfuite în față și fișe mâzgălite cu scrisul ei lăbărțat, străduindu-se să nu-și mai lase gândul să zboare la bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
toate "Romînul" trebuie să știe că școala primară n-are a face nimic cu știința, precum pe de altă parte știința n-are a face nimic cu pedagogia. Școalele primare nu sânt institute pentru propagarea științei, ci institute de creștere (educațiune). Pe de altă parte biserica este asemenea un institut de creștere, și influența ei asupra școlii primare este cea mai folositoare. Cititul, scrisul și socoteala nu sânt științe, sânt mijloace numai, cele dentîi pentru a-și fixa memoria și a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
credință negreșit că tot astfel pronunță și ceialalți români fără escepțiune. După ce însă am început a ceti cărți și foi din România, scrise cu semne, am aflat spre surprinderea noastră că ei urmează alt mod de pronunțare, și adecă: națiune, educațiune, enarațiune, comisiune etc. Ei mai pronunță; Zeu, zi, zic, și, ieșire, singur etc., iar nu ca noi: Zău, si. zîc, și, ieșire, singur etc.; în un cuvînt: la ei nu să aud atâtea sunete guturale ca la noi. Va admite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de care trebuie să fie desigur acru sufletul cititorilor sânt fără îndoială vecinicele espuneri de teorii constituționale, de principii și paraprincipii politice, de profesii de credință și alte producte intelectuale de soiul acesta, cari dovedesc numai starea de nematuritate a educațiunii politice. Au ideile și principiile carne și oase? Sânt ele ceva real și de pipăit, încît daca unul susține din gură că le are să-l și credem pe cuvânt, încît să zicem: "De treabă om, căci frumos vorbește! ". {EminescuOpX 233
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
români, dar izraeliții și străinii au fost înlesniți a-și face capitaluri cu banii publici. Prin continua înlăturare a pământenilor li s-au luat însă mijlocul de-a se susținea și dea volta practica și inteligența afacerilor, spiritul de întreprindere, educațiunea industrială și comercială, cu un cuvânt acea cultură ce se dobândește prin exercițiul industriei și a comerțului; și în aceasta consistă slăbiciunea românilor și puterea izraeliților în România. Cu acest mod a trebuit să se constituie puterea industrială și mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e următoarea: Antistene (născut la 444 înainte de Chr. ) nu era copil legitim, deci nici cetățean cu drepturi egale în Atena. Tatăl său fusese atenian, mumă-sa însă tracă. Ca discipol și ca învățător el era deci mărginit la locul de educațiune (???? ); (cînele alb), un sat pe un deal spre nord de Atena, consfințit lui Ercule și loc de educațiune a copiilor bastarzi. Aci-și preda Antistene lecțiile și de aici elevii lui au lat numele de cinici. Numele acestui {EminescuOpX 269
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Atena. Tatăl său fusese atenian, mumă-sa însă tracă. Ca discipol și ca învățător el era deci mărginit la locul de educațiune (???? ); (cînele alb), un sat pe un deal spre nord de Atena, consfințit lui Ercule și loc de educațiune a copiilor bastarzi. Aci-și preda Antistene lecțiile și de aici elevii lui au lat numele de cinici. Numele acestui {EminescuOpX 269} sat venea de acolo că, cu prilejul unei jertfe aduse lui Ercule, un câne alb, răpind o bucată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cuprins Lista tabelelor / 7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1. Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 253) În două decenii, rețeaua școlară s-a extins considerabil cu peste 10.000 de unități, iar efectivul corpului profesoral a crescut de aproape patru ori. Totodată, în raportul în care C. Angelescu, în calitatea de fost ministru al "Educațiunii Naționale" în trei mandate (1999, 1922-1927, 1933-1937), face o sinteză a Evoluției învățământului primar și secundar în ultimii 20 de ani, acesta își prezintă realizările în privința creșterii ratei de încorporare școlară. Dacă în anul 1922, dintr-un număr total de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existență și de conservare a patrimoniului național, câștigat cu atâta trudă și cu atâtea jertfe de către generațiunile trecute. Atât închegarea unirii sufletești a neamului, cât și conservarea granițelor noastre naturale, câștigate după lupte și suferințe de secole, cer imperios această educațiune" (Angelescu, 1939, p. 49). Ca incubator al naționalismului promovat statal, școala a fost programată să acționeze ca instrument de modelare umană al cărui produs finit să fie Românul total devotat statului său națiune. Școala dobândește acum ultimele reglaje instituționale pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai cu seamă de către foștii exilați și deportați ca membri ai revoluțiunii comunale (recte comuniste ) de la 1871. Această partidă cere a nu se ținea seamă de nici o piedecă, nici chiar de aceea a timpului ș-a osebirii de instrucțiune și educațiune. Ea cere a se schimba tot ce poate fi mai mult sau mai puțin rău, dar a se schimba îndată, fără repaos și fără tranzițiune. Singura osebire între dânșii și ceilalți este că intransigenții vor să facă tot și îndată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
șefii, care erau înaintea inimicului, știau foarte bine că instrucțiunea și solidaritatea soldatului sunt cu atât mai mari cu cât el a stat mai mult sub steaguri și de aceea ei puneau în linia întîia batalioanele și regimentele a căror educațiune militară era mai înaintată. Daca am luat condeiul ca să respingem tristele insulte rostite de un prezindent al Camerei, fără ca ministru[l] de război, apărătorul firesc al onoarei armatei să fi deschis gura ca să protesteze, cauza n-a fost numai indignarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suferi deloc să vorbească cineva de imoralitatea serbărilor naționale. Din contra, ele sunt cari le celebrează cu un elan liric. "Republique Franșaise ", organul d-lui Gambetta, declară cu gravitate ca serbările naționale sunt unul din cele mai puternice mijloace de educațiune! Toate acestea nu ne dau oare portretul fidel al roșilor noștri? Acești saltimbanci oportuniști una strigă și alta fac! Și apoi în orice creațiuni pe dos ale lor întrec pe toți demagogii din lume, atât în forma bizantină pretinsă liberală
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de tot cu vederea, era acceptată doar pentru orele de cîntare pastorală și de oficiere a slujbei religioase; limbile de predare erau germana, latina și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de jos, muncitorii de cîmp, țăranii și-au păstrat intacte limba și datinile străbune. Proprietarii, oamenii culți, vechile familii moldovenești erau În genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
unde merg; mă împiedec de un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet am întotdeauna inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune ingenioasă...”(I. L. CaragialeO noapte furtunoasă) 2. Analizați mărcile gramaticale specifice monologului interior (stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]