219 matches
-
principale ale organizării și proiectării procesului de învățământ sunt: Timpul Curriculum (unitățile de învățare și conținuturile acestora); Competențele derivate din competențele generale și cele specifice Strategiile didactice/formele de activitate didactică: ”cei 3m” metode, mijloace, materiale; Modul de organizare a educabililor și desfășurare a lecției: frontal, individualizat, în perechi, pe grupe/ateliere de lucru etc; Evaluarea, realizarea feed-back-ului; Bibliografia utilizată. În funcție de particularitățile claselor/colectivelor de elevi, curriculum și conținuturile selectate, corelate sau nu cu manualele alternative aprobate de minister, etapele proiectării
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev, stilul de conducere și tactul pedagogic, etc.). Aceștia sunt factorii stimulativi pentru dezvoltarea și afirmarea creativității, iar învățământul trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori copiii creativi sunt îndrăgiți de conformism - profesorul educă în mod normal în spiritul conformismului - și sunt puși de multe ori în fața alternativei de a renunța la originalitate. Creativitatea nu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tipuri de activități. Aurul cenușiu dezbate relația dintre efortul rațional și societate, abordează problema cuprinderii globale a realității și a operării eficiente asupra ei. Gândirii moderne i se descoperă unsprezece atribute: practică, globală, probabilistă, modelatoare, operatoare, pluridisciplinară, prospectivă, laică, optimistă, educabilă, economică. Incitante sunt și glosele despre esența inteligenței umane și modelarea ei în funcție de interesele unei lumi complexe ori reflecțiile asupra limitelor și corectivelor inteligenței în raportul creier-mașină, în situația extinderii utilizării calculatorului și a limbajului matematic, a interpunerii câtorva ecrane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
se întipări și de a deveni operațional, prin transfer, în alte situații de învățare. * Considerând-o ca pe o proprietate general umană, cu forme specifice de manifestare, se acceptă idea educabilității ei, cu preponderență directă asupra factorilor cognitivi, mai ușori educabili (inteligență, imaginație, memorie, stiluri cognitive operaționale). Factorii de personalitate, așa numiții factori nonintelectuali ai creativității se lasă mai greu influențați, dar odată achizițiile educative dobândite, acestea sunt durabile. * Rolul profesorului este definitoriu în crearea unui climat favorabil pentru actualizarea potențialului
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
față se va acorda o atenție specială modului în care cadrul didactic poate da frâu liber creației, poate descătușa spiritul și sufletul copilului. Strategii de educare a creativității în învățământ Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. Creativitatea este educabilă; poate fi cunoscută, măsurată și stimulată. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, în plan ideal abstract și, după caz, în plan practic, deci inventivitatea ideatică și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
autori (F. și A. Turcu, 2000, p. 118) care consideră că: „Cu toate lacunele lui, învățământul rămâne principalul instrument pe care societatea îl folosește pentru cultivarea creativității la membrii ei tineri de vârstă școlară.” Deși greu de realizat, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativității elevilor există două căi distincte (Ana Stoica Constantin, 1983, p.41 ): a) modernizarea sistemică a învățământului, în toate verigile și amănuntele sale, în lumina unei pedagogii a creativității ceea ce la nivel de teorie se realizează, însă în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
direcțiile precizate mai sus caracterizează sistemul actual de educație dar, cred că ar trebui să se reducă discrepanțele dintre aspectele teoretice și cele practice. Realitatea se traduce uneori diferit, din perspective diferite și, din păcate, toate „neregulile” se răsfrâng asupra educabililor și, mai dureros influențează considerabil evoluția lor ulterioară. Școala deține un rol decisiv în formarea personalității elevului, inclusiv latura creatoare, iar „investiția” în educație a fost, este și va fi profitabilă. Putem vorbi de o aplicare eficientă a principiilor reformei
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
care nu este la îndemâna adolescenților borderline (Feinstein et al., 1971/1982). Ajungem astfel la observațiile făcute de A. Freud despre copilul atins de tulburări-limită. Adultul beneficiază și el de refulare. Freud (1932/1987) constată că pulsiunile noastre nu sunt toate educabile și că, lăsate libere să se exprime, ne-ar duce la distrugere. Grație refulării, pulsiunile periculoase nu ne sunt cunoscute, ele fiind deci private de orice influență. Pornind de la existența acestei refulări reușite, Le Guen et al. (1985) au putut
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
