282 matches
-
stil aparte, plin de personalitate, un stil foarte apreciat în dificilă lume a caricaturii contemporane. Miron Dinulescu Daniel Ionescu Dion are o definiție memorabilă a speciei pe care o cultiva: "Desenul de presă rămâne un gen artistic cu iz de efemerida, dar cu impact de dinamita". Publicațiile la care colaborează însoțesc principalele articole cu ilustrații ce se vor comentarii la text. Desenele lui Dion au apanajul incisivității, dar și al expresiei estetice, dând echilibru materialelor tipărite. Ion Butnaru Grafician al tranșeelor
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
reușiseră să observe tranziturile sateliților Deimos și Phobos prin fața Soarelui, dar cu un diametru unghiular de 2 minute de arc, Deimos este aproape de douăzeci mai mare decât Mercur, al cărui diametru unghiular este abia de 6,1 secunde de arc. Efemeridele generate de JPL Horizons indică faptul că robotul "Opportunity" ar fi fost în măsură să observe tranzitul de la început și până la apusul local al Soarelui (la cca 19:23 UTC pe Pământ), în timp ce al doilea robot, "Spirit", ar fi putut
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
din județul Bacău, Moldova, România. Cea mai veche așezare rurală din cadrul comunei este satul Valea Seacă, numele satului arată topografia locului, o așezare între două înălțimi și un pârâu care uneori seacă. Prima informare documentară despre sat se găsește în Efemeridele Cibinului care menționează că husiții din Ungaria și Boemia, alungați de regele Sigismund și inchizitorul general, franciscanul Jacob de Marchia, au fugit, în anul 1420, peste munți în Moldova și s-au așezat: sașii la Cotnari, iar ungurii la Faraoani
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
convingătoare. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Șapte inși într-o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București, 1972; Recitind o țară, București, 1972; Teatru, București, 1972; Nouă arhivă sentimentală, București, 1975; Scrisoare de la Rahova, București, 1977; O clipă în China, București, 1978; Te Deum la Grivița, București, 1978; Noaptea otomană, București, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
a „specificului românesc” și a dăinuirii într-un cadru - teoria „cadrelor de cultură” explică apariții și dezvoltări identice - guvernat de Bizanțul ortodox și de Europa Centrală. SCRIERI: Contribuții la o biografie a lui N. Bălcescu, București, 1923; Un manuscript al „Efemeridelor” lui Constantin Caragea banul, București, 1924; Nicolas Spathar Milescu (1636-1708), „Mélanges de l’École Roumaine en France”, 1925, 1; ed. (Nicolae Milescu Spătarul), tr. Silvia P. Panaitescu, îngr. și introd. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1987; Influența polonă în opera și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
zis dragoste?, înseamnă c-o iubesc! -, mi s-a dăruit, iar acum mă gîndesc la ea, deci n-a murit pentru mine, nu-i adevărat că o femeie dar care din ele?! moare după ce-ți intră în pat. Mor efemeridele. Nu și Cristina, cu toată bogăția ei sufletească. Mîine am s-o caut. Trebuie s-o caut! Mi-e teamă hm!, ce întîmplare... mi-e teamă că, intuitiv, i-am spus un viitor adevăr; fericirea mea să fie legată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cotidian. În perioade liberale, democratice, situația se inversează - ziarul deposedează pe scriitor de problemele și întâmplările de zi cu zi, furându-i cumva subiectele: știri de fapt divers, pline de nebunii și întâmplări ciudate. Articolul de presă are existența unei efemeride - de azi pe mâine. Chiar și așa, presa este o bună școală de observare a realului, obligând la o atentă disciplină a scrisului. Nu întâmplător, mari scriitori și-au început ucenicia scrisului ca ziariști sau corespondenți de război: Hemingway, Malaparte
