1,210 matches
-
a scos PNL dintr-o Convenție Democratică perdantă și care a reușit să aducă în Parlament acest partid de unul singur. Asta chiar dacă și unul dintre fruntașii liberali, precum Constantin Bălăceanu Stolnici, n-a găsit altă cale de a-l elogia pe Stoica decît pentru "bizantinismul" său.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
dinamici ai Sudului, cu fețele lor smede și cu ochi negri strălucitori", a căror mîndrie și demnitate "naturală", "atîta vreme cît sînt treji" (ca antonim al beției alcoolice, dar și în sensul figurat al lucidității, al rațiunii în general) o elogiază; "aici - la serbarea din octombrie 1875, deși Franzos are în vedere, probabil, Cernăuții și Bucovina în general, în contrast cu alte provincii habsburgice, deja măcinate de luptele naționale - încă mai sînt". Oricum, constelația mărcilor destinate a desemna alteritatea românilor (a țăranilor români
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
a Logosului divin. Autorii patristici dispun de o minte sfințită, de o rațiune dreaptă, de o libertate nesfârșită de inițiative și de acțiuni și de o suveranitate blândă tinilor din Faptele Apostolilor și Didahie; toți scriitorii patristici înfierează războiul și elogiază pacea ca pe <<mama>> Sfinți il al Ierusalimului, Sfântului Grigorie Teologul, Sfântului Ambr cu care pot schimba fața pământului instaurând aici împărăția cerurilor 48. Literatura patristică elogiază și prețuiește pe o întinsă gamă munca, dreptatea, demnitatea, libertatea, egalitatea și progresul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
blândă tinilor din Faptele Apostolilor și Didahie; toți scriitorii patristici înfierează războiul și elogiază pacea ca pe <<mama>> Sfinți il al Ierusalimului, Sfântului Grigorie Teologul, Sfântului Ambr cu care pot schimba fața pământului instaurând aici împărăția cerurilor 48. Literatura patristică elogiază și prețuiește pe o întinsă gamă munca, dreptatea, demnitatea, libertatea, egalitatea și progresul, cărora, prin Origen și Părinții Capadocieni, Ioan Gură de Aur, Ambrozie și alții le-a dedicat pagini de o rară adâncime și frumusețe, patos misionar și actualitate
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și necreștini, relațiile dintre Biserică și Stat, muncă și bunuri materiale, război și pace, inegalitate socială și economică, sclavie, căsătorie, familie, atitudinea în fața vieții, a morții, a naturii, a educației, a dragostei, a științei etc. Aproape în fiecare pagină, Părinții elogiază binele moral sau virtutea, recomandându-le nu pe un ton hegemonic, ci rațional, prietenesc și frățesc, folosindu-se de forța argumentelor corecte și de iubire. Aceste valori se impun parcă de la sine, nu numai datorită autorității Părinților, ci a acelei
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pedepsi, aflu că provine de la o formă a verbului grecesc pedevo, care semnifica la început a educa, a învăța. Ies astfel la suprafață efectele secundare ale educației și anume mijloacele ei dure! Învățarea de minte! * Virtutea stilistică a omisiunii: Proust elogia la Flaubert mai cu seamă golurile discursului său, capacitatea de-a povesti prin aluzie, "în absență". * Mentalitatea "antimetodologică" a lui Flaubert: "Pe mine nu mă preocupă detaliul tehnic, informația locală, în fine, aspectul istoric și precis al lucrurilor. Eu caut
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
la post în primele rînduri), E. Lovinescu, într-un răspuns la o anchetă a ziarului Credința, declara: Chiar dacă s-ar ridica spînzurători în Piața Teatrului literatura acestei țări nu se va imbeciliza". De altfel, în politica externă, Stelian Popescu îl elogia pe Mussolini, pe care l-a vizitat în iunie 1933, omagiindu-l: "Fascismul nu e un capriciu, nici rezultatul unei combinații de culise. El este timpul unei lupte și noi azi nu facem decît să apărăm rezultatul ei care asigură
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
o recentă lansare a îndrăznit chiar să facă elogiul lor. În calitate de biped, Radu Voinescu s-a simțit jignit: "Dacă pe bipezi îi expediază în două fraze, în schimb se lansează într-un consistent elogiu adus pisicilor. Foarte frumos! Cineva a elogiat nebunia și azi e citat cu admirație. Pentru ca, la o întrebare inexplicabilă a unei doamne care făcea pe reporterița - doamnele au dreptul, nu-i așa?, din când în când, la o doză de irațional - să declare ritos că între oameni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
