2,770 matches
-
bonă, din Istoria că știința inefabila și sinteză epica? Le concepea și le încredință hîrtiei cînd nici nu cunoscuse acel "mezzo del cammin" cuvenit bărbaților. Era în plină vigoare intelectuală, înzestrat și, parțial, înarmat să se confrunte, de la egal la egal, cu un Ortega y Gasset, poate chiar cu un Curtius (Parisul acestuia păstrează echilibrul balanței în al carei talger secund ar fi puse Impresiile asupra literaturii spaniole), în orice caz apt a se ridică la altitudini similare, cînd ghilotina istoriei
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
de blue-jeans. Și nici că, ani în șir, am purtat cămăși introduse în România prin contrabandă cu vecinii de pește Dunăre. Și tot de la ei veneau și "rolling"-urile de material plastic, viu colorate, ce ne făceau să ne simțim egalii Beatles-ilor și ai altor rocker-i anglo-saxoni. După cum, firește, rămân definitiv atașat de prietenul meu Milan, al cărui rafinament muzical și gust artistic le invidiez de vreo treizeci de ani fără încetare, încă din prima noastră adolescență. Nu e cazul
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
metamorfozat Feti-Frumosii an broscoi râioși? Ce-a mai rămas din entuziaștii dezinteresați, capabili să nu doarmă cu zilele, doar pentru a pune la punct programul unei ăntălniri politice? Mă cutremur văzând privirile goale, de strigoi ămbuibati, cu care trec peste egalii lor de ieri. Ca să ajungi la unul din dezinteresații foști activiști, proțăpiți pe la una din sinecurile aurite ale țării, trebuie sa dărâmi șiruri de bodyguarzi și să seduci plutoane de secretare. Astăzi, potentatul care te asalta cu telefoanele mieroase ași
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
neagresiva a ființei mele. Încă de la debut, important pentru mine a fost să fiu un poet demn de acest nume; nu cu orice preț întîiul, dar nici pierdut în serie. N-am ascuns niciodată că - iluzie, sau nu - mă consider egalul celor mai buni. Că un altul, alții vor acoperi rafturi de biblioteci iar eu voi fi dat 150 de poeme într-o viață mi se pare natural. Se iau în considerație greutăți specifice, iar nu chintale de marfă." De la Istanbul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
un fragment din interviul lui Eugen Ionescu: "an clipă când n-am mai iubit literatura, ci am devenit vanitos, mi-au primit publicațiile, a vorbit despre mine la Radio d. Perpessicius ănsusi și m-am ănjurat, ăn scris, ca de la egal la egal, cu fostul meu profesor, d. Pompiliu Constantinescu. Dar despre faptul că am scris din vanitate am vorbit pe larg an Nu. Astăzi disprețuiesc prea sincer pe toți literații și neliteratii, ca să mai pun accentul pe vanitatea literară. Mai
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
din interviul lui Eugen Ionescu: "an clipă când n-am mai iubit literatura, ci am devenit vanitos, mi-au primit publicațiile, a vorbit despre mine la Radio d. Perpessicius ănsusi și m-am ănjurat, ăn scris, ca de la egal la egal, cu fostul meu profesor, d. Pompiliu Constantinescu. Dar despre faptul că am scris din vanitate am vorbit pe larg an Nu. Astăzi disprețuiesc prea sincer pe toți literații și neliteratii, ca să mai pun accentul pe vanitatea literară. Mai scriu ansa
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
va veni cu siguranta; tocmai de aceea e mai bine să te smulgi din mreje atîta timp cît încă e posibil. De altfel, niciodată nu e prea tîrziu. O dovedesc chiar porcii reîntrupați în oameni. Companioni ai lui Ulise, deci egalii lui. Sirenele au altă tactică. Te aneantizează, pur și simplu. De ce oare nu învață asta toți aceia care pleacă pentru a cerca rotundul lumii, fără să se lege bine, cu odgoane, de catarg? Calypso e prea subtilă și sofisticată. Ulise
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
griji îndeletnicirii de scriitor, ca unei frivolități zeiești. Nu întâmplător, în capitolul despre cafeneaua bucureșteana îi portretizează sarcastic pe Nae Ionescu, Pamfil Șeicaru și Camil Petrescu (bineînțeles, sub alte nume decât cele reale). O face pentru că se simte, cu exuberanta, egalul lor. Le pune, cum ar fi spus Tudor Arghezi, câte un zbenghi în frunte. Vârstă de aur la care trebuie să ne gândim citind cartea nu este, deci, aceea istorică, disprețuita de Totò Istrati și comparată de el cu un
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
a sufletului omenesc, a laturilor lui cele (sic!) mai obscure, încît psihologia eroilor romantici apare în comparație mult mai schematica și convențională". Dostoievski "a sporit enorm, în lumea modernă, imaginația durerii", fiind "unul dintre cei mai mari tragici ai omenirii, egalul lui Eschil și Sofocle, al lui Dante și Shakespeare"9). Observațiilor criticului (valabile și astăzi, după mai bine de patru decenii de la publicare) le adaug, în replică, pe cele ale congenerului sau, căruia, se pare, îi scăpase cheia biblică necesară
