KorAP: Find »[drukola/base=elegie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...77 >

1,905 matches

Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521

a fost înmormântat în cimitirul Bisericii „Patruzeci de Sfinți” din Iași. Poezia sa este scrisă, aproape în întregime, sub influența lui Petrarca. Asachi poate fi socotit primul sonetist român. Scrie mult în italiană, în maniera lui Monti, cum ar fi elegiile „Moartea lui Iisus” și„Elegie scrisă pe țintirimul unui sat”, din care cităm:„Oare mirosul de smirnă, oare cântecul cel sfânt,/ Pulberea ce este stinsă pot să’nvie din mormânt?” „Baladele și Legendele”lui Asachi se bazează pe tradiția populară

GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
Bisericii „Patruzeci de Sfinți” din Iași. Poezia sa este scrisă, aproape în întregime, sub influența lui Petrarca. Asachi poate fi socotit primul sonetist român. Scrie mult în italiană, în maniera lui Monti, cum ar fi elegiile „Moartea lui Iisus” și„Elegie scrisă pe țintirimul unui sat”, din care cităm:„Oare mirosul de smirnă, oare cântecul cel sfânt,/ Pulberea ce este stinsă pot să’nvie din mormânt?” „Baladele și Legendele”lui Asachi se bazează pe tradiția populară, preocuparea de mai târziu a

GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
Corola-blog/BlogPost/340213_a_341542

mamă-i singura ființă vie rege și copil prin cuvântul mamă trec toate cuvintele lumii cuvântul mamă îi șterge și lui Dumnezeu fruntea oameni buni istoria mai are o șansă ridicați-vă-n picioare se naște un copil Costel Zăgan ,Elegii de trezit copilăria Referință Bibliografică: CLANDESTIN PRIN COPILĂRIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este

CLANDESTIN PRIN COPILĂRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/costel_zagan_1496328945.html [Corola-blog/BlogPost/340213_a_341542]
Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310

etc. Iată atâtea viziuni, desigur, fantastice. Dar care implică o funcție intensivă a ochiului”.(T.Vianu-Ion Barbu) Este interesant că singurele descrieri de natură, de sine stătătoare, apar numai aici. Mai mult, în „Peisaj retrospectiv” cuprinde elemente de pastel și elegie, unice în poezia lui. Descrierile din celelalte poezii capătă întotdeauna, după cum observă Vianu, un sens de suprapunere: „Descrierile lui Barbu nu se desăvârșesc niciodată în plan. Ele au totdeauna adâncimea unei semnificații morale. De aceea, din poemele ciclului pe care

ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679

înălțătoare (până-n „solstițiul“ Călușului de vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, București, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefața «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul Cuvântului» (Craiova, Ed. Spirit Românesc, 2002), «Lacrimi de diamant

LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, București, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefața «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul Cuvântului» (Craiova, Ed. Spirit Românesc, 2002), «Lacrimi de diamant» (cu prefața « Forma cuvintelor», de

LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095

un soi de lene sau poate-un fel de silă și sictir.” (din poezia Recurs la Geneză; Atenție: virgula de la finalul primului vers aparține subsemnatului). Totuși, nu pot să nu remarc vreo două-trei poezii reușite, unele chiar excepționale: Damen tango, Elegia butoiului, Blestem și, mai ales, Sînt tînăr, Doamnă... Din toată poezia lui Mircea Dinescu, cu câteva excepții (unele amintite mai sus), eu unul am rămas doar cu „Scîrța, scîrța, scîrța, scîrța” (Cîntec de Doamne-iartă). La început l-am acuzat pe

MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471521511.html [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
Corola-blog/BlogPost/369029_a_370358

a subliniat faptul că ședința cenaclului “Artur Silveștri“ se desfasoara într-o zi Sfântă a Înălțării Domnului Iisus, înscriind o nouă pagină de cultură în Marea Carte a Zilelor Clujului.În continuare a prezentat și analizat cărțile primite din țară: “Elegii și nostalgii” de Florin T.Roman, “Mărturii de dincolo de moarte “ de Elenă Jucan, și revista bistrițeana “Conexiuni “, editata de Palatul Culturii. S-a trecut la alegerea noului comitet de conducere al Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor. Asfel au fost votați

LIGA SCRIITORILOR A SCRIS ȘI ANUL ACESTA O NOUĂ PAGINĂ ÎN MAREA CARTE A ZILELOR CLUJULUI, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1495788473.html [Corola-blog/BlogPost/369029_a_370358]
Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980

schimbă tonul în alte poezii, într-unul plin de sensibilitate și duioșie, în pastelurile care alternează cu versurile protestatare; poeziile devin elegiace, eufonice, șoptite în „sunetul unui clavir”; „la ceasul unei seri tăcute” - rechemând amintirile plăcute. Însuși limbajul este adecvat elegiilor, romanțelor, madrigalelor, e un limbaj baladesc pe care-l foloseau în vechime, menestreii cu lira lor cântând frumoaselor domnițe, serenade sub balcon: „ceasul de vecernie”; sihăstrie, clavir, elixir, suvenir, amor, ș.a. Aceleași sentimente nostalgice se regăsesc în poeziile: „Am vizitat

