259 matches
-
158). Atunci când limitele oricăruia dintre factorii menționați intersectează regimurile de clasă sau de gen, ei pot depăși aceste bariere creând potențiale motive de contestare. De exemplu, negarea proprietății genizate, a drepturilor de proprietate sau recunoașterea unor drepturi de proprietate mai egalitariste pot constitui motive de contestare. De asemenea, la baza contestării limitelor regimurilor de gen poate sta experiența. Femeile având un acces tot mai larg la studii superioare și pregătire tehnică, nivelul lor de competență poate modifica regimul de gen la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
regimurilor de gen poate sta experiența. Femeile având un acces tot mai larg la studii superioare și pregătire tehnică, nivelul lor de competență poate modifica regimul de gen la locul de muncă. La rândul său, un regim de gen mai egalitarist la locul de muncă poate influența regimul de gen din cadrul familiei. Studiind situația femeilor din Guadalajara, Mexicxe "Mexic", care lucrează în industria electronică, Luisa Gabayetxe "Gabayet, Luisa" (1993) a constatat că, în majoritatea cazurilor, lucrătorii de sex masculin erau mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
manageriale la locul de muncă sunt mai mici decât în Suediaxe "Suedia" și infime față de cele din Japoniaxe "Japonia" (Wrightxe "Wright, Erik Olin", 1997, pp. 359-360). Cu alte cuvinte, regimurile de gen la locul de muncă sunt, în Statele Unite, mai egalitariste când e vorba de poziții manageriale/de supervizare decât în Suedia, Norvegia sau Japonia, limitele autorității manageriale fiind în SUA mai permeabile pentru femei decât în alte state. Conceptul lui Wrightxe "Wright, Erik Olin" de „permeabilitate” a regimurilor de gen
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
contestat cu succes și, în anii ’70, conducerea federală (executivul, apoi legislativul și, în cele din urmă, justiția) a modificat ordinea de gen legală la care trebuiau raportate regimurile de gen, relațiile și practicile particulare. Noua ordine de jure, mai egalitaristă, a devenit apoi criteriul după care aveau să fie apreciate relațiile și practicile de facto. Această componentă ideologică de trezire a conștiinței și recunoaștere politică nu e valabilă la nivel statal în țări care nu au tradiție liberală sau legi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și alte instituții. Feminizarea forței de muncă poate spori, într-o oarecare măsură, permeabilitatea regimurilor de gen, activistele putând dobândi atunci un rol important în trezirea conștiințelor și, implicit, întrecerea relațiilor de gen dintr-o ordine patriarhală într-una mai egalitaristă. Cea de-a treia situație nu privește atât de mult reformarea identității femeilor, ci implică mai curând o politică a contestării și recunoașterii regimului de gen, susținută deseori prin sancționarea de către state, tribunale, guverne locale și corporații transnaționale. Și în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sională sau, mai trist, o componență materială, o rotiță, eventual, în mecanismul infailibil prin care piața face minuni (precum echilibrul economic). Trebuie înțeles că aici nu este vorba de a scoate din ecuație performanța randamentală sau de a introduce distribuția egalitaristă, ci în esență și în ultimă instanță este vorba despre retestarea calității pieței de ipoteză fondatoare a teoriei economice și a capacității ei explicative a evoluțiilor din lumea vie, reală și complexă, în care se manifestă omul, ca și în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sale, așa că a devenit de-a binelea filosof sofist. După ce a creat din nimic psihanaliza, ca să nu i se poată reproșa că nu a inventat ceva demn să rămână în istoria ideilor, el inventează individul modern, hedonismul anarhist și umanismul egalitarist. Sunt tot atâtea manifestări ale geniului care justifică în mod cert uitarea totală pe care autorii de istorii ale ideilor, dar și filosofii de profesie au lăsat-o să învăluie această figură majoră a sofisticii, indiscutabil, dar și a filosofiei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fără a-l întrerupe, să nu pună întrebări, să preia informația de la profesor în mod necritic. Diferențele dintre cele două modalități de interacțiune se explică prin două sisteme ale politeții diferite: sistemul politeții ierarhice din țările asiatice și sistemul politeții egalitariste din Statele Unite (Scollon, Scollon, 1995). Diferențe culturale apar chiar și în cazul unor texte canonice, cum ar fi scrisorile de afaceri, invitațiile oficiale sau private, e-mailurile, anunțurile oficiale, cv-urile, recomandările etc. Aceste tipuri de texte au formă (relativ) fixă, conformă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tipare de discurs se asociază de obicei cu două stiluri distincte: stilul retoric (sofisticat, amplu, controlat, [auto]reflexiv, colectivist, respectând distanțele ierarhice, orientat spre autoexprimare și