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
11). Concluzia lui Ion Ianosi nu constituie o noutate. Lucian Blaga (Dostoievski e un "profet al unui nou creștinism și al revoluției rusești, care, orice culoare ar avea, nu se poate despărți de religie"12) și Nichifor Crainic ("romancierul fără egal" este "un părinte bisericesc modern"13) îi sînt precursori. Totuși, filosoful marxist are o privire mai penetranta decît aceea a lui G. Călinescu: "În Jurnalul unui scriitor Dostoievski invocă de cîteva ori spet Don Quijote, cea mai tristă și mai sublima
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
noastră, ca și influența eurocomunismului asupra socialismului real. URSS a mazilit atunci toți liderii comuniști cehoslovaci, dar și mai mult și-ar fi dorit să-i strivească pe ai noștri, primul urmând a fi, bineînțeles, Nicolae Ceaușescu, pentru vituperarea fără egal a marelui stat, ca bastion reacționar al mișcării. Pare straniu cum unii nu înțeleg (sau doar se prefac) nevoia de a-l apăra atunci pe N.C. de o primejdie letală, făcând zid în jurul lui, omagiindul pentru felul cum se dedica
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
pedagogie concentraționară impecabil. Nici una din aceste adeziuni n-a fost spontană sau naivă. Debauer știa ce dezastre presupun ideologiile în cauză. Dar tocmai această încărcătură nocivă îl fascina de fiecare dată. Având un instinct malefic alert și o inteligență fără egal, se orienta acolo unde simțea gustul sângelui. Practic, Schlink combină în acest Debauer toate spaimele și toate cedările germanului middle class din ultima jumătate de secol. Gabriel Chifu pune în pagină cu extremă acuitate întreaga dispoziție schizoidă a României comuniste
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
Mihai Zamfir De ce alăturarea acestor două nume? Pentru că ele aparțin unor autori fără egal. Oricîte eforturi am depune, nu vom găsi un echivalent fie și aproximativ al lui I.L. Caragiale în literaturile europene și nici un echivalent al lui Eça de Queirós. Metaforic, putem spune despre Machado de Assis că ar fi „un Eça de
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
Asociația Română Anti SIDA (ARAS) vine la acest final de an cu o nouă campanie pentru SIDA HelpLine. Campania se numește “Decizii” și cuprinde două coordonate: un spot neconvențional și consiliere între egali. Scopul proiectului este informarea și sensibilizarea persoanelor care trăiesc cu HIV, dar și a persoanelor care au nevoie de informații pentru a nu se mai teme de HIV. Spotul este o animație 2D cu trei personaje (pacientul, un drăcușor și
Decizii - o nouă campanie ARAS pentru persoanele cu HIV. VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23951_a_25276]
-
sau cădeam, oricum, se simțea un fel de zbucium colectiv, un fel de încercare de a ne purifica. Un univers de emoții și trăiri intense, ce așteptase răbdător lângă noi, cine știe cât, se deschisese acum și ne copleșea cu trăiri fără egal. Apoi totul a revenit la normal. Micul mag ne privea cu ochi senini și avea fruntea perlată de efort. Am ieșit din muțenie, după câteva clipe, și am aplaudat. Fără să vreau, am rostit cuvântul: miracol! - Nu, este vorba doar
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
moment dat pe toate meridianele, le vom plăti tot noi, cu vîrf și îndesat. Trăgînd linie și făcînd bilanțul, activitățile gestionate de Ministerul transporturilor au reprezentat pentru români un imens aspirator de bani, cu rezultate clamate cu un tupeu fără egal, dar care nu rezistă unei analize la rece. 4.De pildă, gloriosul program de "reabilitare a drumurilor". Este tragi-comic să circuli pe unul din aceste drumuri, la numai doi-trei ani după reparații. Pe traseul Ploiești-Comarnic, după "reabilitarea drumului vechi, s-
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
puterea comunistă a supus cultura. La puțin timp după instaurarea comunismului, manualele școlare au fost "purificate", anexate noii ideologii "infailibile". A. Toma, autor și al Imnului R.P.R., constituie un caz emblematic, întrucît bardul "a fost considerat, în epocă, cel puțin egalul lui Eminescu, dacă nu superior lui". Nu e omisă împrejurarea că G. Călinescu îl omagia, în aula Academiei, pentru ""puritatea" ideologiei sale, promovată atît de măiestrit, prin versuri "nespus de frumoase artisticește"". Producția "realist-socialistă" uzurpă prerogativele religiei, cultivînd o mistică
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
