260 matches
-
dezvoltă propriile reguli ale jocului pentru a efectua și controla tranzacțiile ce au loc între ei. Aceste reguli ale jocului nu sunt stabilite în prealabil, dar ele sunt respectate de noii agenți care intră în economie. Evident că aceste reguli emerg din faptul că ele sunt acceptate de toți agenții. Controlul respectării regulilor existente se face, de asemenea, prin eliminarea de pe piață a agenților care nu le respectă. În al doilea rând, în economiile de piață, nu se pot anula tranzacțiile
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cea care asigură unitatea de vederi în ceea ce privește sistemele adaptive complexe. După cum arată Levin, este esențial să se facă distincție privind nivelul sau nivelele la care selecția are loc. Procesul de dezvoltare animală, de exemplu, este unul în care formele macroscopice emerg din interacțiuni microscopice, astfel că un număr de celule stem se diferențiază printr-un proces orientat de interacțiunile locale, până când se obțin organele și celelalte componente ale organismului animal. Selecția naturală este bazată pe reguli locale de interacțiune, în concordanță
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
în concordanță cu consecințele pe care diferitele reguli le au pentru fitness-ul organismului ca un întreg. În economie, un exemplu de mecanism de selecție îl reprezintă ,,mâna invizibilă” a lui Adam Smith, care determină „o ordine socială binefăcătoare care emerge din consecințele neintenționale ale acțiunilor umane individuale” (Levin, 1999). Într-o lucrare care a marcat în mod decisiv impunerea științelor complexității ca un domeniu științific major al științelor secolului XXI, Axelrod și Cohen (1999) propun o definiție a sistemelor adaptive
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe termen mediu și lung, este posibil să se obțină anumite predicții asupra comportamentului sistemului adaptiv complex pe intervale mai scurte de timp, care au șansa să fie, uneori corecte. Un CAS este inerent autoorganizator. Ordinea, creativitatea și progresul pot emerge în mod natural din interacțiunile unui CAS; ele nu trebuie impuse din afară. Mai mult, într-un CAS, controlul este distribuit prin intermediul interacțiunilor dintre agenți; nu este deci necesară existența unui agent care să efectueze un control centralizat. Acest lucru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
lucru, termitele nu ascultă de o conducere centrală, nu există arhitecți, constructori, transportatori sau alte meserii necesare în realizarea de construcții umane. Fiecare termită acționează local, într-un context în care celelalte termite acționează, de asemenea, local. Cooperarea dintre termite emerge dintr-un proces de autoorganizare. Dimpotrivă, multe din teoriile tradiționale despre management spun că prin acțiunea unui singur om sau a câtorva oameni se poate organiza și conduce un sistem complex. Chris Langton denumește mulțimea de circumstanțe în care apare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sau îl pot împărtăși cu ceilalți agenți; d) modelele mentale se pot schimba; drept urmare, învățarea, adaptarea și coevoluția sunt posibile în aceste sisteme; e) interacțiunile dintre agenți și dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme; f) comportamentul sistemului în ansamblul său emerge din interacțiunile dintre agenți; g) acțiunile unui agent schimbă contextul altor agenți; h) sistemul poate învăța noi comportamente; i) sistemul este neliniar, adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu; k) predicțiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile; l) ordinea este o proprietate inerentă sistemului și nu trebuie impusă din afară; m) creativitatea și noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului; n) sistemele sunt capabile de autoorganizare. Să facem, în continuare, câteva considerații privind aceste caracteristici pe care le vom utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive complexe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
bazate pe bucle feedback negative care au lucrat în trecut. Dar, într-un mediu turbulent, întregul ecosistem poate fi schimbat și nu putem întotdeauna extrapola succesul pe baza experienței trecute. Noi pattern-uri de comportament și noi structuri pot să emeargă și acestea pot să depindă de sau se stabilesc prin noi procese feedback pozitive. În sistemele umane, gradul de conectivitate (dependența sau interacțiunea epistatică) adeseori determină forța feedbackului. Feedbackul aplicat interacțiunilor umane înseamnă influența care schimbă acțiuni și comportamente potențiale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine, Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre acestea se influențează una pe alta