O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228

Poezia este și va fi pentru mine un joc nesfârșit, joc fără reguli. Poate vă conving prin următoarele versuri: „joc Ața cu rima încrucișată/ sar coarda la mijloc de vers alexandrin/ dansez în ritm de strofe albe/ cântând arpegiu din elegii/ dorm cu sufletul pe haiku/ visez poezii dintr-un vers.” Eu nu cred că m-am născut sub o anume stea norocoasă, așa cum ați putea bănui. Ci cred că am primit de la Dumnezeu darul de a scrie și șansa de

INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001

elementul erotic al sensibilității. Vajnic „Trezit”, îndrăznesc a spune, poetul se deconspiră din acea intimitate neaoșă pornită că n-ar fi avut altfel unde decât în inevitabila relativitate: „ora două a nopții/ tu dormi nu-i târziu/ în pentagrama cantatei/ elegia visului nostru// ora patru a dimineții/ tu dormi și nu-i târziu/ prin labirintul năravului/ s-au topit visele noastre”. E mult mai mult decât o declarație de dragoste, invelita cu un parfum de emoție. Aceasta ar putea fi stadiul

DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1480010814.html [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494

unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici,frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine),analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei

AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579

zeițele cum umblă/ dar ea, mergând, pășește doar pe lut./ Și totuși, jur pe cer, făptura-i rară/ cu nimeni și nimic nu se compară...”. Romanticul român, își găsește termenii comparației mai ales în peisajul naturii plaiului mioritic. În frumoasa elegie Atât de fragedă albul imaculat al florii cireșului devine simbolul sensibilității iubitei:“Atât de fragedă, te-asameni/ Cu floarea albă de cireș,”. Poetul simte nevoia să o înalțe pe femeia visurilor sale, sacralizând-o aidoma trubadurilor medievali: „Și ca un înger

Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
visul din urmă cuprinde în ea împlinirea sufletului uman în speță. Iată absolutul pe care Dante Alighieri îl formula în versul final al Divinei Comedii, dar pe care Eminescu îl raportează la existența omului. Interesant este că până și în elegiile sale erotice, mult mai numeroase și mai izbutite artistic decât idilele, Eminescu are aceeași perspectivă a absolutului. Iubirea poate izbăvi ființa umană de uitare, de moarte. În atât de populara elegie Mai am un singur dor meditația poetului sfârșește cu

Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
la existența omului. Interesant este că până și în elegiile sale erotice, mult mai numeroase și mai izbutite artistic decât idilele, Eminescu are aceeași perspectivă a absolutului. Iubirea poate izbăvi ființa umană de uitare, de moarte. În atât de populara elegie Mai am un singur dor meditația poetului sfârșește cu un reproș făcut femeii care nu i-a împărtășit sentimentul:„Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt, / Și noaptea candela s-aprinzi/ Iubirii pe pământ.” Definiția dragostei ca “farmec

Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
ale vieții sale. In prima perioadă, Eminescu cânta iubirea împărtășită. Eul liric își cheamă iubita în mijlocul naturii. Cadrul este senin și fericit (Sara pe deal). In a doua perioadă a vieții sale, poeziile capătă o tonalitate tristă, apropiindu-se de elegia erotică, de romanță, de cântec. Natura e mai sărăcăcioasă, urbană. Chipul iubitei se schimbă( Pe lângă plopii fără soț). In a treia etapă a vieții, Eminescu își îndreaptă gândurile spre iubirea celestă, dedicând versuri sublime Fecioarei Maria: “Asculta-a noastre plângeri

Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534

fapt, o ediție critică a operei scriitorului Eugen Dorcescu cuprinzând o selecție din volumele de autor PAX MAGNA (1972), DESEN ÎN GALBEN (1978), ARHITECTURA VISULUI (1982), CULEGĂTORUL DE ALGE (1985), EPISTOLE (1990), CRONICĂ (1993), ABADDON (1995), EXODUL (2001), POEMELE BĂTRÂNULUI (ELEGII) (2003), MOARTEA TATĂLUI - O cântare a treptelor (2005), PIAȚA CENTRALĂ (2007), DRUMUL SPRE TENERIFE (2009), ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN (2010), NIRVANA (2014). Despre câteva din aceste volume am scris de-a lungul anilor, păreri de simplu cititor și le voi

