211 matches
-
cât și de reproducere, să redefinească raționalitatea astfel încât să fie mai puțin exclusivistă și instrumentală și să respecte relațiile umane (pe toate palierele) ca și interdependența dintre ființele umane și natură (Tickner 1991: 204-6). Spre exemplu, anumiți cercetători caută modele emancipatorii de acțiune la periferie printre femeile din lumea a treia și printre activistele pentru drepturile omului (Ackerly 2000). Alternativele feministe la nivelurile de analiză din teoria Relațiilor Internaționale nu apelează la abstractizări universaliste, ci militează pentru o mai bună contextualizare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru a face o distincție clară și rapidă între oameni și non-oameni (1992:49-51). Deci, din punct de vedere etic, de vreme ce nu există un motiv convingător pentru a face o distincție clară între oameni și restul naturii, un vast proiect emancipator, la care și Eckersley a aderat, ar trebui să fie extins și la natura non-umană. Ecocentrismul înseamnă "emancipare în sens larg". Toate entitățile sunt înzestrate cu o relativă autonomie, în cadrul relațiilor ecologice în care sunt implicate, și prin urmare oamenii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reuși să o îmbunătățească. În viziunea lui Hovden (1999), aceasta o face mai compatibilă cu tipul de teorie critică al Școlii de la Frankfurt și cu feminismul decât cu poststructuralismul, având în vedere că primele două au un evident scop normativ emancipator, și în special sentimentul mai clar că explicațiile și interpretările lor asupra lumii sunt legate de un proiect politic bine definit. Aceasta se leagă de respingerea fundaționismului de către poststructu-raliști, și marchează o diferență clară față de ecologism, care se sprijină neapărat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neomarxistă contemporană, și alți autori au încercat să atribuie utopiei înțeleasă, de această dată, în mod evident ca parte a ideologiei un caracter pozitiv. Exemplară în acest sens este teoria lui Ernst Bloch, un gânditor ce regăsește utopia ca element emancipator al ideologiei 255. Utopia este latura sau dimensiunea "anticipativă" a ideologiei, care, atunci când se exprimă, produce imagini ale unei lumi mai bune. Cu alte cuvinte, ideologia poate fi înțeleasă ca o formă a imaginarului social care angajează două dimensiuni una
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de un individualism care, insistând asupra autonomiei și libertății, părea să anunțe, prin reflecția sa în operele filosofilor moderni, victoria sferei de decizie individuală în fața subordonării sociale 313. Este devoalat astfel un discurs care, deși aparent se anunță ca unul emancipator, evidențiază conștientizarea unei crize de către gândirea modernă, o criză cauzată de înlocuirea ordinii lumii medievale, fundamentată pe ierarhie colectivă și identitate publică, cu una în care predominante sunt diversitatea și incompatibilitățile dintre indivizi. Acest discurs reprezintă un indiciu pentru faptul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indivizii au căutat să-i răspundă prin disocierea de alteritatea implicată de comuniunea socială. În aceste condiții, solitudinea primează, iar individualismul urmează, fiind posibil ca solitudinea să fi crescut gradul de autonomie individuală, iar izolarea să fi deschis calea individualismului emancipator. Fundamentală în această distincție este ideea că, în vreme ce tendința spre solitudine este "autoprotectoare", cea spre individualism este "auto-asertivă"316. Situația descrisă aici, a primatului solitudinii, este regăsită la nivelul mai multor tipuri de individualism: cel religios, cel existențial, cel cognitiv
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apare ca fiind nimic mai mult decât un instrument folosit în acest scop"317. Identificat în opera lui Montaigne, individualismul existențial este interpretat, în aceeași manieră, ca izolare de ceilalți, ideea de bază fiind aici aceea că "(...) nevoia unei schimbări emancipatoare reiese în mod evident dintr-un nou tip de solitudine experimentat de sufletul modern, o solitudine ce inspiră încercarea de autonomizare ca pe un efort de adaptare. Ce pare a fi fundamental este noul sentiment de a nu fi capabil
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă", adică acel tip de interconexiune a indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și încrederii mutuale"428. Nu e vorba deci de un consens impus și doar formal existent așa cum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
femeia viitorului! — Și eu? - protestă doña Ermelinda. — Tu? A trecutului! Asta e, repet, femeia viitorului. Evident, nu degeaba m-a auzit disertând zi de zi despre societatea viitoare și femeia de mâine; nu degeaba i-am băgat în cap doctrinele emancipatoare ale anarhismului... fără bombe! Păi eu una cred - zise mătușa indispusă - că fetița asta e în stare să arunce și bombe! — Și chiar și-așa de-ar fi... - insinuă Augusto. — Asta nu! Asta nu! - zise unchiul. — Și ce dacă? — Don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a întocmit proiectul de lege, scria: "Actul săvârșit în ziua de 2 mai 1864 (lovitura de stat înfăptuită la acea dată) va rămânea un fapt măreț în istoria noastră, fiindcă numai grație lui s-a putut impune legea rurală, cea emancipatoare, lege, care, din punct de vedere social și economic, este cea mai importantă dintre toate legiuirile de până acum"51. Prin această lege a fost instituit dreptul de proprietate al săteanului clăcaș asupra pământului, desființându-se pentru totdeauna sarcinile datorate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea politică ale vremii. Iată observația făcută de V. Georgescu, prin care istoricul punctează caracterul strict național, nu și naționalist, al eforturilor emancipatorii depuse de membrii Școlii Ardelene: Elita intelectuală a Transilvaniei a atins, fără îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă", adică acel tip de interconexiune a indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și încrederii mutuale"67. Nu e vorba, deci, de un consens impus și doar formal existent așa cum