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Care este rezultatul acestei coevoluții? 6) Cum învață întreprinderea despre mediul său înconjurător? Cum face ea apel la această învățare pentru a efectua „mutații adaptive”? 7) În ce măsură întreprinderile fuzionează și creează sisteme de autosusținere (de exemplu, clustere)? Ce caracteristici evoluționiste emerg din cadrul acestor sisteme de ordin superior? 8) Ce este rețeaua de firme? Sunt aceste rețele continue sau discontinue? 9) Ce strategii sunt utilizate pentru a îmbunătăți poziția pe piață a firmei și deci pentru a crește șansele de supraviețuire? 1
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
CAS din economie, și aceasta deoarece au mai multe proprietăți dintre care cele mai importante considerăm că sunt următoarele: emergența. Agenții din întreprinderi interacționează într-un mod aleatoriu mai degrabă decât să fie planificați și controlați. Din toate aceste interacțiuni emerg modalități de comportament specifice ale agenților din cadrul întreprinderii și comportamentul întregii întreprinderi; coevoluția. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător și ele sunt părți ale acestui mediu. Așadar, pe măsură ce mediul se modifică, întreprinderile înseși se modifică pentru a se asigura
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la nivelul circulației rutiere, comportamentul devine specific acestei activități. Comportamentul la volan, despre care este vorba de fapt, este dobândit de fiecare participant la circulația rutieră. El se constituie că o constelație de deprinderi senzorio-motorii și acțiuni voluntare din care emerge comportamentul la volan. Deprinderile sunt, din punct de vedere al psihologiei generale, acțiuni automatizate ce au fost inițial volitiv-conștiente și care în urmă exersării au dobândit stabilitate, viteza, precizie și se execută cu un consum redus de energie. Analizând din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de trecere reversibilă, existențială și culturală se desfășoară, deopotrivă în termeni discursivi sau ideologici și în termeni iconici, ca o restructurare permanentă a percepției asupra corpului și a conștiinței umane. Concomitent cu apariția calculatorului digital, a cyberspațiului și a biotehnologiilor, emerge o percepție asupra ființei umane înțelese drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică, pentru a numi cele mai răspândite ipostazieri ale corporalității și identității conturate în spațiul virtualității. Este ceea ce numim ontologie virtuală, cadru existențial care este conectat unei ideologii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinii i se atribuie funcții organice, în protezarea cibernetică, sau chiar o viziune vitalistă, în viața artificială, în timp ce perspectiva asupra ființei umane este reconstruită în funcție de noile tehnologii ale corporealității virtuale. În această direcție, o serie de constructe, în aparență paradoxale, emerg în modelele actuale ale tehnoculturii, precum sintagma „natură asistată de calculator”. Natura reconstruită în mod digital este definită prin topologii specifice de prezență, acțiune și intervenție, de la experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu este socotit ca evoluând din discursul ciberneticienilor, ci mai degrabă istoria ciberneticii este considerată ca fiind marcată de apariția postumanului. Clarificând cele trei valuri ale ciberneticii 18, autoarea concluzionează asupra faptului că postumanul, ca întrepătrundere între subiect și tehnologie emerge din impulsuri umaniste. În concepția sa, știința informaticii a menținut încă de la început o orientare liberal-umanistă în cadrul postumanului, atribuind mașinii caracteristici moral-umane (spre exemplu cazul lui Norbert WienerĂ 19. Prin urmare, raportarea ciberneticii la ideea postumanului este judecată drept una
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnici de adaptare a personalității la reconfigurațiile trupului. Unul dintre cele mai frecvente postulate ale acestei mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un postulat contradictoriu, controversabil și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării de trup și de constrângerile acestuia și simultan axarea pe corporalitate sau pe întrupare, chiar dacă în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
188Ă. Corpul motoriu și perceptiv devine aproprierea spațiului și a obiectului, elementul originar prin care spațiul există pentru subiectul uman. Filosoful respinge orice considerare a percepției sau a conștiinței drept universală și abstractă, deoarece are convingerea că percepția și conștiința emerg în urma experienței trăite a subiectului-corp în spațiu. Nu conștiința este cea care direcționează situarea trupului în lume, dimpotrivă, această situare este produsă de conectarea însăși a corpului la lume. Așadar, separarea ontologică subiect-spațiu sau eu-lume nu mai funcționează: corpul-subiect și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
