964 matches
-
zbor/peste guri de metrou/un lătrat/se sparge peste noaptea sticloasă/ochii mei/pâlpâie în țurțuri/la geamul salonului/unde fără milă/mă mai naști odată.” Adriana Butoi preferă expresiile eliptice, versurile având o tăietură fermă, un miez ușor elegiac. Fiecare poem are identitate clară, pare a se duce sau a veni în/din mașinăria exactă a haiku-ului:“îmi odihnesc plânsul/pe o aripă/împrumutată/târziu/dinăuntrul meu/noaptea asta/arată/o altă pictogramă”. Andrei Măjeri își desfășoară, uneori
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
Byron roumain”, cum scria Macedonski, era de foarte multe ori amintit în scrierile sale, a fost tradus de prolificul Th. M. Stoenescu, care a tradus, printre altele, „Manfred, Corsarul, Întunerecul și Mazeppa”, operă spectaculos de romantice, dar și câteva erotice elegiace. Reluarea lui Byron la Literatorul se datorește în primul rând inclinațiilor pașoptiste ale lui Macedonski, care îl vedea pe Heliade că pe un maestru. Pentru el, Bayron însemna întruchiparea supremă a revoltei antifilistine, a geniului sortit să sesizeze râul contemporaneității
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
feri De tristețea mea, de spini sau ger, Îngropând iubirea în mister. Fericiți, lunatici, tandri, puri, Noi, eternii iernii trubaduri, Ne vom apăra, ne vom feri De al lumii rău, noapte sau zi. N-o s-avem nicicând păreri de rău, Elegiaci, ne vom iubi mereu... Iarna ne învăluie pe veci, Primăvara? Moare pe poteci. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: IARNĂ PE VECI / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de
IARNĂ PE VECI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1455907625.html [Corola-blog/BlogPost/383274_a_384603]
-
la ceas târziu... Vom resădi în noi, candid și viu, Lud ghiocel înfiripat din fulgi, Cald amalgam de ger cu clipe dulci. Tablou floral vom " ninge " prin poieni, Topind zăpada veșnicelor ierni, Cu-amorul nostru, jar de foc nestins, Doi elegiaci...Cu primăvara-n vis... ( 22.04.2017 ) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: IARNĂ PE VECI ( II ) / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1492880969.html [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
înțelesul tuturor, care merge direct la inima cititorului. Practic, poemele sunt ca niște psalmi laici ori ca niște rugăciuni. Tematica abordată este și ea în măsură să reflecte problemele cu care se frământă creștinul de azi. Unele poeme au ton elegiac iar altele, aspectul și muzicalitatea sonetului sau rondelului, fără a păstra întotdeauna, forma fixă a acestora. În orice caz, poemele se înscriu în linia clasică, având versuri în formă de catren, cu rimă împerecheată sau încrucișată. Autorul este un bun
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
părea uneori cetatea tuturor fărădelegilor” (p.13). Pornind cu această provocare mystagogică și politică deopotrivă, tânărul autor Mihail Neamțu recuperează o serie dintre direcțiile teologiei sociale, teoretice și angajate deopotrivă. Astfel cititorul poate înregistra teme diferite scrise în același diapazon, elegiac și teologic deopotrivă, interogativ de cele mai multe ori, autorul repoziționând, în raport cu propria gândire și cu aceea a creștinului modern, o serie de probleme. Probleme majore și părut minore, dovedind o dată în plus măiestria unui suflet dispus să recupereze, în cheia gândirii
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
și istoric-eshatologic. Temele abordate aici par a fi rupte de dinamismul celor anterioare, tocmai de aceea se descoperă a fi foarte importante. Un golf de odihnă în Duh după o neîmpăcată odihnire în concret încheie teologic o evoluție la paralelele elegiace ale comentariului creștin asupra lumii moderne. Pentru cultura catehumenală modernă, astfel de reflecții devin fundamentale. Cred că viitorii ani ai reacției pastorale a Bisericii Ortodoxe vor trebui să reactiveze acest soi de luciditate, elegiacă în fond, informativă și formativă deopotrivă
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
încheie teologic o evoluție la paralelele elegiace ale comentariului creștin asupra lumii moderne. Pentru cultura catehumenală modernă, astfel de reflecții devin fundamentale. Cred că viitorii ani ai reacției pastorale a Bisericii Ortodoxe vor trebui să reactiveze acest soi de luciditate, elegiacă în fond, informativă și formativă deopotrivă, la nivelul mentalului misionar al slujitorului modern și al laicului căruia îi pasă, cu adevărat, de valorile Ortodoxiei. Tonul limpede, uneori prea pedant în raport cu realitatea dură din terenul pastoral - acolo unde autorul mai are
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
