303 matches
-
adaptării la efort la această categorie de vârstă. Bronx Longitudinal Aging Study a fost un studiu de cohortă prospectiv, cu o perioadă de urmărire de 10 ani, inițiat cu scopul de a identifica factorii de risc cardiovascular la vârstnici. Monitorizarea electrocardiografică ambulatorie 24 de ore, efectuată la 423 dintre subiecții acestui studiu, cu vârste între 75 și 85 de ani, a adus date importante privind modificările ECG la pacientul vârstnic. Din punctul de vedere al prevalenței aritmiilor, extrasistolele ventriculare au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
semnificativ cu modificările de tip ischemic, ca subdenivelarea de segment ST (odds ratio = 3,2; 95% interval de confidență 1,2 8,7) (13). 11.2.5. Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) HVS este o modificare frecvent întâlnită la vârstnici, obiectivată electrocardiografic sau ecocardiografic. Un studiu efectuat pe pacienți peste 55 de ani a demonstrat o creștere a dimensiunilor ventriculului stâng în 52% dintre cazuri (19). Un studiu pe subiecți cu vârsta peste 100 de ani, publicat în 2012, evidențiază electrocardiografic HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
obiectivată electrocardiografic sau ecocardiografic. Un studiu efectuat pe pacienți peste 55 de ani a demonstrat o creștere a dimensiunilor ventriculului stâng în 52% dintre cazuri (19). Un studiu pe subiecți cu vârsta peste 100 de ani, publicat în 2012, evidențiază electrocardiografic HVS la 30,95% dintre cazuri (17). Studiul Bronx Longitudinal Aging aduce date interesante din punctul de vedere al prevalenței și implicațiilor prognostice ale modificărilor electrocardiografice de tip HVS la populația vârstnică. Dintre subiecții investigați, 9,2% au avut HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
Un studiu pe subiecți cu vârsta peste 100 de ani, publicat în 2012, evidențiază electrocardiografic HVS la 30,95% dintre cazuri (17). Studiul Bronx Longitudinal Aging aduce date interesante din punctul de vedere al prevalenței și implicațiilor prognostice ale modificărilor electrocardiografice de tip HVS la populația vârstnică. Dintre subiecții investigați, 9,2% au avut HVS, asociată cu o mortalitate de 11,7%, semnificativ mai mare față de subiecții fără HVS, la care mortalitatea a fost de 4,5% (p < 0,0001). Totodată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
care mortalitatea a fost de 4,5% (p < 0,0001). Totodată, subiecții cu HVS au avut o incidență a infarctului miocardic de 7,5%, față de 2,6% pentru cei fără această modificare electrocar diografică-. Mai mult, pacienții la care aspectul electrocardiografic sugestiv pentru HVS s a remis în timp au avut morbiditate și o mortalitate cardiovasculară mai reduse (20). Există studii care pun sub semnul întrebării sensibilitatea electrocardiografiei în detec - tarea HVS. Astfel, datele rezultate din studiul CASTEL (The CArdiovascular STudy
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
un cateter Swan-Ganz este obligatorie la bolnavii cu funcție VS alterată. În plus, numai supravegherea permanentă a presiunii capilare pulmonare permite decelarea unor episoade de ischemie acută miocardică, manifestate printr-o creștere brutală a presiunii capilare, în absența unor anomalii electrocardiografice specifice. TEHNICA ANESTEZICĂ Există o mare varietate de tehnici utilizate în diverse centre chirurgicale. Obiectivul principal constă în asigurarea stabilității funcției cardiovasculare. Tehnica anestezică trebuie privită și ca un mijloc de protecție miocardică. Diminuarea consumului miocardic de oxigen, absența tahicardiei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
încadrate în sindroame coronariane acute pot fi considerate indicații pentru BAC pe o bază semiurgentă, cînd tratamentul medical complet nu controlează durerea de repaus în circa 7 zile. Coronarografia și operația sînt efectuate prompt, dacă persistă manifestările clinice și evidența electrocardiografică a ischemiei. O creștere ușoară a enzimelor serice (CPK) în timpul acestei perioade nu constituie o contraindicație pentru operație. Ca o alternativă, dezvoltarea unui infarct miocardic poate fi considerată indicație pentru operație de urgență. Rezultatele excelente obținute în prezent prin BAC
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
acesta este intermediar în chirurgia toracică electivă și major în urgențele toraco-pulmonare [2]. În mod obișnuit pacienții care sunt supuși toracotomiei au de obicei un factor de risc coronarian care este fumatul, și sunt investigați anamnestic, prin intermediul examenului obiectiv și electrocardiografic. Testele non-invazive, cum sunt testele de efort, ecocardiografia, testele scintigrafice cu thaliu sau cu thaliu-Dipiridamol, sunt indicate la pacienții cu mai mulți markeri majori de suferință miocardică cum ar fi angina instabilă, bolile valvulare severe, aritmiile severe sau pacienții IMA
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