când rediscută problematica identității în conjuncturi virtuale, amplasând-o în direcția postmodernismului (vezi discuția despre Sherry Turkle în capitolul al doileaă, acestea celebrează mediile computerului în ipostaza de eliberare a eului de problemele unității. Mai concret, noile poziții identitare care emerg în contextele biotehnologiei și ale ciberneticii sunt surprinse în ambivalența caracteristică printr-un discurs psihologic, psihanalitic și politic al „dorințelor digitale” (vezi Kemp, 2000aă. De la femeia angajată în spațiile informatice de tipul cyberflâneuse (vezi Hartmann, 2000Ă la femeile care, utilizând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt duplicate în contextele cyberculturale, atribuind anumitor categorii umane statutul invizibilității, al tăcerii sau al nonreprezentării. În același timp în care demontează caracterul universal și esențialist al constructului femeii occidentale, după mulajul tiparului masculin hegemonic, subliniază potențialul contestării locale care emerge din condiția marginalității. Procesul de accentuare a diferenței dintre bărbați și femei, de la diferitele moduri de cunoaștere până la variile modalități de comunicare și de interacțiune online este socotit unul esențialist și exclusivist (promovând punctul de vedere al femeii universaleă și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de încredere și toleranță care pot fi implicate) aduc mari beneficii cetățenilor. Sintetizând, putem afirma că ideea centrală introdusă de Putman referitoare la capitalul social este aceea că rețelele sociale au valoare, sunt purtătoarele unui număr semnificativ de beneficii care emerg din încredere, schimb de informații și cooperare reciprocă. Argumentele oferite de Putnam în susținerea acestor afirmații decurg din cercetările efectuate de autor din perspectiva eficacității guvernării în anumite regiuni din Italia, unde, la începutul anilor ’70, a fost demarată o
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
funcționarea Bursei, modul haotic de a funcționa al unei manifestații și diversele sale pervertiri cînd aceasta devine incontrolabilă. Acestea sînt semne pe baza cărora calculatorul, permițînd complexității să funcționeze și plecînd de la un anumit număr de reguli simple, face să emeargă e termenul actual consacrat un anumit număr de legi, de auto-organizări din care ne putem inspira pentru a înțelege mai bine complexitatea sistemelor în care sîntem noi înșine implicați. B.C. Nu percepeți unele pericole în realizările cercetătorilor din domeniile vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în Zahei tot ce are ființa mai vulnerabil și în același timp mai puternic, în miracolul supraviețuirii, urmat de trezire sau de renaștere? Este ca și cum, între etapele cu înțeles încă necunoscut pentru Zahei, încercări cu "cheie ascunsă" ale existenței, eroul emerge din apele materiei, spre a simboliza o nouă naștere, o altă ivire în cercul fără ieșire al destinului. Imersiunea, la vînătoarea de lipitori organizată de Paraipan, poate fi citită ca o întoarcere la apele benefice care obsedează memoria orbului. El
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dacă individul își dorește sau nu acest lucru. Prin contrast, nevoile voliționale sunt fie nevoi derivate dintr-o dorință liberă și voluntară pentru un anumit scop ("nevoile voliționale libere"), fie nevoi cauzate de o dorință involuntară, de o înclinație ce emerge și continuă să existe independent de voința liberă a persoanei ("nevoile voliționale constrânse"). În ceea ce privește "nevoile parcursului vieții", acestea sunt, în definiția lui Braybrooke, "nevoile de bază" ale indivizilor, acele lucruri care le sunt necesare acestora pentru cele mai multe dintre proiectele lor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
diversitate de țeluri ale activității econo-mice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"23 . În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare, cum arată O. Lange, activitatea economică își realizează scopurile cu ajutorul tradiției și al mijloacelor stabilite prin aceasta, fără a proceda la o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stare bruscă, neașteptată și copleșitoare Jung)”. Rulandus, În Lexicon Alchemiae, merge mai departe cu interpretarea. El ar reprezenta acum acea “mentis sive animi lapsus in alteram mundum”, adică alunecarea spiritului sau sufletului În cealaltă lume”. Iată cum Luceafărul vindecător, eliberator emerge În lumea cealaltă, care este lumea Cătălinei cu scopul de a o elibera și de a o vindeca de impuritățile mundane. Jacob Bohme credea că În „spiritul fulgerului ar consta viața mare, atotputernică”. Si mai departe „căci lovind asprimea pietrei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]