260 matches
-
zodia unei „cosmogonii devalorizate”, N. abandonează brusc scenografia fantasmatică și mitizantă pentru un cadru fără aură, citadin și domestic, când nu recurge la teatru și circ, livrându-se unui dens lirism elegiac al intimității devastate de deziluzii, „învinsă” și „însângerată”. Emerge acum o exasperare crescândă a preamultului luminii, care a calcinat chiar memoria: „ne-ar trebui o întunecare // o întunecare”. Și Înstrăinatul solstițiu atestă o adevărată teroare a „lavei luminii”, tortura exasperantă a sulițelor și bicelor solare. Acum „tumoarea soarelui” cotropește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
367. În fine, există și o a treia perspectivă, conturată de către filosofii științei, care, adoptând un ton critic, subliniază că epistemologia ia rar în considerare faptul că o influență sensibilă asupra cunoașterii științifice o deține și praxisul social-politic, praxis care emerge în zona interfaței existente între instituțiile științifice și cele politice sau economice 368. Mai mult decât atât, aceste instituții politice și economice determină existența anumitor efecte nu doar în planul priorităților cercetării, ci și în cazul ipotezelor care urmează a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care reprezintă o reinterpretare a unui domeniu-obiect care a fost deja interpretat și înțeles de către subiecții care construiesc lumea socio-istorică. În încercarea de a oferi o interpretare a formelor simbolice, noi re-intrepretăm un domeniu pre-interpretat, moment în care poate emerge un proces ce, prin însăși natura sa, dă naștere unui conflict al interpretărilor"392. Într-un astfel de cadru, analiza interpretativă a ideologiei se referă la explicarea conexiunilor existente între semnificațiile mobilizate de anumite forme simbolice contextualizate social și politic
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tuturor certitudinilor. Cogito, ergo sum definește concepția dualistă despre persoana umană, înțeleasă ca o sinteză între intelect (res cogitans) și corporalitate (res extensa). În alcătuirea conștiinței de sine, trupul joacă pentru Descartes un loc secundar și chiar neglijabil 1. Sinele emerge printr-un proces de abstracție, în care intelectul practică îndoiala metodică cu privire la orice fenomen sau idee schimbătoare, pentru a se opri în pragul gândirii capabile de autoreflecție. Pentru Descartes, gândirea este principiul de individuare al umanității. Fără cogito nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
possibilities (e.g., by a place in which one can move) and interdictions (e.g., by a wall that prevents one from going further), then the walker actualizes some of these possibilities. In that way, he makes them exist as well as emerge. But he also moves them about and he invents others, since the crossing, drifting away, or improvisation of walking privilege, transform or abandon spatial elements.“ Certeau înțelege performanța flaneurului (walker, wanderer) ca act de limbaj însoțit de figuri retorice. Consacrarea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al științelor vieții, de la nivel de structură genică până la ecosistem, abordând apariția trăsăturilor adaptative și non-adaptative din perspectiva schimbărilor genetice influențate de mediul ecologic (Weiner, 1995). 1.1. Ce este evoluția? Grupuri de organisme, cum ar fi populații sau specii, emerg prin diviziunea unor populații și specii ancestrale, iar aceste grupuri descendente vor evolua apoi independent, în încercarea de adaptare la contextul ecologic, deci de a găsi un optim interacțional cu factorii de mediu. Dintr-o perspectivă de lungă durată, evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
oltre 1,8 milioni a meno di 1,2 milioni annui) che relativi (dal 55% al 46%); la quota del Nord America invece resta stabile în termini assoluti (1,2 milioni) e cresce în termini relativi (dal 38% al 48%). Emerge, quindi, un significativo cambiamento sia dell'evoluzione demografică sia delle traiettorie migratorie che interessano le diverse aree geografiche continentali, soprattutto quella africană. Inoltre, îl rapporto UNDP4 sullo sviluppo umano (2014) mette în risalto anche îl fattore socioeconomico che caratterizza alcune
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
che da qualche anno ha impegnato e continuă a impegnare le agende politiche di numeroși Paesi europei, în particolare îl nostro per la sua posizione geografică, è un fenomeno sociale, antico e nuovo nello stesso tempo. Le sue proporzioni, come emerge dal paragrafo precedente - impensabili fino a qualche tempo fă - oggi comportano una serie di interventi che non possono essere solo tempestivi e occasionali, mă devono rappresentare una nuova strategia, un nuovo modo di pensare per poter di governare ciò che
