227,745 matches
-
momentul potrivit”, ne explică basul Bogdan Tudor „Improvizația este ceea ce aduce de fiecare dată elementul proaspăt, care se adaugă la ceea ce este bine structurat și clar conceput în aranjamentul muzical”, spune Zoltán. „Jazzul și muzica rock-pop au nevoie de acest element, de impovizație, adică de ceea ce muzicianul creează atunci, sub inspirația momentului. Și este unul dintre lucrurile care ne plac și ne motivează pe noi”. Întrebare pentru Zoltan! Cum e trecerea de la ”Sarmalele Reci” la “Jazzappella” și cum reușești să te
Interviu Jazzappella by http://www.zilesinopti.ro/articole/6258/interviu-jazzappella [Corola-blog/BlogPost/97928_a_99220]
-
de teracotă într-alta, astfel că puteam să mă încălzesc pe timpul iernii cu un singur foc. La necesarul meu, nici nu aveam nevoie de mai mult, se încălzea repede și-mi plăcea să ascult lemnele trosnind așa că mai mult aceste elemente de decor sporeau senzația de confort termic, decât căldura în sine. Mă obișnuisem cu liniștea de care nu prea ai parte la oraș, că uneori îmi piuiau urechile din cauza ei! Doar vreun lătrat de câine care simțea apropiindu-se vreo
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
dacă locul era liber. - Ce fai bre, aici? - Mă spăl pe picioare. - Păi acasă nu ai apă?! Cum să explic eu că această apă proaspătă, ieșită de la circa treizeci și cinci metri adâncime, a fost încărcată de Dumnezeu cu atât de multe elemente revigorante și că în găleata de apă de acasă, acestea încep să se evapore după numai câteva minute? Uneori chiar iarna, mă plimbam cu picioarele goale prin zăpadă, dar nu mai mult de unu două minute și din cauza asta nu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
că poeziile ”De-aș avea...” și ”Din străinătate” publicate ulterior , fuseseră scrise înaintea acestei poezii. Poezia a apărut în broșură „Lăcrimioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți la mormântul preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul” în anul 1866. În această oda funerară cu elemente de elegie care amintește de muzică sferelor, are un ton solemn, înalt, versul scurt, cu srofe cu o simetrie perfectă, unde se pot identifica repetiții, inversiuni, verbe la timpul prezent, la imperativ, pronume la persoana a doua, forma scurtă, epitete
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
astăzi Cluj-Napoca este capitala unui județ important, candidând la titlul de Capitală Culturală Europeană. Și nu pot lipsi, din acest context, tot ceea ce o aureolează și o ridică la rang european: valorile sale cu potențial turistic, biodiversitatea acestui areal cu elemente peisagistice, ecologice, științifice și culturale. De aici, grija de a valorifica și a aduce la nivelul mileniului 3 aceste atracții patrimoniale, pentru a fi incluse într-un circuit național și internațional. La acest demers, consider că, o contribuție va avea
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
care este cheia funcționării democrației prin delegarea de putere și, din acest motiv, nu cred că putem vorbi la noi despre un stat de drept bine conturat. Dacă suntem sinceri dorindu-l, nu putem omite aria teritorială a reprezentării și elementele prin care evaluăm sau cunatificăm față de nevoile ei eficacitatea reprezentării. Așa că, după ce vom avea o lege privind traseismul partinic, va trebui să avem și una privind traseismul electoral care să prevadă și modalitățile aprecierii specializării teritoriale a candidaturilor, cu conotații
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
loc în care fiecare dintre noi, adulți sau copii, ne dorim să evadăm. Acest tărâm de vis în care totul este posibil dacă te lași condus de imaginație, va fi plasat deasupra norilor. Ideea de zbor este regăsită atât în elementele care alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește casa copiilor și prin introducerea
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
vis în care totul este posibil dacă te lași condus de imaginație, va fi plasat deasupra norilor. Ideea de zbor este regăsită atât în elementele care alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește casa copiilor și prin introducerea noilor elemente care formează tărâmul de deasupra norilor. Atât corabia piraților, cât și crocodilul, prin construcția
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește casa copiilor și prin introducerea noilor elemente care formează tărâmul de deasupra norilor. Atât corabia piraților, cât și crocodilul, prin construcția lor, vin în sprijinul momentelor coregrafice, adăugând expresivitate. Personajele păstrează ideea că totul este un vis, purtând de la început sau dezvăluind pe parcurs faptul că sunt
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
a converti întâmplări cotidiene într-o alternativă a realității. Aceasta este și deosebirea dintre basm și proză fantastică - cea din urmă rivalizează cu realul, în timp ce basmul lucrează cu miraculosul- ori aprecierea că în acest volum avem de-a face cu elemente de basm, de poveste a copilăriei, ar fi cu totul nefondată sau cel puțin fără pertinență de teorie literară aplicată. Globul de cristal întrunește vizibil câteva trăsături teoretizate ale prozei fantastice și voi argumenta cu textele în sine această afirmație
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
literară aplicată. Globul de cristal întrunește vizibil câteva trăsături teoretizate ale prozei fantastice și voi argumenta cu textele în sine această afirmație. Povestirea Captiv în împărăția lui Hades, prima în volum, definește încadrarea corectă în specia fantasticului prin operarea cu elemente taxonomice ale imaginarului într-un spațiu cotidian și este aplicată decurgerii epice. Personajele Alexandru și Iuliana sunt dăruite artei iar considerentele lor balansează între real și virtual într-un mod firesc transmis cititorului prin evocări simple, prin vorbire și întâmplări
