451 matches
-
aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului AMINTIRI ANTICE Sintetizând gândirile celebre, Din toate timpurile ce-au trecut, Cu tradiții în descrieri celebre, Când totul era la început. Te mișcă teama pentru zei, A cântărețului elen HOMER, La SOFOCLE destinul unei femei, E naivitate, dar eu o prefer. La toți anticii eu am găsit, În orice vers sau frază, originalitate, Oare ce facultate au absolvit, Atunci departe în antichitate? Nu exista OXFORDUL, nici SORBONA, Nici diplome
AMINTIRI ANTICE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348263_a_349592]
-
într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume celebre sunt aduse drept mărturii: Strabon - „dacii au aceeași limbă cu geții”, „Elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. Citându-l pe Nicolaie Densusianu cu a sa „Dacia preistorică”, Editura Mentor 2000, în legătură cu istoria ariminilor, locuitori ai vechii Dacii, numiți de istorici ai antichității rumoni și rumuni, autorul conchide că “tradițiile
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > 60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Alteța Sa Regală Principesa Elisabeta Charlotte Josephine Victoria Alexandra s-a născut la Sinaia, la 29 septembrie / 11 octombrie 1894, fiică a Principelui Moștenitor Ferdinand și
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
la Sinaia, la 29 septembrie / 11 octombrie 1894, fiică a Principelui Moștenitor Ferdinand și a Principesei Moștenitoare Maria. S-a căsătorit, la 27 februarie 1921, cu Principele Moștenitor George al Greciei și Danemarcei, devenit Regele George al II-lea al elenilor. Principesa Elisabeta a României a murit la 15 noiembrie 1956, la Cannes, în Franța. Și-a petrecut copilăria și adolescența la Sinaia și în București. Ca și Principele Carol, fratele ei mai mare, Elisabeta s-a născut îndeajuns de devreme
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
unui îngeraș. Privirea ei te țintea drept, aproape sfidătoare, sub sprâncenele bine desenate. La 27 februarie 1921, Principesa Elisabeta se căsătorește, la București, cu Principele Moștenitor George al Greciei și al Danemarcei, care devine, un an mai târziu, rege al elenilor (27 septembrie 1922 - 18 decembrie 1923). George al II-lea s-a născut la Tatoi, în Grecia, la 7 iulie 1890, ca fiu al Regelui Constantin I al elenilor și al Reginei Sofia. La Atena, în 1922, Elisabeta s-a
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
și al Danemarcei, care devine, un an mai târziu, rege al elenilor (27 septembrie 1922 - 18 decembrie 1923). George al II-lea s-a născut la Tatoi, în Grecia, la 7 iulie 1890, ca fiu al Regelui Constantin I al elenilor și al Reginei Sofia. La Atena, în 1922, Elisabeta s-a îmbolnăvit de febră tifoidă. George al II-lea și Elisabeta au fost obligați să plece în exil la Londra, în anul 1924, când Grecia a ales ca formă de
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
că, într-o zi, România s-ar putea schimba într-atât încât să-i repatrieze pe membrii Familiei Regale trecuți la cele veșnice. sursa:www.familiaregala.ro Referință Bibliografică: 60 de ani de la moartea Principesei Elisabeta a României, Regină a elenilor / Cornelia Curtean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Curtean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
divin recade în cu totul comuna realitate sensibilă a existenței... Tot astfel este unul dintre raporturile cele mai general, anume creația, nașterea, pe care inzii o înfățișează în artă ca pe cel mai vechi zeu, la fel cum este pentru eleni Eros. Această creație, activitate divină, este însă privită iarăși în multiple reprezentări în chip cu totul sensibil, iar organele sexuale bărbătești și femeiești sînt considerate ca tot ce este mai sfînt... Deci nici aici nu avem de-a face, încă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să se inspire adesea pentru a-și constitui sistemul filozofic.) La p. 91 și în următoarele, Hegel face diverse confruntări cu literatura și filozofia indiană, în capitolul al III-lea despre "Simbolica conștientă a formei comparative a artei": comparația dintre elenul Esop și fabula indiană: Esop "nu consideră, desigur, animalicul, și naturalul în general, ca ceva superior pentru sine și divin, așa cum făceau inzii și egiptenii, ci-l privește cu ochi prozaici, numai ca pe ceva ale cărui relații servesc spre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Andrei Pippidi, încercau să instaureze o armonie socială sub egida sultanului, în avantajul celor mai iscusiți intermediari între chinuirea otomană și țările române". Unii analiști consideră că aceștia nu sînt intermediari supuși, ci că ei au conștiința superiorității lor de eleni și că se cred pregătiți să asedieze fortăreața otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și arbitrariul unei noi clientele birocratice. Comentariul proreformist subliniază că epoca fanariotă marchează formarea unei elite și construirea unei "clase de mijloc" care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ce l-a ajuns. Compus din lutul comun din care sânt plăzmuite ființele cele mai ordinare, împins de noroc mai sus decât merita, această ființă stranie se muncește perpetuu să armonizeze vulgaritatea sa cu norocul neașteptat care l-a năpădit. Elenii, cu admirabila lor delicatețe de sentimente și cu geniul lor poetic, au personificat pe acest parvenit al soartii într-o admirabilă alegorie mitologică, care a străbătut veacurile și a ajuns până la moderni. Este Midas, care, sub splendorile coroanii regești, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Midas are urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți să recunoască, sub strălucirea coroanii, figura vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui Midas, fără de a ni aminti alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a d-lui V. Conta, ministru de culte, către amicul său Gheorghe Panu, primprocuror la tribunalul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ce-i drept, ea avea un trecut ce stătea la temelia umanității moderne, suferindă și impresionată de siluirea unui popor căruia îi era atât de îndatorată, încât atunci când hitleriștii împușcau rezistenți greci, în anii celui de al doilea război mondial, elenii îi sfidau, potrivit mărturiilor unui memorialist: când noi făuream o civilizație strălucită și astăzi încă neatinsă „în unele privințe”, voi erați niște barbari! Desigur, trecutul de care pomeneam și influența sa asupra Europei luminate au jucat un rol remarcabil în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aristotel, precum și Metafizica (apărută postum, în 1965). A tradus din Aristofan și din Euripide, Lucian, Xenofon, Hesiod și Plutarh. A alcătuit Antologia liricilor greci (1927) și Antologia poeziei grecești. 1800-1930 (1939), precum și o culegere de texte pe tema Sportul la eleni (1937). A ilustrat literatura latină prin versiuni românești din Marc Aureliu și Ovidiu (Tristia, 1930, pentru care primește Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române, Ponticele nefiind editate în volum). A pătruns în cercetarea literaturii religioase cu Bucăți alese din opera Sfântului
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
Munci și zile), București, 1957; Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri alese, I-II, Râmnicu Vâlcea, 1937-1938, Predici despre pocăință și despre Sf. Vavila, pref. trad., Sibiu, 1938; [Hipocrate, Seneca, Galenus, Plutarh, Anthyllus, Pausanias, Philostratos, Elian, Heliodor], în Sportul la eleni, Cluj, 1937 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi); Antologia poeziei grecești. 1800-1930, pref. trad., Cluj, 1939; Plutarh, Despre mânie. Despre liniștea sufletească. Despre limbuție, pref. trad., Sibiu, 1943; Aristotel, Politica, introd. trad., București, f. a. (în colaborare cu Elefterie Bezdechi), Statul atenian
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
BIBI, MĂTUȘA] [I] [ANA] Povestește chiar din capăt, să te văd daca o știi... [MUȚI] E! Achil și Agamemnon își spunea grobienii Și atunci bătrânul Nestor prinde-a spune la povești, Pe-amîndoi îi probozește cu cuvinte bătrânești. Împrejur stă toți elenii, stăteau preoții și regii, Iară Nestor ține una... știi mata cumu-s moșnegii. Iar Achil, pe Agamemnon suduindu-l, zice: "Cîne! Mi-i lua tu pe Brizeis, dar uitită nu-ți rămâne. Las' tu lasă, măi jupîne, știu eu bine ce-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de la autori antici sunt relativ sărace, câteodată ambigue sau contradictorii, fiind culese la a doua sau la a treia mână. Chiar și informațiile despre geți consemnate de Herodot (atât de importante și de controversate) au fost culese de acesta „de la elenii care locuiesc în Hellespont și în Pont”, dar, se pare, nu de la grecii rezidenți în Tomis, Histria sau Calatis (zonă getică), ci de la cei din Olbia (zonă scitică) și din Apollonia Pontică (zonă sud-tracică) - două dintre probabilele escale ale părintelui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
geți din preajma râului Tyras (Nistru), cum spunea și Dimitrie Cantemir : „tiragheții, adecă gheții nistreni” (Hronicul vechimei a romanomoldo vlahilor, 1719) (267). În al doilea rând, Pârvan a susținut fără argumente că practica fumigației cu cânepă a fost „rău înțeleasă de eleni”, cu referire străvezie la Herodot. Ar fi vorba - după Vasile Pârvan - de un act cu valențe medicale, și nu de „un fel de narcotizare specială, ținând loc de beție” (66, p. 89). Din perspectiva istoricului Pârvan, a susține că „geto-sciții
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat pe jăratic ; cu cât aruncă mai multe asemenea fructe, cu atât se îmbată mai tare, până când, sculându-se în picioare, se apucă de dănțuit și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
recuză pe oricine nu-i de-al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni îcu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în plin secolul lui Pericle! Fidel logicii sale bazate pe opoziția natură-cultură, Antiphon face apel la bunul-simț și subliniază că diferențele stabilite între
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-se de datorie. • „Kle∂w, efhmer∂j hmerˇsia politikˇ kai emporikˇ“ („Klio, ziar cotidian politic și comercial“), București, 1898. • Precum „O Z◊furoj tou Istrou. Efhmerij politikˇ, emporikˇ kai filologikˇn“ („Zefirul Istrului. Ziar politic, comercial și literar“) București, 1841-1842. • Precum „Elenul“. • „MaimoÚ, fÚllÒn saturikÒn ebdomada∂on“ („Maimuța. Foaie satirică săptămânală“), Brăila, 1895. românești, cât și cele ale Greciei, redacțiile ziarelor încercând să vină în întâmpinarea așteptărilor publicului cititor, care era legat de Grecia, patria natală și afectivă, dar și de spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
leoaică”, anume cu un animal de formă bine stabilită. La fel, perșii nu formează decât o singură nație, murdară, e drept, dar de o singură limbă. De aceea, el îi compară cu un urs; tot așa i‑a numit pe eleni leopard, căci toți sunt eleni. Dar fiara care stăpânește astăzi nu e o singură nație, ci un amestec de toate limbile și rasele omenești, este o plămădeală de recruți de război, care se cheamă, în întreg, romani, dar care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]