I. cuprins între 50-55 și 70. Acest nivel de întârziere mentală reprezintă cel mai larg segment al retardării mentale (aproximativ 85%) și este, în linii mari, echivalent cu ceea ce se obișnuiește a se numi, din punct de vedere pedagogic, „categoria educabililor”. Persoanele cu un nivel de retardare mentală ușoară au posibilitatea să dobândească, în perioada preșcolară, unele abilități sociale (de comunicare) și unele deprinderi de autoservire. Până la sfârșitul adolescenței pot achiziționa deprinderi școlare și pot atinge nivelul educațional specific clasei a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevului ca individ implicat într-un proces formativ. În modelul incitativ-personal, ea se centrează asupra câtorva elemente-cheie: autonomie, responsabilitate, proiecte personale de dezvoltare, motivație autoactualizatoare. Ca urmare, procesul de formare se adresează nu doar inteligenței sale sau altor procese mentale educabile izolat, cât întregii sale personalități în interrelațiile ei sociale. Rezultă, în plan didactic, tendința de a unifica diferitele elemente ale acțiunii pedagogice pentru a nu mai obține doar efecte sectoriale și de durată limitată („știu” matematică, dar nu și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și unul, și celălalt, rămăn simple zvonuri. Însă, continuănd parabolic și păstrănd proporțiile, școala este un univers, elevul și profesorul sunt niște poli și, căteodată, centre percepute nu doar contextual-paradigmatic, ci în profunzimea rolului cardinal al educatorului, căt și al educabilului, amăndoi actori pe aceeași scenă... Elevul, de la un efort susținut pentru autodepășire, o docilitate salutară și un respect proverbial (condiții propice asimilării și dezvoltării de sine), se pare că, din ce în ce mai mult, eșuează în introvertiri și interacționări agresive cu sine, cu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
însușite, presupun planificare și rigurozitate. Apoi, planificarea și proiectarea înseamnă și adaptare. Dar adaptarea discursului didactic la posibilitățile intelectuale ale elevului înseamnă ce? Oare, dinamizarea procesului educațional sau abandonarea standardelor de performanță și, prin asta, scăderea calității învățămăntului? Cănd disponibilitatea educabilului pentru actul educațional se diminuează, adaptarea discursului didactic la ce, proiectarea la ce bun, implicarea vocațională în ce?... Profesorul, în decursul istoriei, a avut o evoluție specioasă, evoluție marcată de percepția social-valorică a profesiei. Cănd așezat cu rigoare în culmea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
a capacității creatoare a elevilor; principiul controlului și autocontrolului privind dezvoltarea spiritului critic și autocritic, precum și a capacităților de a face aprecieri de valoare și de gust estetic. Orice demers instructiv-educativ trebuie proiectat pentru a răspunde obiectiv necesităților reale ale educabililor, pentru a determina dezvoltarea unei personalități armonioase, creatoare. O oportunitate în această direcție o constituie și activitatea practică în învățământul primar. Schimbarea denumirii disciplinei - anterior, Lucru manual, în prezent Abilități practice și începând cu anul școlar 2005-2006, la clasele a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
activism în propria formare (obținerea armoniei fizice, psihice, spirituale). Perspectiva creativității în acțiunea pedagogică impune stimularea și educarea tuturor factorilor implicați în formarea personalității creatoare a elevului, dezvoltând, prin strategii diverse, potențialul său creativ. La vârsta micii scolarități sunt deja educabile anumite componente ale potențialului creativ, care, la adulți, cuprinde trei categorii de factori: intelectuali, aptitudini speciale și factori de personalitate (atitudini, motivații, caracter). Pentru stimularea creativității în cadrul abilităților practice am organizat multiple exerciții - joc cu anumite reguli, praguri și aspecte
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
în cadrul abilităților practice am organizat multiple exerciții - joc cu anumite reguli, praguri și aspecte competitive, destinate angajării elevilor în activități aparent ușoare, totdeauna atractive, antrenante, care să pună în funcțiune toate forțele lor intelectuale, precum și trăirile afective. a) Factorii cognitivi educabili prin lecțiile de educație tehologică Activitatea desfășurată în cadrul orelor de abilități practice stimulează activitatea de cunoaștere, constituie un mijloc de acumulare precum și de consolidare și aprofundare a cunoștințelor. Elevii își însușesc cunoștințele acționând ei înșiși asupra materialelor de aici rezultă
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