ca: „Durerile toamnei”, „Nostalgie autumnală”, „Gând hibernal”, „Tablou de Septembrie”, „Degeaba toamnă”, „Neguri”, Se petrece iar”, Iarnă în sat” și altele, surprind peisaje, ipostaze cromatice, nostalgii ale poetului, infuzând prilejuri de reverie și meditație asupra relației om-natură. Pe un ton elegiac, Toni Dincă se contopește cu natura. Își etalează realitățile sufletești, gândurile, filtrându-le, privindu-le din exterior, ca mai apoi să le expună pe un ecran mental, pentru lungă contemplare... „Sunt prins deja în scoarțe, mă simt stejar și-s
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
nomazii care nu au primit marfă la timp. După ce a reușit, mai spre primăvară, să se miște, în cârje, s-a reprofilat și a început o carieră de succes instalându-se pe treptele bisericii și povestindu-și viața în versuri elegiace de mare impact emoțional. Ce-i drept printre pomenile primite de la babe mai dobândea și picioare în burtă de la unii ranchiunoși care dădeau dovada că memoria le funcționa numai la răutăți, dar se obișnuise și nu purta pică nimănui. Părintele
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
contract Și, pendulând cu rânjet de bufon, S-a rătăcit, stupid, în abandon, Iar într-o viață, jalnic i s-au scurs Vetuste clipe, demne de recurs, Febrile ore-n remușcări târzii, Aleatoriile bucurii, Cum l-a scăldat un vânt elegiac Cu izul sumbru ori demoniac. Nu am cuvinte, astăzi, să-i descriu Dezamăgirea-n versuri, dar subscriu... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: NU AM CUVINTE... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU AM CUVINTE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1483696197.html [Corola-blog/BlogPost/368851_a_370180]
-
Colecția LIRIK, a editurii Armonii Culturale, anunță o nouă apariție editorială: IONEL MARIN - "PICĂTURI DE TIMP"(poeme și eseuri). Volumul poetului focșănean, un mozaic liric, de întindere relativ redusă, dar cu o mare densitate de sensuri și simboluri, descrie stări elegiace, armonii, doruri, împletite într-o silențioasă și profundă rugăciune. Ca de fiecare dată, în volumele sale de poezie, apar ca omniprezente: Lumina Divinului, Sacrul și Profanul, Celestul și Teluricul, componente esențiale ale unei extraordinare povești de viață. În fiecare poezie
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_picaturi_de_timp_poeme_a_poetului_focsanean_ionel_marin.html [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
tot ce vine din trecut, pentru a impune un viitor utopic, pe care-l consideră mai bun, dar pe care nimeni nu l-a experimentat, din simplul motiv că e viitor și utopic. Conservatorul nu are fanatisme; e cel mult elegiac. Progresistul e fanatic și totalitar, entuziast și incendiar. Progresistul te duce spectaculos, cu surle, trâmbițe și focuri de artificii, prin tărâmuri pustiite spre construcții nerealizabile; conservatorul te însoțește agale prin grădina cunoscută a copilăriei, din care mai smulge din timp
Adrian Papahagi, ”Creștinismul în cetate. Manual de supraviețuire” by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/101031_a_102323]
-
negru. Nu a stat alături de echipă, nu știu de ce, dar moderatorul a prezentat-o sălii, toată lumea căutând-o în primul rând de scaune, preocupată să-l fotografieze pe nimeni altul decât pe Șir Michael Câine, protagonistul, alături de Harvey Keitel. În elegiacul film al lui Sorrentino (Premiul Juriului anul trecut, urmat de un Oscar), marii actori sunt doi artiști bătrâni, unul dirijor, altul regizor, retrași într-o stațiune elvețiană (Davosul din Muntele vrăjit al lui Thomas Mann), ale căror ore se scurg
Cannes 2015. Când Mădălina Ghenea îl fotografiază pe Sir Michael Caine by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102035_a_103327]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > PE-ACEEAȘI STRUNĂ DE VIOARĂ - CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Cântecul elegiac a fost din totdeauna - forma lirică sub care poetul dă glas durerii atroce sau mai curând, potolite, mocnite, iscată de pierderea cuiva drag ori de o altă întâmplare nefericită care ne-a schimbat viața la un moment dat. Nu puțini
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
întors / să te îmbrățișez / dar nu te-am văzut.../ am întins mâna / sub crengile plecate / s-adun în pumn / atâția picuri reci / cât să-mi fac oglindă / și-n ea să te sărut...” (Himeră). O judecată de valoare asupra liricii elegiace a lui Marian Malciu, ar putea fi superfluă, dacă nu s-ar lua în considerație motivația principală a autorului, aflat într-o situație limită, conjuncturală, la un moment dat. Pentru ca autorul să se înalte deasupra acestor stări afective, el imploră
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
pe an. Un ritm acceptabil, mai ales că-n ultimele sale volume, cum ar fi par exemplu DE ANIMA (2012), dintre atâtea moduri de a fi ale poeziei, alege șoapta și detenta metafizică ale elegiei, exprimând nu numai lăuntrul unui elegiac ’’scrijelind un vers’’ pe ușa melancoliei, ci și o marcată poetică a departelui, așa cum excelent intuia scriitorul Ioan HOLBAN, un apropiat al autorului. Poemele sale încifrează, ca întotdeauna, realul proiectat într-o solitudine temporală și creează momente de unicitate existențială