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
PAX MAGNA (1972), DESEN ÎN GALBEN (1978), ARHITECTURA VISULUI (1982), CULEGĂTORUL DE ALGE (1985), EPISTOLE (1990), CRONICĂ (1993), ABADDON (1995), EXODUL (2001), POEMELE BĂTRÂNULUI (ELEGII) (2003), MOARTEA TATĂLUI - O cântare a treptelor (2005), PIAȚA CENTRALĂ (2007), DRUMUL SPRE TENERIFE (2009), ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN (2010), NIRVANA (2014). Despre câteva din aceste volume am scris de-a lungul anilor, păreri de simplu cititor și le voi arhiva în acest articol întru preocuparea mea de a înțelege marele și misteriosul scris al unui

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
primul pas e greu. Mai departe călătoria e simplă. E o vorbă care spune că primul pas e aproape întreaga călătorie.” Când devii conștient de spiritul tău, iluminarea aceasta te-apropie de Dumnezeu, drumul spre Tenerife e calea. Eugen Dorcescu- Elegiile de la Bad Hofgastein- Ha’ adham între Prolog și Epilog - În colecția Lyra, Editura Mirton, Timișoara, 2010, au apărut Elegiile de la Bad Hofgastein, de Eugen Dorcescu. Scrise spre sfârșitul anului, septembrie-noiembrie 2010, elegiile poartă însemnul omului de pământ, ha’ adham, ca

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
întreaga călătorie.” Când devii conștient de spiritul tău, iluminarea aceasta te-apropie de Dumnezeu, drumul spre Tenerife e calea. Eugen Dorcescu- Elegiile de la Bad Hofgastein- Ha’ adham între Prolog și Epilog - În colecția Lyra, Editura Mirton, Timișoara, 2010, au apărut Elegiile de la Bad Hofgastein, de Eugen Dorcescu. Scrise spre sfârșitul anului, septembrie-noiembrie 2010, elegiile poartă însemnul omului de pământ, ha’ adham, ca o nouă trecere spirituală. Citind (mi-este cunoscut, de acum, versul profund al autorului), întrevăd limpede acest noiembrie cuvântat

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
Dumnezeu, drumul spre Tenerife e calea. Eugen Dorcescu- Elegiile de la Bad Hofgastein- Ha’ adham între Prolog și Epilog - În colecția Lyra, Editura Mirton, Timișoara, 2010, au apărut Elegiile de la Bad Hofgastein, de Eugen Dorcescu. Scrise spre sfârșitul anului, septembrie-noiembrie 2010, elegiile poartă însemnul omului de pământ, ha’ adham, ca o nouă trecere spirituală. Citind (mi-este cunoscut, de acum, versul profund al autorului), întrevăd limpede acest noiembrie cuvântat elegiac, un noiembrie ca o mamă obosită, pregătindu-și iarna, prefațând-o. Regăsesc

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
al autorului, ca o inițiere a însingurării omenești predestinate. Plecarea mamei dintre vii, dispariția ei ca făptură pământeană și această durere de fiu nu mai sunt doar umane, ci țin de Ființa însăși. Între Prolog și Epilog, cele 28 de elegii omagiale mamei au harul de a crea un univers închis, acea limitare a zărilor, acea închisoare a mentalului, izvorâtă de moartea părinților, părăsirea de neoprit și întemnițarea sentimentelor celor rămași. Stihurile, undele râului, curg povestind, „Vântul adună de pe/ mormânt/ frunză

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În adâncul ascuns, sub iluzoria lume a slavei deșarte, Ființa-i sinteza de nepătruns dintre viață și moarte”. Finalul elegiilor, Epilogul, fraăează, însă voi lăsa cititorilor să dezlege acest mister, întru bucuria înțelegerii adâncului albiei conceptuale.133 Mai vreau doar să concluzionez în chiar ideea regăsită printre elegii, unde poetul spune: „Citesc Cien años de soldad în Bad Hofgaistein, în

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
slavei deșarte, Ființa-i sinteza de nepătruns dintre viață și moarte”. Finalul elegiilor, Epilogul, fraăează, însă voi lăsa cititorilor să dezlege acest mister, întru bucuria înțelegerii adâncului albiei conceptuale.133 Mai vreau doar să concluzionez în chiar ideea regăsită printre elegii, unde poetul spune: „Citesc Cien años de soldad în Bad Hofgaistein, în Hotelul Germania, apartamentul 404, sus, pe terasă”. Și, pentru că mereu am înțeles acest roman marquezian ca pe însăși filozofia modernă a singurătății genetic umane, voi cita din finalul

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
111 POEZII, Antologie de autor Ne aflăm la un nou eveniment editorial, un volumul antologic al poetului Eugen Dorcescu, 111POEZII, Ed. Calameo, 2013, cu versuri selectate din volume anterioare de autor Omul de cenușă (antologie 1972 - 2001), 2002; Biblice, 2003 ; Elegii, 2003; Moartea tatălui, 2005; În Piața Centrală, 2007; Omul din oglindă (antologie 2003 - 2008), 2008. volumul Exodul, 2001), Drumul spre Tenerife, 2009 și Elegiile de la Bad Hofgastein, 2010, cu un motto clar tematicii abordată de scriitor. La duración de nuestra

EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]