mâinilor, coordonarea mișcărilor acestora care duc la însușirea mai rapidă a deprinderilor de muncă, a deprinderilor de a scrie, de a desena - obiectivul principal al ciclului achizițiilor fundamentale fiind: formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor practice. b) Factori de personalitate educabili prin lecțiile de educație tehnologică Acțiunea de formare a comportamentului creator este recomandabil să înceapă cât mai de timpuriu. Pentru că interacțiunea și combinarea originală a factorilor creativității se face simțită de la vârste mici, mulți elevi din clasele școlii primare manifestă
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
în ansamblu, să planifice teme care să răspundă intereselor copiilor, să respecte personalitatea fiecăruia, să le mențină trează curiozitatea și să stimuleze învățarea prin cooperare. Experiența a demonstrat de fiecare dată că orice copil posedă potențial creativ, iar creativitatea este educabilă. Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață. Dă-mi te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire, Educă-mă, te
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
un incendiu, nu pot ascunde celor din jur că blocul din care am scăpat arde. Dacă se întâmplă să fiu invulnerabil la kitsch, nu mă pot preface că nu-l văd și nu pot renunța să-l semnalez celor încă educabili. Argumentul „metafizic“: „Realul“ nu se reduce la sublimitățile vieții și ale culturii. Promiscuitatea există și are drept de cetate în perimetrul gazetăriei. E adevărat. Există și mirosul de cadavru, există și voma bețivului și râsul prostesc, și înjurăturile și exhibiționiștii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
violentă din partea clasei politice. [...] Ne propusesem să redăm alfabetul democrației atât alegătorilor, cât și celor aleși, și să funcționăm ca o interfață între cei ce deleagă puterea și cei ce o exercită. Realitatea a dovedit că alegătorii au fost mai educabili decât aleșii, iar după 1996, am avut surpriza să descoperim că, ajunși la putere, chiar cei pe care îi sprijinisem erau deranjați de radicalitatea oamenilor și-a ideilor în numele cărora ajunseseră acolo. [...] De câștigat, n-am câștigat decât un anumit
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70/75-90; deficient mintal educabil IQ= 50-75; deficient mintal antrenabil IQ= 30-50; copil total dependent (totally dependent child, TDC) IQ= 0 25/30; c) codificarea clinico-psihometrică după OMS: intelect de limită IQ= 68-85; deficiență mintală ușoară (moroni) - IQ= 52-67, nivel mintal 9,5 ani, vârsta
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
voluntare; lipsă de fidelitate a memoriei; imaturitate afectivă accentuată; voința prezintă disfuncții în toate aspectele sale; majoritatea acestor copii prezintă tulburări ale psihomotricității. Sintetizând, se consideră că persoanele cu deficiență mintală ușoară sunt recuperabile pe plan școlar, profesional și social, educabili, adaptabili la exigențele instrucției școlare și ale vieții sociale. Deficiența mintală moderată și deficiența mintală severă sunt caracterizate prin: capacitate de achiziție a unui volum mic de cunoștințe, dar insuficiente pentru o școlarizare corespunzătoare și pentru asigurarea unei activități independente
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este instabilă, memoria este diminuată (uneori poate apărea hipermnezia - așa numiții „idioțisavanți”); imaturitate și labilitate afectivă. Integrarea socială a persoanelor din această categorie este dificilă și nu lipsită de riscuri, dar ele sunt utilizabile, permițând o adaptare relativă, sunt parțial educabile și recuperabile din punct de vedere profesional și social, în condiții protejate/de asistență sau în condiții obișnuite. Deficiența mintală profundă se caracterizează din punct de vedere psihopedagogic prin: structură psihomotrică rudimentară (balansări uniforme, grimase, contorsiuni, impulsuri motrice subite); imposibilitatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
viața școlară, acordarea de șanse egale tuturor copiilor, stabilind și o axă a fericirii sau nefericirii pe vârste. Filosofia contemporană insistă asupra conceptului ontologic de „a fi”, dăruit de Dumnezeu și mai puțin pe cel de „a ști” care este educabil și perfecționabil. Pornind de la ideea că familia ar trebui să fie un „sistem supraordonat”,orientarea școlară și profesională a elevilor este tratată și motivată în acord cu cerințele economiei contemporane. Susținând forma de „proiecție flexibilă a lecției”, lucrarea ia în
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
indivizilor și școlii, prin favorizarea comunicării sau prin asigurarea autonomiei în realizarea efectivă a schimbării. În plan educațional, a devenit o certitudine faptul că reforma nu mai poate fi evitată, ceea ce impune ca efectele acesteia să se reflecte la nivelul educabilului, al atitudinilor, cunoștințelor și competențelor acestuia. Școala nu-și mai permite să se conformeze doar mediului, ci trebuie să-și propună activarea schimbării, anticiparea și planificarea acesteia. Schimbarea are uneori, cel puțin la debut, aparența unei dezordini totale, provocând dezorientare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]