le-a stat aproape, au devenit la rîndul lor, inspiratorii propriei lor "muze". Interesant este că atît Nietzsche cît și Rilke au cunoscut cea mai creatoare fază a activității lor la scurtă vreme după despărțirea de Lou. Dacă Rilke a elogiat aproape imnic calitățile spirituale ale prietenei sale cu care a făcut și două călătorii în Rusia, Freud a întrevăzut, în spiritul ordonator al discipolei sale doar latura feminină. Răspunzînd elogiului pe care Lou Andreas Salomé i-l aduce în textul
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
în timpul vieții și postum (derutantă, mistificatoare și prea puțin fiabilă), subiectul a nu mai puțin de 5 biografii, contradictorii, scrise în majoritatea cazurilor de femei. Karen Monson vede în Alma o muză neîmblînzită, Susanne Keegan, o mireasă nestatornică, Françoise Giraud elogiază talentele Almei de a se face iubită, întrevăzînd în comportamentul și convingerile ei, pulsiuni "feministe". În 2001 vede lumina tiparului o altă biografie, critică de astă dată, semnată de Astrid Seele care relevă și paradoxurile caracterului eroinei, inclusiv antisemitismul ei
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
alfabetul în rime al secției de agitație și propagandă, pe care a slujit-o până în ultima zi a vieții. în versurile lui sovietice a fost un necruțător vampir-conformist: a glorificat violența împotriva dușmanului de clasă, care fusese deja înfrânt, a elogiat sălbăticia cenzurii sovietice, a luat parte la defăimarea lui Pilniak și Zamiatin - care și-au publicat scrierile în străinătate -, a cerut să i se retragă lui Șaliapin titlul de artist al poporului, pentru susținerea de către acesta a emigranților ruși șomeri
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
schimbat la față și a spus sufocat: "asta nu e bine" și a amuțit. Dacă invocam numele unui Caragiale, Creangă, Iorga, etc. n-aș fi realizat nimic. Numele sacrosanct de Eminescu i-a frânt activistului avântul revoluționar cu care îi elogia pe mineri și actele de barbarie din zilele rușinoase de 14-15 iunie 1990.
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Alain Sarde e de părere că asistăm, din nou, la o "luare a puterii de către producători; e nevoie, mai mult ca oricînd, de producători care-și cunosc meseria, capabili de o colaborare totală cu regizorul"... Apropo de regizor, Sarde îl elogia, la Cannes, pe Luc Besson, omul care a imprimat o altă dinamică cinematografului francez. De curînd, adică de nici un an, Luc Besson - unul dintre puținii regizori care sînt, cu egal succes, și producători - a fondat un studio de producție (Europa
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
de la Cernavodă. A fost un drum lung, dar prin hărnicia și priceperea oamenilor noștri am reușit să realizăm o centrală modernă, la standarde internaționale. Centrala este expresia clară a tehnologiei avansate realizate în România. Mă bucura faptul că directorul general elogia rezultatele obținute de tehnicienii români, dar așteptam să vorbească și despre contribuția Canadei, mai ales că era prezent la întâlnire și prim ministrul canadian. Directorul român și-a încheiat însă discursul doar menționând că la această lucrare au colaborat companii
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
cunoșteam bine și care nu credea o iotă din ceea ce spunea”x. Opinia celui în cauză va fi, desigur, cu totul alta. Dar, înainte de a o scoate la iveală, se impune să revedem textul cuvîntării : „Popoarele își iubesc și își elogiază eroii pentru că le potolesc propria sete de desăvîrșire, de perfecțiune spre care, oricît ar fi acestea de inaccesibile, omul aspiră fără încetare. Alții i-au avut în trecut pe Iulius Cezar, pe Alexandru Macedon, pe Pericle, pe Cromwell, pe Napoleon
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
a lui I.E.Torouțiu, dar și efortul său susținut de a se păstra în limitele decenței și obiectivității științifice, fără implicarea politicului. Revelatoare în acest sens este scrisoarea din decembrie 1906, în care face bilanțul legăturii sale cu Titu Maiorescu, elogiind „îndemnul și părinteasca povățuire a d. Maiorescu”, fără de care multe din proiectele sale „ ar fi rămas în cenușa jăraticului potolit”. Bune pagini de excurs documentar pot fi citite despre sărbătorirea jubileului Coroanei în 1906, cu implicarea sa personală în redactarea volumului
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
consideră un deplorabil adevăr: „dintre toate capitalele lumii, dintre toate capitalele țărilor civilizate cel puțin, București este singurul oraș care nu are periferii (banlieue)”. Oarecum surprinzător, Argetoianu ignora o realitate pe care scriitorii dinaintea lui au remarcat-o și au elogiat-o: periferia Bucureștilor exista și ea era, într-adevăr, un refugiu și un teren de mediere între oraș și împrejurimile lui încântătoare. Așa o vede Macedonski în mai multe proze, între care una este un elogiu al periferiei de altă