relația dintre interlocutori) și, la antipod, stilul utilitarist, non-retoric (clar, concis, sincer, pozitivist-empiric, individualist, egalitarist, orientat spre transmiterea eficientă a informației). În exemplele de mai sus se observă că primul text, construit pe tiparul inductiv, nu este asumat de un vorbitor (persoana I), preferându-se pluralul colectiv-impersonal, termenii sunt vagi (în cea mai mare parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poetului. Neliberal prin înrâurirea "Upanișadelor" și a eticii kantiene, ce legiferau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor caracterelor apte să canalizeze patimile, instinctele, defulările iraționale ale mulțimii, Eminescu este prezent în cugetarea Cezarului, nerecunoscând decât legea morală lăuntrică ce exclude furia egalitaristă, pragmatismul și contingentul. Deturnarea retorică a planului semantic, premeditată de Eminescu, a generat confuzia de apartenență a celor două conștiințe, cea empirică a proletarului, și cea transcendentă a Cezarului, prin care se face auzită sensibilitatea apriorică a poetului. Și în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
perceptibilă în toți porii partiturii. Simultan cu starea entropică, la început difuză și respirabilă, dar apoi generalizată și pernicioasă, se infiltrează spre a se instaura, inclusiv prin terorism sângeros, noua realitate a "realiștilor furioși", un fel de iehoviști ai colectivismului egalitarist, cu toate ingredientele utopiei vindicative, păgâne și fanatice. Răzbunarea realiștilor vizează în primul rând elita orașului, prinsă în ancheta cazului, ce se va dovedi unul suprafiresc, deasupra competenței și voinței forțelor reunite ale comisarului, procurorului, judecătorului de instrucție, grefierului, doctorului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
înlocuirea capitalismului printr-o societate fără clase sociale diferențiate prin proprietate. 2) Formație social-economică care se bazează pe proprietate comună asupra mijloacelor de producție. ◊ ~ primitiv comună primitivă. /<fr. communisme". În fapt, "ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată și nici clase sociale. În comunism, toate bunurile aparțin societății ca întreg, și toți membrii acesteia se bucură de același statut social și economic"212. Natura, scopurile și efectele regimului totalitar din perioada 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fost aleși din partea cea mai „liberală” a electoratului din SUA, angajată, în general, într-o politică pentru egalitatea rasială... Vă puteți imagina ce s-ar fi întâmplat dacă studiul ar fi fost realizat pe un eșantion cu convingeri mai puțin egalitariste! Experimentul arată cât de mult, expuși fiind la mass-media, reacțiile noastre diferă uneori de idealurile pe care pretutindeni le apărăm. Astfel de experimente ne ajută să înțelegem mai bine anumite fenomene mediatice ciudate: de ce milioane de persoane au dat bani
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
admirație la picioarele lui, își ridică ochii spre el. „Vedeți lucrurile la scară mare!” este sloganul acestei reclame. Concluzie Dominarea între masculi pentru accesul la femele este un motor puternic al comportamentului animal și uman. Chiar și într-o societate egalitaristă moștenirea trecutului rămâne fixată în neuroni și dă frâu liber acestui instinct dacă i se oferă stimulii adecvați. Publicitatea este, bineînțeles, un astfel de stimul. Cu atât mai mult trebuie să ne întrebăm asupra efectelor sale perverse din cauza cărora ființa
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acolo aristocrația, reprezentată de Dracula (conte bolnav și decrepit, exilat din Transilvania în însorita Italie, în căutare de sânge de virgine) și de tinerele fiice ale marchizului di Fiori, este ridiculizată de virilul țăran Marco, sedus de idei progresiste și egalitariste. În final, acesta se răzbună pe toți patricienii decadenți, ucigându-l pe conte și violând-o pe mezină, singura care scăpase, până atunci, farmecelor erotice ale neverosimilului marxist. Deși detaliile plot-ului diferă într-o oarecare măsură, linia socială directoare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
schimba fizic, psihic și moral oamenii din țările vitregite din Est, amenințați continuu de armatele sovietice și de cópiile sale apărute în toate aceste țări. E adevărat că, împotriva "anexării" acestor țări la utopicul proiect de construire a unei societăți "egalitariste", au acționat mulți intelectuali și politicieni europeni și nord- americani. În timpul Marelui Război, cum preferă rușii să denumească războiul contra coaliției fasciste, generalul Vlasov căzut prizonier la nemți a încercat să organizeze o armată rusă pro-nazistă, dar în zadar. (15
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