reprezentat de punerea în evidență a morții miocitelor ca o consecință a ischemiei prelungite, având caracteristici necroza coagulată și necroza contractată în bandă; 2. diagnosticul clinic reprezentat de o asociere a anamnezei cu semnele de necroză miocardică, utilizând rezultate biochimice, electrocardiografice și imagistice. Criterii de diagnostic pentru IMA constituit Oricare din următoarele criterii este suficient pentru diagnosticul unui infarct miocardic constituit. 1. apariția de unde Q patologice noi pe electrocardiogramele seriate. Pacientul poate sau nu să relateze simptome vechi, sugestive pentru IMA
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prin embolie secundară unei tromboze intracardiace, infarct cerebral, hipotensiune prelungită, hemoragie cerebro-meningiene iatrogene în caz de utilizare de fibrinolotice și anticoagulante). EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR În diagnosticul de IMA cu supradenivelare de segment ST alături de aspectul clinic și modificările electrocardiografice, de o importanță majoră este determinarea produșilor de citoliză miocardică prezenți în ser. În IMA se întâlnesc, de asemenea, și modificări ale altor constante biologice în raport cu reacția catecolaminică și răspunsul inflamator. Secundar necrozei miocardice se eliberează din celule și se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
angiografic sever alterat al arterei obstruate și risc mare de dezvoltare a insuficienței cardiace; f. colesterolul total și HDL colesterol au valori nemodificate în primele 24-48 de ore, ulterior având o tendință de scădere (în special HDL colesterol). Electrocardiograma Modificările electrocardiografice sugestive pentru infarctul miocardic acut au fost descrise în anul 1920 de Pardée. În prezent, ECG reprezintă o explorare fundamentală pentru diagnosticul IMA, are valoare diagnostică, prognostică și de conducere a terapiei, este ieftină și reproductibilă; oferă informații privind topografia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diagnostică pentru IMA în 60% a cazurilor, în 25% din cazuri are modificări, dar este important că în 15% din cazuri este normală. Deoarece IMA are evoluție constantă, se impune efectuarea de electrocardiograme seriate pentru a surprinde modificările dinamice. Modificările electrocardiografice sunt asociate cu cele trei tipuri de modificări funcționale: ischemia, leziunea și necroza miocardică; de aceea, ECG trebuie practicată de rutină la pacienții coronarieni [10]. Evoluția tipică a ECG în IMA cu supradenivelare de segment ST este cea clasică, în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
directe (unda Q, undă R micsorată, supradenivelare de segment ST, unda T negativă) în D1, aVL, V1-V6; imagini indirecte în D3 și aVF; b. antero-septal și supraapical. Imagini directe în V1-V3, eventual și în V4; în DS și DUM aspectul electrocardiografic este normal; c. antero-lateral: semne directe în D1, aVL, V5, V6; d. antero-lateral înalt: imagini directe în aVL și în înregistrările ECG înalte; e. inferior: imagine directă în D3, aVF, D2 și indirectă în D1, aVL. Criterii de undă Q
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
undă T negativă, ascuțită, simetrică; m. rudimentar: complex QRS nemodificat: supradenivelare de segment ST și unde T asimetrice sau simetrice, mai ascuțite, negative. Evoluează frecvent spre normalizarea aspectului ECG în următoarele săptămâni. Localizări particulare ale IMA care pot produce modificări electrocardiografice diferite de cele prezentate mai sus sunt: - infarctul miocardic acut de ventricul drept (IMA-VD, secundar ocluziei ACD în segmentul I) la care modificarea cea mai sugestivă este apariția unei supradenivelări ST de minim 1 mm în V1, V3R-V6R; un aspect
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de asemenea, un IMA de VD, dar are o acuratețe predictivă mai redusă decât supradenivelarea de ST în aceleași derivații. IMA-VD cu supradenivelare de ST în V2-V3 poate apărea asociat cu un infarct inferior ventricular stâng; - infarctul atrial are morfologie electrocardiografică ocazională și imprecisă: subdenivelare sau supradenivelare de segment PQ, modificare morfologică de undă P, tulburări variate de ritm sau de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri [10, 20]: 1. sindromul WPW poate masca un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în V2-V3 poate apărea asociat cu un infarct inferior ventricular stâng; - infarctul atrial are morfologie electrocardiografică ocazională și imprecisă: subdenivelare sau supradenivelare de segment PQ, modificare morfologică de undă P, tulburări variate de ritm sau de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri [10, 20]: 1. sindromul WPW poate masca un infarct sau îl poate mima; 2. infarctul vechi poate masca un nou infarct când acesta apare în același teritoriu coronarian sau la distanță, în zona
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este severă și descrisă ca o durere francă sau cu debut recent (sub 1 lună); 3. apare cu caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dintre pacienții care prezintă o subdenivelare inițială de 0,05 mV pot dezvolta o angină instabilă. Prezența supradenivelării tranzitorii de ST (sub 20 de minute), care apare la 10% din pacienți este considerată ca având un prognostic extrem de rezervat. Înregistrarea electrocardiografică Holter, sau monitorizarea prin telemetrie a pacienților în secțiile de terapie intensivă coronarieni se utilizează din două motive fundamentale: monitorizarea aritmiilor și a modificărilor recurente de segment ST; 2. Determinarea enzimelor serice cu tropism miocardic (CK-MB), troponina T sau I