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_adevarat_pompiliu_comsa_1350271372.html [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
până azi, interpreta Marina Florea nu încetează să dea viață unui sentiment al muzicii, unei reacții afective a muzicii, unui impuls armonios al muzicii, rămânând prin aceasta atrăgătoare și iubită de români. O cronică muzicală despre Marina Florea, oricât de elegiacă, e un enunț real! Marina Florea e o minunată artistă, acum și oricând mai târziu, care va rămâne frumoasă corporal, frumoasă la spirit, frumoasă la glas, frumoasă în atitudinea cu publicul, plăcută publicului...! Dacă ultratehnicitatea redării muzicii epuizează din cântec
MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_florea_chiar_si_numai_aurel_v_zgheran_1389097981.html [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
-
Hofgastein, p. 18-19) Prin iubire, se rup chingile universului comun de cunoaștere și de discurs, spațializarea și chiar și temporalizarea devin altele, limitele dintre lumi sar în aer. De altfel, poemele Nirvanei nu ar avea același impact, dacă, în tonul elegiac, fiorul tragic nu s-ar împleti cu cel erotic. Lupta dintre duh și trup, care traversează întreaga operă a lui Eugen Dorcescu, se acutizează după moartea soției: “Te-am visat./ Așa cum visează/ un bărbat./ Căci acesta ți-am fost și
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
și contradictoriu, cât și prin voința creativă a așternut pe hârtie o lucrare de dimensiuni și structură echilibrată care o impun decisiv ca pe o romancieră matură și dotată cu arta comunicării pe teme majore. De aici dramatismul cu accente elegiace sau tragice țesute abil în proza sa. Valentina Becart scrie, atât poezie cât și proză, nu pentru că e la modă să scrii, ci pentru că are ce comunica cititorului - mesajul vieții sale rezonează în reverberații cu cel al cititorului actual. Citind
APARIŢII EDITORIALE. VOL. JERTFĂ DE SEARĂ ( PROZĂ),AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Valentina_becart_1400426371.html [Corola-blog/BlogPost/350530_a_351859]
-
etc. Referindu-se la poemele sale, aceiași autori afirmă că poezia lui Coman Șova este senină, echilibrată, plină de bijuterii și de aforisme, de metafore și construcții surprinzătoare, o poezie care aspiră spre clasicitate și reconciliere cu lumea, esențialmente una elegiacă și a smaimelor de cenușiu, o rugă și o nostalgie către un spațiu imaculat, o armonizare superioară la nivelul versului, o poezie de notabilă consistență, care pune în lumină o formulă inconfundabilă, o poezie meditativă, spontană și elegiacă, un îndreptar
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
esențialmente una elegiacă și a smaimelor de cenușiu, o rugă și o nostalgie către un spațiu imaculat, o armonizare superioară la nivelul versului, o poezie de notabilă consistență, care pune în lumină o formulă inconfundabilă, o poezie meditativă, spontană și elegiacă, un îndreptar pentru a înflori planeta încă o mie de ani. Un spațiu considerabil al liricii șoviene este rezervat poeziei de dragoste, care ne dezvăluie o sensibilitate autentică, aptă să prelucreze și să potențeze acest sentiment ce reprezintă singura modalitate
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
poetul își rostește discursul limpede, fără stridențe, preferând să-și exprime ideile prin sintagme care să declanșeze șiruri de interogații și răspunsuri din partea cititorului. Nu putem să nu remarcăm și muzicalitatea care se naște din ritmul rostirii, din tonul ușor elegiac, din armonia intrinsecă a asocierii cuvintelor. O listă lungă putem alcătui doar din temele sale consacrate: dragostea, curgerea ireversibilă a timpului, faptul divers, jubilația, reveria, nostalgia copilăriei, legătura dintre generații, familia și singurătatea, raportul cu divinitatea, criza mondială, problemele ecologice
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
simbolică: "Negru, negru, negru, negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea când scriu". Gheorghe Izbășescu este contaminat de simboluri, e saturat de concret și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantece_de_mantuiire.html [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
pentru cealaltă o inimă încrețită și striată. Zilele Orașului Adjud au prilejuit pentru cei ce sunt, considerându-se mândri, concitadini cu soprana Angela Gheorghiu, o regăsire cu ea, prin mesajul adus de către soprana Mioara Manea Arvunescu dar și prin cuvintele elegiace pe care le-a rostit despre ea. Dacă se prăbușea răceala peste Adjud, dacă susurau lung și vestitor de vânturi răscolitoare la încremenirea anotimpului înfrigurător în pragul primăverii, între cerul plumburiu și orașul rărit de pânzele ploilor mărunte dinspre pustietăți
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]