volatil și deschis. În primul rând, partidele postcomuniste nu au fost formate pe baza structurii clasice a clivajelor identificată de Lipset și Rokkan (1967). Explicația este una relativ simplă: regimurile comuniste au eliminat diferențele majore de tip social-teritoriale prin intermediul ideologiei egalitariste promovate (van Biezen 2003, 35-36). Etnicitatea, limba, religia sau localizarea urbană nu creau diferențe între cetățeni. Referitor la proprietate, doar statul beneficia de acest drept, eliminând posibile disparități între proprietari și muncitori. Drept urmare, liniile de clivaj existente în Europa de Vest nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de Vest, partidele prinzând contur de-a lungul acestora (Lipset și Rokkan 1967). Acest proces a facilitat atât structurarea spațiului competițional în aceste țări, cât și formarea unor atitudini partizane (Rose și Urwin 1970; Crewe 1985). Politicile comuniste de tip egalitarist au eliminat această posibilitate în Estul Europei (de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive; clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
doamne, femeile au promovat, printre altele, o vie mișcare de emancipare, „de ieșire de sub dictatura tatălui, dar și de sub despotismul soțului”. Totuși, un fapt pozitiv, subiectele abordate în cadrul acestor forme asociative au transgresat cu mult cercul strâmt al dezbaterilor feminist egalitariste. Așa s-a întâmplat, bunăoară, în cadrul lucrărilor celei de a XVIII-a Adunări Generale a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, găzduite de orașul Bacău în zilele de 25-26 mai 1929. Aflată sub președinția principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino, adunarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pornește are un caracter esențialmente linear: trecînd prin etape succesive și ireversibile, societățile omenești se îndreaptă în mod irevocabil spre o finalitate care nu are nici o legătură cu imaginea începuturilor. Dar lucrai nu e valabil pentru majoritatea doctrinelor comunitare și egalitariste care s-au înmulțit în Europa începînd cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea: babouvismul, de pildă, care reprezintă unul dintre cazurile cele mai sugestive, nu poate fi înțeles decît prin referirea la o lume rurală încă apropiată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fără ca populațiile locale să beneficieze prea mult de pe urma acestui fapt. Comunismul a eșuat, însă, pentru că ideile sale nu au funcționat atunci când au fost puse în practică. La sfârșitul anilor '80, nici măcar liderii comuniști nu puteau pretinde că au construit societăți egalitariste sau forțe economice care ar fi putut "îngropa" Occidentul. Când sistemul a început să se prăbușească, a făcut-o rapid. Spre deosebire de marxiști, conducătorii grupării Al Qaeda și aliații lor nu pretind că au o filozofie economică coerentă, și nici nu
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ca o gaură purpurie schimonosită Într-un zâmbet trufaș. În timp ce-i strângea mâna, Ruby Îi observă ochii reci de un albastru spălăcit care o măsurau În spiritul Sloane Street 1. Ruby explică cum ea Își dorea un magazin În spirit egalitarist, cu tendință etnică - un fel de Mothercare combinat cu Body Shop. Ronnie o avertizase pe fiica ei că experiența Stellei În ceea ce privește etnicul nu mergea mai de departe de a rezerva cea mai bună masă la restaurantul La Gavroche. Stella ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cu Body Shop. Ronnie o avertizase pe fiica ei că experiența Stellei În ceea ce privește etnicul nu mergea mai de departe de a rezerva cea mai bună masă la restaurantul La Gavroche. Stella ar fi rămas cu gura căscată la cuvinte gen egalitarist În aceeași manieră În care o făcea În momentul În care descoperea că la Harvey Nicks 2 aveau tupeul de a lipsi pliculețele de zahăr. Ruby decisese totuși să treacă cu vederea peste ce i-a zis mama ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
joc era o alt] valoare, si anume stabilirea și menținerea unor relații armonioase. Din discuții și conversații, aceasta a reieșit permanent că un scop în sine, dorit, si chiar că rațiune de bâz] a activit]ților. Grupurile G/wi erau egalitariste; adic] existau atâtea poziții sociale importante câte persoane c]utau aceste poziții. Nu există o ierarhie a statutelor (cu exceptia autorit]ții limitate cultural pe care p]rinții o aveau asupra copiilor lor). Egalitarismul economic, încurajat de tendința egalizatoare a valoriz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin prisma presupuselor sale consecințe pozitive. Cel de-al doilea argument este orientat c]tre trecut și justific] tratamentul preferențial prin prisma compens]rii oferite pentru traumele suferite în trecut. În aceast] secțiune voi descrie succint argumentele amintite și principiul egalitarist pe care ele se bazeaz]. Voi începe cu argumentul care face referire la trecut. Versiunea cea mai plauzibil] a argumentului menționat anterior se bazeaz] pe principiul egalit]ții de șanse. Ideea de bâz] a acestui principiu este aceea c] pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]