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
angina Prinzmetal (1959) reprezintă o formă specială de angină pectorală produsă de un spasm coronarian localizat, care determină scăderea tranzitorie marcată și abruptă a diametrului unei artere coronare epicardice (sau o arteră septală mare) și care este însoțită de modificări electrocardiografice secundare ischemiei severe. Ea se poate asocia cu IMA, aritmii cardiace severe (inclusiv TV și FV) și moarte subită [20]. SIMPTOMATOLOGIE Durerea coronariană tipică în angina Prinzmetal este de repaus, de durată și intensitate mai mare decât durerea coronariană comună
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
multor valvule sigmoidiene aortice, parasternal stânga poate fi întâlnit și un suflu diastolic de insuficiență aortică. Intensitatea suflului scade la proba cu nitrit de amil și crește prin administrarea de amine presoare, prin creșterea fluxului stânga-dreapta [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiografic - modificări de obicei discrete, cu axă electrică normală sau deviată la stânga în 80% din cazuri. Când shunt-ul este mare se observă semne de HVS sau hipertrofie biventriculară, iar în cazurile cu hipertensiune pulmonară ridicată apar semne de hipertrofie ventriculară dreaptă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semne de insuficiență cardiacă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma are o mare valoare în orientarea diagnosticului, indiferent de tipul anatomic de atrezie tricuspidiană. Hipertrofia atrială este constantă, axa QRS deviată la stânga între 0 și +90°. Asocierea acestor două elemente electrocardiografice cu cianoză este aproape patognomonică pentru AT; 2. Examenul radiologic convențional: siluetă cardiacă modificată prin bombarea arcului inferior stâng, bombarea arcului inferior drept, cu o vascularizație pulmonară scăzută (foarte rar crescută, în cazurile cu transpoziție asociată); 3. Ecocardiografia vizualizează un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poliartita reumatoidă, sclerodermia); C. post-infarct miocardic (sindrom Dressler); D. post-pericardiotomie; E. indusă medicamentos (hidralazina, procainamida). PERICARDITELE ACUTE Pericarditele acute sunt procese inflamatorii acute ale pericardului apărute prin cauze variate, caracterizate prin dureri toracice, frecătură pericardică, revărsat pericardic frecvent și modificări electrocardiografice. Pericarditele acute majoritatea secundare altor boli, au tabloul clinic caracterizat prin prezența sindromului pericardic și concomitent prezența fenomenelor generale caracteristice afecțiunii cauzale. Cele mai frecvente cauze sunt: forma idiopatică, virală, tuberculoasă, infecțiile bacteriene, neoplaziile și uremia [10, 20]. PERICARDITA ACUTĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
20]. PERICARDITA ACUTĂ USCATĂ Afecțiunea pericardului în care foițele pericardice sunt îngroșate de depozite fibrinoase, care nu au consecințe hemodinamice. Sindromul pericardic din pericardita acută uscată este caracterizat prin prezența a trei semne clasice: durere precordială, frecătură pericardică și modificări electrocardiografice. Pericardita uscată poate fi modalitatea de debut a unei pericardite lichidiene sau se poate opri la această fază. Tabloul clinic [10] Simptome funcționale: - Durerea precordială: Durerea în pericarditele acute uscate este localizată precordial sau retrosternal, este continuă, accentuată de inspir
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
zgomot superficial și aspru, se aude mai bine mezocardiac sau la focarul tricuspidian, se aude și în sistolă și în diastolă. Are caracter fugar, trecător, variază de la o oră la alta și în funcție de poziția bolnavului. Investigații paraclinice [10] Electrocardiograma Modificările electrocardiografice care apar frecvent în pericardite sunt modificările de fază terminală și tulburări de ritm. Pericardul neavând activitate electrică, modificările fazei terminale sunt expresia iritației miocardului subiacent. Aceste modificări ST-T sunt difuze (apar în toate derivațiile) față de coronarieni unde sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflu de insuficiență mitrală, frecătură pericardică, puls cu amplitudine mică, hipotensiune arterială, semne de insuficiență cardiacă congestivă, șoc cardiogen sau chiar moarte subită. EXAMINĂRI PARACLINICE Explorările paraclinice sunt esențiale pentru diagnostic. În majoritatea cazurilor pentru diagnostic sunt suficiente examenul clinic, electrocardiografic și ecografic. 1. Laborator: - leucocitoză, VSH crescut, teste de inflamație nespecifice pozitive, enzimele miocardice crescute, teste microbiologice și serologice specifice pentru determinarea etiologiei, teste imunologice. 2. Examenul radiologic toracic: - cardiomegalie, pulsații reduse, pericardită, pleurezie, leziuni infiltrative pulmonare. 3. ECG: segment
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]