afișate, ci printr-o afabilitate și simplicitate, printr-o condescendență generatoare - spontan - a unui anume confort sufletesc care, pentru noi, cei din Estul Europei, rămâne încă un deziderat... Timp de o oră am avut, așadar, privilegiul de a conversa - de la egal la egal - cu una dintre mințile strălucite ale prezentului. Ceea ce urmează este însă versiunea comprimată a discuției noastre, discuție imposibilă fără generozitatea cu care istoricul de artă Amelia Pavel și, în egală măsură, poeta Magda Cârneci, mi-au facilitat accesul
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
printr-o afabilitate și simplicitate, printr-o condescendență generatoare - spontan - a unui anume confort sufletesc care, pentru noi, cei din Estul Europei, rămâne încă un deziderat... Timp de o oră am avut, așadar, privilegiul de a conversa - de la egal la egal - cu una dintre mințile strălucite ale prezentului. Ceea ce urmează este însă versiunea comprimată a discuției noastre, discuție imposibilă fără generozitatea cu care istoricul de artă Amelia Pavel și, în egală măsură, poeta Magda Cârneci, mi-au facilitat accesul în cabinetul
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
citați destul de des pe Dionisie Areopagitul. În sistemul lui filosofic, axat pe număr, el face o diferență între distanța și distincția dintre imagini; adică între reprezentările artistice și modélele lor. Areopagitul se referă la "imagini care trebuie să fie fără egal, incomparabile, chiar inferioare și deloc satisfăcătoare, astfel încât nimeni să nu le confunde cu esențele celeste." Da, este o idee ce va fi preluată de către Sf. Toma d'Aquino: imaginea inferioară nu e deloc comparabilă cu prototipul, cu lucrul sau Ființa
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
civic într-un oraș, refacerea înfățișării civilizate a orașelor mari din România necesitînd atît refacerea spațiilor private ("spațiul public depinde de existența spațiului în întregime privat în care se întemeiază ființa", p. 161), cît și a piețelor de reuniune a egalilor: "nici încălcare primelor nu este de natură să înființeze spațiul public, nici desfigurarea celei din urmă șa "insulei" publice, n.m., RRȚ nu readuce în stare privată spațiul furat publicului", p. 161 (Augustin Ioan - No Tresspassing! Locuirea ca arhipelag). Insula ca
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
că s-au ivit din același trunchi de cecitate obtuză. Dar, încă răvășiți, iată opinia lui Zarifopol din 1922, marele prieten al lui Caragiale, cel ce va iniția, la Editura Fundației Regale, ediția monumentală de Opere din creația scriitorului fără egal: "Lumea aceasta, de care se îngrozesc judecătorii moralicești ai lui Caragiale, îmi pare mie că se deosebește printr-o vastă lipsă de perversitate. Vorbesc de modelele reale, nu de preparatele artistului. În societatea românească ticăloșiile de orice fel poartă aproape
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
cărți vi s-a întîmplat să vă pufnească rîsul și să vă podidească plînsul în aceeași secundă? Ei bine, textul de față o face. Nu știm cum, însă asta e reacția. Ne amuzăm fabulos și ne cuprinde o mîhnire fără egal. Rîdem cu gura pînă la urechi și ne șiroiesc lacrimile pe obraji. Iar la urmă ne întrebăm: ce ne-a apucat? Nu cumva am devenit mai oameni? Și chiar asta este una dintre virtuțile lui Coe: umanizează. Ne pune sub
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
acceptați ca atare în perioada copilăriei. Socializarea primară, petrecută la începutul vieții, este procesul prin care individul interiorizează lumea socială prin identificarea cu "alții semnificativi", devenind astfel membru al societății. Acești "alții semnificativi" (în principal părinții, frații și grupul de egali), care intermediază "luarea în primire" a lumii, nu pot fi aleși, iar lumea interiorizată nu este nici ea aleasă dintre mai multe lumi posibile, ci este singura lume existentă și imaginabilă, lumea tout court. De aceea, experiența dobândită pe parcursul socializării
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
egalității și ocrotirii, a relațiilor sociale armonioase, bazate pe încredere totală și dragoste reciprocă. Partidul este reprezentat ca o mare familie, avînd o grijă părintească pentru fiecare membru în parte. Ceilalți sînt camarazi, tovarăși și prieteni - adică un grup de egali. Uniunea Sovietică este țara vecină și prietenă, o soră mai mare care are grijă de frații mai mici, iar la fiecare consfătuire sau congres transmite un salut frățesc (sic!) celorlalte țări din lagărul socialist. Solidaritatea oamenilor muncii este de asemenea
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]