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
materiale ori de factori supra-individuali (de istorie, spre exemplu). Ca atare, ideologia reprezintă un aspect integral și constitutiv al întregii culturi umane, fiind dotată cu calitatea de a apărea, în funcție de niște context specifice, fie replicativă și coercitivă, fie inovatoare și emancipatoare"13. Ajungem, astfel, la o chestiune pe care sociologia cunoașterii a abordat-o încă din faza inițială a dezvoltării sale, sub "bagheta" lui Karl Mannheim, care a fost ulterior detaliată în contextul "constructivismului" lui Peter Berger și Thomas Luckmann, spre
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
manifestat în cadrul său ideatic. Așa cum arată Anton Carpinschi, "socialismul este reacția socială față de ordinea socială modernă, esențialmente polarizată, născută prin acumularea primitivă a capitalurilor. Din această perspectivă, dincolo de evoluțiile sale utopic premarxistă, revoluționar-marxistă, reformist-antimarxistă socialismul apare ca o expresie ideologică emancipatoare a mișcării muncitorești, formă politică de opoziție față de capitalismul antreprenorial și liberalismul clasic, proces de socializare a valorilor lansate lumii moderne de ideile revoluției de la 1789". Născut, deci, ca o reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță cu regele Ungariei. Dar a numi pe Vlad Țepeș emancipatorul poporului, național liberal etc. e curată copilărie. Noi, nu-i vorbă, le-am dori naționalilor liberali, d-lor Giani, Cariagdi, Carada, Pișca, C. A. Rosetti, tot români de cea mai veche origine, un Vlad Țepeș, căci i-ar lecui {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate, legând dezvoltarea gândirii critice de cea a comunităților de învățare active șidemocratice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație pentru adulți sunt structurate? J. Habermas, unul dintre principalii exponenți ai acestui grupaj teoretic, în Teoria acțiunii comunicative (1984), vorbește despre cunoștințele tehnice (despre structura materială a lumii), practice (prin comunicare cu alții, prin dialog care stabilește validitatea) și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale emancipatoare (ecologistă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale emancipatoare (ecologistă, pentru pace, pentru autonomie locală, feministă etc.), fie în mișcările sindicale sau chiar la nivelul grupului-clasă (prin dialog și reflecții critice asupra situației în care se află și a modului în care o poate schimba, pentru a nu fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și emancipatorii. Oamenii înțelepți trebuie să fie capabili să rezolve probleme cu serioase implicații practice și de emancipare specifice vieții de zi cu zi și condiției umane, care implică sau sunt centrate pe anumite valori. Sternberg (1986) sugerează existența unei interacțiuni specifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate, legând dezvoltarea gândirii critice de cea a comunităților de învățare active șidemocratice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație pentru adulți sunt structurate? J. Habermas, unul dintre principalii exponenți ai acestui grupaj teoretic, în Teoria acțiunii comunicative (1984), vorbește despre cunoștințele tehnice (despre structura materială a lumii), practice (prin comunicare cu alții, prin dialog care stabilește validitatea) și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale emancipatoare (ecologistă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale emancipatoare (ecologistă, pentru pace, pentru autonomie locală, feministă etc.), fie în mișcările sindicale sau chiar la nivelul grupului-clasă (prin dialog și reflecții critice asupra situației în care se află și a modului în care o poate schimba, pentru a nu fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și emancipatorii. Oamenii înțelepți trebuie să fie capabili să rezolve probleme cu serioase implicații practice și de emancipare specifice vieții de zi cu zi și condiției umane, care implică sau sunt centrate pe anumite valori. Sternberg (1986) sugerează existența unei interacțiuni specifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eliberator comun. Savanți și ideologi italieni, de la Niccolò Tommaseo XE "Tommaseo" , Carlo Cattaneo XE "Cattaneo" și Vincenzo Gioberti XE "Gioberti" , până la Giuseppe Mazzini XE "Mazzini" , G.V. Ruscalla și M.A. Canini XE "Canini" vor propaga, În mod deliberat, mesajul lor emancipator (naționalist, democratic, federalist sau panlatinist) În direcția românilor din Transilvania, convinși că, În acest fel, aduc prețioase servicii cauzei proprii. În consecință, după cum am văzut, receptarea influențelor risorgimentale de către românii ardeleni va fi condiționată de o serie de elemente, cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reacție ideologică, modulată din direcția imperativelor politice și doctrinare ale militantismului național românesc. Înregistrând atitudinile extrem de diverse asumate de liderii ardeleni, observăm că delimitarea lor În raport cu demersul italian reprezintă situația cea mai frecventă. Chiar dacă exista un climat general favorabil efortului emancipator, reacțiile politice se vor cristaliza În funcție de anumite repere concrete, care vor genera respectivele atitudini. Un prim tip de reacție aparține promotorilor concepțiilor liberale, legați adeseori de mediile comerciale brașovene și sibiene, care Își vor focaliza atenția, după cum am văzut În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]