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
Brâncoveanu se pun bazele npii boierimi oltenești care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene și păstrarea caracterului național al acesteia, a evoluției ponderate( ca număr) și păstrării rolului determinant, de elită social-politică a provinciei și influenței notabile la centrul puterii de la București, după cum se poate observa din analiza
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
moșie-patrimoniul funciar- vechimea și c.v.-ul meritocratic al familiei, relațiile matrimoniale, abilitatea și practicile noi de tip comercial, militar, ș.a. Astfel, boierimea din Oltenia devine o clasă mai rezistentă la schimbările politice de la București( desele înlocuiri de domnie, inserția unor elemente străine grecești) precum și la crizele și evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
grecești) precum și la crizele și evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și asimilând elementele noi și reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boierești oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii boierești, adăugate după 1730 și mai ales după 1821 constituite în principal din elemente românești, dar și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
integrând și asimilând elementele noi și reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boierești oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii boierești, adăugate după 1730 și mai ales după 1821 constituite în principal din elemente românești, dar și străine, nu au schimbat esența, sructura, rolul și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
II au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare(anexele
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
testa din vreo obligație, a pornit totul așa de la sine, nu va avea nici o consecință, doar efect de moment. Era o înălțare pe care nu o cunoscuse niciodată și cum alcoolul face casă bună cu drogurile, a trecut pe ambele elemente. Nu era vreun viciu ascuns, ea nu băuse niciodată decât must la bunici, nu-i plăcea gustul acrișor al vinului și nici măcar mirosul prea puternic al unor tării. Îndemnul la băutură era făcut de drog și de entuziasmul celor din
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
grele, / Ca să pot să duc în spate/ Toate bune, toate rele. (Mă lepăd...) Structurate și filtrate după trăirile sufletești ale autoarei, pastelurile sale par privite cu ochii sufletului. Ilustrarea sentimentelor umane o face cu minuțiozitate și în strânsă corelație cu elementele naturii. Nu există niciun pastel în care să nu observăm disponibilitatea poetei de a îmbina aceste două dimensiuni, cea spirituală și cea ținând de natură ca martoră și complice a trăirii unor anumite sentimente. Asemenea celorlalte poezii, frumusețea izvorăște din
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
mai puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai „deasă”, adică exigentă, dar nu atât de exigentă de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașină la ochi.) - Nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșită. Nesfârștă ca înaltul cerului. În această imensitate, ce este omul? De unde
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
ce rost plecarea din țară? Eu fac această călătorie pentru a găsi în Tărâmul Făgăduinței o societate liberală, a inițiativei, a libertății. Stângaciu: (Puțin intrigat) - Vorbești prostii, omule. Noi am plecat, în primul rând din țară că începuse să dispară elementele socialismului multilateral dezvoltat. Și datorită unor derbedei, ce-și spun revoluționari, s-a instalat anarhia democratică de care spui... Când începusem și noi să construim societatea mult visată, hop și derbedeii finanțați de agenturile străine... Dreptaciul: - Dumnezeu când a construit
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
îi pune pe gheare cătușe de rouă / astupă gura flamândă cu pletele azurii / pulbere de aur picură / în abisala retină / cu larma trezirii sparge / timpanul diform / orb și surd / cerberul capitulează”. Floriana Turculeanu găsește în vers, exact sintagma care dă elementul surpriză și face din poezie o bijuterie. Toate acestea sintetizate magistral în doar 8-10 versuri, ceea ce e admirabil. Cristian Țîrlea - maestru-n metaforă, hiperbolă, personificare și multe dintre figurile de stil pe care, autorii moderni nu le mai folosesc, din
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Schor Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului O vizită la pictorul Arie Lamdan se transformă imediat într-o aventură artistică de excepție. Încă înainte de a intra în incinta, te întâmpină o lume fantastică, cu elemente de basm și simboluri transformate în poartă. Nu e decât prologul pentru că, odată ajuns în curte, te vezi înconjurat de statui bizare, alcătuite din materialele cele mai ciudate (lemn, frânghie, sticla, metal, plastic, carton, cărămidă, ceramică, lut etc) care te
CONTRARIUL SUBLIMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1482016363.html [Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169]
-
satirica. Rezultă un univers fantastic, situat între comic și bizar, între simbol și realitate. Acest gen de pictură grotesca presupune imaginație și îndrăzneala, precum și o perfectă cunoaștere a psihologiei "modelelor". Și e destul de greu de încadrat în canoanele artei. Prezintă elemente de abstract și realism, dar abundă în expresionism și suprarealism, fără să refuze combinațiile de nuanțe impresioniste. Arie Lamdan stăpânește toate secretele acestui gen neobișnuit, abordat de prea puțini pictori. Tocmai de acea, vizita în sanctuarul sau de creație este
CONTRARIUL SUBLIMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1482016363.html [Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169]