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
undeva în București, obscur gestionar la o tutungerie. Din sumar În revista ARGEȘ (nr. 4, aprilie), lăudabil, poetul Mircea Bârsilă scrie despre recentul volum antologic semnat de unul dintre colegii săi de generație, Marian Drăghici, a cărui carte a fost elogiată și de revista noastră prin textele semnate, în lunile din urmă, de Gheorghe Grigurcu, Gabriela Gheorghișor și Gabriel Chifu. Concluzia analizei lui Mircea Bârsilă din Argeș este una fără echivoc: „Lectura antologiei lumină, încet îi trezește cititorului (onest) sentimentul că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2608_a_3933]
-
Reședința Ambasadorului Franței, a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Republicii Franceze scriitoarei Gabriela Adameșteanu. În prezența a numeroși scriitori și oameni de cultură români, ambasadorul francez, domnul Philippe Gustin a elogiat activitatea artistică și jurnalistică a scriitoarei, precum și rolul ei de liant între cele două țări: „Franța recunoaște astfel talentul dumneavoastră ca scriitoare, precum și calitatea legăturilor pe care ați știut să le creați între cele două țări ale noastre și marea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2644_a_3969]
-
studii despre Șestov, Cioran, Fundoianu, Gherasim Luca, Sesto Pals sau Dolfi Trost. Sunt studii inaugurale, cercetări care se opresc mereu asupra avangardei românești. Decisiv, am spune. Când scrie despre Trost, descoperă că Trost a scris despre Cioran și l-a elogiat enorm pe Ștefan Baciu. Ultima carte apărută în România se numește D. Trost. Între realitatea visului și visul ca realitate. Este, spun de la început, o carte uimitoare prin efortul recuperator și prin mobilitatea cu care Michael Finkenthal se mișcă în preajma
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
Magna, Prințul Charles s-a declarat profund onorat de titlul primit, spunând cu modestie că îl consideră drept o recompensă pentru ”micul rol” jucat în apărarea tradițiilor și identității satelor românești și a naturii din țara noastră. Prințul Charles a elogiat frumusețea caselor tradiționale din Maramureș, Oltenia sau din Bucovina și a celor saxone din Transilvania. Prințul Charles a recomandat românilor, în discursul său de acceptare a titlului de Doctor Honoris Causa, să se folosească de fondurile europene, dar să nu
Prințul Charles, mesaj ecologist la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității din București by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/27518_a_28843]
-
din aceeași comună. Ca fiu al satului Țepești, îmi vine și mie rândul la... vorbă. Îmi exprim stisfacția că venind acasă nu pot fi decât bucuros să-mi revăd învățătorul și apoi profesorul, pe domnul Emil Antonie, dar și să elogiez omul care mi-a pus creionul în mână, învățătorul, Ionel Roșu. La fel de bucuroasă revederea este și cea cu prietenul Nicu Petre, omul care desfășoară o intensă activitate culturală în comună. Informez auditoriul că de la Rm. Vâlcea nu am venit cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
Știri Nicolae Voiculeț - Nicolae Voiculeț este un artist evoluat în spirit, în arta și-n dragoste de semeni, care continuă să-și elogieze pământul prin cânt în întreaga lume. A făcut-o din nou, în acest week-end, la Praga, în cadrul festivităților organizate pentru Ziua Europei. Ambasadorul de seamă al sunetului românesc, ce a intrat în patrimoniul universal al culturii și al artei, Nicolae
de ziua Europei la Praga [Corola-blog/BlogPost/97244_a_98536]
-
Asia vine și Thy Womb, al renumitului cineast filipinez Brillante Mendoza, drama emoționantă a unui cuplu care apelează la o mamă surogat, selecționată în peste 20 de festivaluri, inclusiv la Veneția - unde a obținut trei premii din partea unor jurii independente. Elogiat pentru interpretarea actriței Franziska Petri și stilul regizoral, Betrayal/ Izmena (r. Kirill Serebrennikov), proiectat în competiție la Veneția, este o poveste tenebroasă despre infidelitate: după ce află că partenerii lor de viață îi înșală împreună, un bărbat și o femeie trebuie
14 filme "musai" de văzut la TIFF [Corola-blog/BlogPost/97668_a_98960]
-
merge-așa, cam într-o parte, Iar drumul său nicicând nu-l părăsește, Pe regii din castel i-nveselește, Când este viu, dar chiar și după moarte. Orice copil, cu clovnul vesel crește Și de bufonul bun nu se desparte. Elogiem nebunii, scriși în carte Și lăudăm prostia ce zâmbește. Arena este un teren de luptă, Chiar dacă-s dansatoare și regine, Durerile din suflete se-nfruptă. Iar ofițeru-nalt, ce-ndată vine, Cu inima rănită și prea ruptă, E-acel nebun din
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]