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sunt reluate unele articole pe teme istorice și literare, iar în secțiunea Florile soarelui, o serie de proze lirice, fără suport epic, despre peisaje și anotimpuri, care dublează, oarecum, poezia. Un fel de discursuri și lecții cam emfatice conține volumul Efemeride (1944), care se încheie cu niște exaltate note de drum. M. a fost și un asiduu traducător din poezia maghiară (Arany János și Ady Endre), germană (Goethe, Uhland) și greacă (Anacreon), din care a publicat mult în periodice. Aproape tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
a rămas în manuscris. SCRIERI: Poezii, Turda, 1920; Fum de jertfă, Cluj, 1923; Avram Iancu, Turda, 1924; Lumini suflate de vânt, Arad, 1925; Cioburi de oglindă, Arad, 1925; Chiot câmpenesc, Cluj, 1926; Lilioară, Sighișoara, 1938; Tolba cu notițe, Turda, 1942; Efemeride, Turda, 1944; Lilioară, îngr. Lucian Bogdan, pref. Virgil Podoabă, Cluj-Napoca, 1982. Traduceri: Ape de munte, Turda, 1944. Repere bibliografice: Sebastian Bornemisa, „Fum de jertfă”, CZ, 1923, 10-11; Octavian Goga, „Fum de jertfă”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLIV, 1923-1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
Chiot câmpenesc”, Națiunea”, 1927, 101; Ion Șiugariu, Tânăra lirică ardeleană, UVR, 1938, 18; Miron Radu Paraschivescu, „Lilioară”, TIL, 1938, 433; Demetrescu, Însemnări, 146-165; Aurel Marin, „Lilioară”, GT, 1938, 95; Călinescu, Ist. lit. (1941), 786-787, Ist. lit. (1982), 870-871; I. Bozdog, „Efemeride”, T, 1944, 6-7; Ion Oarcăsu, Constantin Cubleșan, Mărturii literare. De vorbă cu Teodor Murășanu, TR, 1966, 38; Zaciu, Glose, 171-178; Brateș, Oameni, 201-204; Mircea Ioan Casimcea, Teodor Murășanu, TR, 1976, 40; Petru Poantă, Recitind poezia lui Teodor Murășanu, TR, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
în mai multe rânduri, că aparține unei familii care n-a fost primită în rândurile nobilimii decât cu paisprezece ani înainte de nașterea lui! N-are așadar de ce să se umple în pene scriind - o dată în Eseuri, o altă dată în Efemeride, în care consemnează fapte și gesturi familiale -că domeniul Montaigne este al strămoșilor săi, cel în care ei și-au investit afecțiunea și numele. Tatăl prezentat ca strămoș, e prea de tot, totuși... Familia este coborâtoare din niște negustori din
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
existența lui Dumnezeu asta înseamnă că nu crede; dacă-și mărturisește simpatia pentru biserică catolică, asta înseamnă că în adâncul sufletului nutrește pentru ea o ură sinceră; dacă în Eseuri, el trece sub tăcere noaptea Sfântului Bartolomeu iar paginile din Efemeride referitoare la data nașterii sale în octombrie, la Bordeaux sunt rupte, asta pentru că ar fi mai curând de partea lui Luther și Calvin. I-a cerut Montaigne o audiență papei? E cea mai bună dovadă că avem de-a face
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
desigur, muzica instrumentelor de pe atunci - asta e una. Ești avertizat. Avantajele acestei ediții - Albert Thibaudet și Maurice Rat: întreg Montaigne, inclusiv Jurnalul călătoriei în Italia îcare relatează de fapt și călătoria în Franța, Elveția, și Germania!), Scrisorile și Notele asupra „Efemeridelor” din Beuther, într-un singur volum legat în piele, cu aur fin pe margini! Fără a uita sentințele pictate sau gravate pe grinzile, plafonului Turnului. De citit într-un fotoliu „club”, cu un pahar ce armagnac în față savurând și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de A. Mirea). Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C. e o foaie tipică pentru un grup de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
evident, într-o manieră subiectivă, globalizantă, caracteristică satiristului, astfel: "E mecanismul obișnuit al tuturor atacurilor literare ce ni s-au adus în trecut din diverse părți, atacuri începute cu o contestare în bloc, continuate cu concesii și sfârșite cu recunoașteri", "Efemeride", în Scrieri 41, p. 229. 283 Pompiliu Constantinescu, "Tudor Arghezi", în Vremea, București, an X, nr. 495, 11 iulie 1937. 284 Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, op. cit., p. 72. 285 Tudor Arghezi, Scrieri 23, pp. 139-140. 286 Ibid., pp.
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
exclude disimetriile; melancolia n-o paralizează. Urmând codul existențial inexorabil, viață și moarte se întrepătrund: "Din foc și din gheață-i făcută / Viața ta. Viață dublă". Într-un Ephemeris acționează consolator o filozofie multimilenară: Stau pe mal; lângă râu. Număr efemeride. Și libelule atât de elegant alcătuite. Cu ochi fascinanți, cu trup vibratil, Purtând combinații de ultima modă: Turchiz cu negru. Sunt șapte pe umărul unei singure flori. Trec zilele, strig, și-mi aduc brusc aminte Vorbele mamei: "Nu zilele trec
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
specii componente ale florei de mull din pădurile acestei zone sunt: vinarița (Asperula aderata), urzica moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum europaeum), firuța de pădure (Poa nemoralis), rogozul de pădure (Carex pilosa), feriga (Dryopteris spinulosum) etc. , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a. (C. Burduja, 1963; D. Mititelu, 1992). Pajiștile (în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
video se conservă prost. În patruzeci de ani, un film de șaisprezece milimetri nu se mișcă; în patru ani, un suport magnetic este de nerecunoscut. Dar transferul pe suporturi numerice, compacte și fiabile, ar permite în principiu eternizarea efemerității și efemeridelor noastre. Iată-ne așadar, din punct de vedere tehnic, eliberați de ireversibilitatea timpului care curge. De acum, ziua de ieri poate fi azi și mâine. Toate acestea sunt adevărate, dar și contrariul lor. Căci trecerea fără întoarcere a imaginilor de la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anumite situații care se repetă la un număr mare de cazuri și care, de aceea, fac posi bilă desprinderea unor tendințe mai mult sau mai puțin ample. Unele nume, a căror viață este scurtă, pot fi considerate un fel de efemeride, nume ad-hoc, provizorii, mai degrabă tentative onomastice decît nume propriu-zise. Ele sunt un rezultat al „jocului“ dintre „creația“ numelui, datorată unuia sau mai multor Namengeberi-propunători - și „acceptarea“ sa de către comunitatea de vorbitori-utilizatori care sunt de fapt Namengeberiidecisivi. Fac parte din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu Elena Andrei); Walter Weller, Tot felul de întâmplări nemaipomenite, pref. trad., București, 1983 (în colaborare cu Peter Strager). Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Naufragiații”, RL, 1973, 11; Marius Tupan, „Naufragiații”, VR, 1974, 1; Șerban Cioculescu, „De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei”. Efemeridele anilor 1877 și 1878, RL, 1977, 22; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Manolescu, Literatura SF, 256; Mircea Iorgulescu, Cartea de istorie, RL, 1980, 8; Popa, Ist. lit., I, 1062; Dicț. scriit. rom., IV, 468-471; Opriță, Anticipația, 101-106, 469-470. M. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
detalii obsedante. Acorduri grave de confesiune esențializată, într-un prezent maculat, acompaniază trăirile unui suflet pur într-o lume ce se deteriorează prin propria ei depersonalizare: „Ninge cu zăpadă criogenă peste liniștea circumterestră [...]. Atoteternul contabilizează pe ecrane de computer viața efemeridelor!” (Iarna absențelor noastre). SCRIERI: Chiron sau Răni permanente, Cluj-Napoca, 1997; Xinesis, Cluj-Napoca, 1997; Saxofon cu ape friguroase, Cluj-Napoca, 1998; Eonda fragilă sau Triumful lui Proteu, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Răni permanente, „Curierul” (Cluj-Napoca), 1998, 159; Poantă, Dicț. poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
săptămânalului „Globul”. Pasionat de astronomie și de observațiile meteorologice, după 1900 este, un timp, șeful Stațiunii Meteorologice București-Oraș. De altfel, douăzeci de ani fără întrerupere, între 1888 și 1907, a publicat în „Analele Institutului de Meteorologie al României” seria intitulată Efemeridă astronomică pentru București. V. a fost unul din cei mai activi traducători în deceniul 1870-1880. S-a îndreptat în special către literatura germană, tălmăcind o parte din piesa Don Carlos de Schiller („Albina Pindului”, 1869 și „Liceul român”, 1870), dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
-l facem slugă și instrument; convențional, comod, eficace”; „din Logos, plutind în cerul supraceresc, îl transformăm în abur proferat de gurile noastre”. Se obține astfel „conștiința manipulării libere a cuvintelor, în funcție de - să zicem - comandamentul X pe care ni-l dictează efemerida X-1; ne invadează un perfect sentiment de stăpânire a realului din jur și a sensurilor lui.” Sfetnicul cel mai credincios al lui T este Ben Cornell (cel cu coarne), lingvist. Alegoria filosofică este însă, cu consecințe asupra efectului artistic, coborâtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
ș.a. Al doilea volum de versuri, Cioplitorul de vedenii (1944), apare la Odesa. Abia la sfârșitul deceniului al șaptelea B. reintră în viața culturală arădeană. Publică versuri în culegerea colectivă Cariatide, în ziarul „Flacăra roșie” și în „Orizont”. Plachetele Nepieritoarele efemeride (1984), Sonatele tăcerii (1985) și Intransigența pietrelor (1987) apar pe speze proprii, la Editura Litera. Conștiința acută a trecerii, angoasa morții, sentimentul înfrângerii și maculării „lutului”, precum și căutarea unei consolări sunt trăirile ce dau substanță volumului Potire de mătrăgună. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
în ciclul Fluierul din cer, în care se filtrează însă trăirile colective (Cântec de moț, Apleacă-ți auzul). O sensibilă elegie a Clujului înstrăinat în urma Dictatului de la Viena se alătură câtorva poeme ce reflectă experiența tragică a războiului. Volumul Nepieritoarele efemeride, scris patru decenii mai târziu, marchează o altă etapă în aspirația de a conjura neființa. Descoperirea perenității „efemeridelor” consolează întrucâtva, dar ca fundal rămâne o vagă melancolie. Semnele neantului irump din când în când (Norii, Ușile de taină), menținând tensiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]