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
persone e che la comunità internazionale ha l'obbligo di intervenire con misure e strategie onnicomprensive a livello globale. Îl dibattito sul multiculturalismo Nella Comunicazione della Commissione Europea del 13 maggio del 2015 riguardante l'Agenda europea sulla migrazione, finalmente, emerge la consapevolezza che îl fenomeno migratorio, che stă approdando sulle rive dell'Europa, ha un complessità tale da richiedere un nuovo approccio "più europeo". L'impegno di un singolo Paese come l'Italia non può essere risolutivo, né dal punto
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
sia quello socio-economico con particolare riguardo al sistema di welfare, che ancoră oggi tanto stă facendo discutere per le risorse sempre più risicate che vi și assegnano. Îl Canada rispetto all'Italia soddisfa appieno queste tre condizioni, poiché dai dați emerge che ha îl più basso tasso d'immigrazione clandestina, mentre îl nostro Paese oltre ad avere îl più alto tasso di clandestini presenta una mancanza pressoché totale di politiche multiculturali 22. Îl successo del Canada forse è da ascrivere alla
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
aumentate în misura meno che proporzionale rispetto all'aumento della popolazione migrata. Le denunce contro gli italiani, all'opposto, sono aumentate nel corso del 2012 del 37,6 %, mentre quelle contro gli stranieri del 29,6 %. Un'altra differenza che emerge dai dați pubblicati dall'UNAR riguarda la disparità di applicazione agli immigrati irregolari delle misure cautelari personali; infatti, questi usufruiscono meno degli italiani di misure alternative alla detenzione, congestionando così le carceri, alimentando altri problemi, per i quali lo Stato
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a(u) fost rezolvată(te), autorul constată că nu este satisfăcut și deschide un alt punct de vedere. Autorul spune la un moment dat în legătură cu importanța problemei aplicabilității că la ea nu răspund nici platoniștii, nici nominaliștii și că, deși emerge din situația reală a matematicii și științei, nu înseamnă că nu poate constitui obiectul de studiu al unei bune filosofii a matematicii. Concluzia cercetării autorului acestei lucrări este sintetizată în speranța de a răspunde la problema aplicabilității de pe o poziție
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
A review of diagnostic and treatment issues, Psychiatric Annals, B(10): 556-563. Erdur, B., Ergin, A., Turkcuer, I., Parlak, I., Ergin, N., Boz, B. (2006) A study of depression and anxiety among doctors working in emergency units in Denizli, Turkey. Emerg Med J 23:759-763. Fain, R.M. and Schreier, R.A. Disaster (1989) Stress and the Doctor. Medical Education. 23, 91-96. Farrenkopf, T. (1992) What happens to therapists who work with sex offenders? Journal of Offender Rehabilitation, 18, 217-223. Figley, C. R. (1988
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
M. A. (1994) Group therapists and AIDS groups: An exploration of traumatic stress reactions. Group, 18, 167-176. Gallery, W. E., Whitley, T. W., Klonis, L., K., et al. (1992) A study of occupational stress and depression among emergency physicians. Ann Emerg Med; 21:58-64. Garrosa E, Moreno-Jiménez B, Liang Y, Gonzalez JL (2008) The relationship between socio-demographic variables, job stressors, burnout, and hardy personality in nurses: an exploratory study. Int J Nurs Stud.45(3):418-427. Gelso, C. J. & Fretz, B. R.
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
in empathy in medical school. Medical Education; 38: 934-941. Hooper, C, Craig, J, Janvrin, D. R., Wetsel, M. A, Reimels, E. (2010) Compassion satisfaction, burnout, and compassion fatigue among emergency nurses compared with nurses in other selected inpatient specialties. J Emerg Nurs. 36(5):420. Horowitz, M., Wilner, N. & Alvarez, W. (1979) Impact of Event Scale: A measure of subjective stress. Psychosomatic Medicine, 4l, 209-218. Horowitz, M. J. (1986) Stress response syndromes. Northvale, NJ: Jason Aronson. Hyman, O. (2004) Perceived Social
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Co Inc., New York, 1984, p. 75. Conform lui Kopecky, partidele succesoare sunt singurele partide ale spectrului postcomunist care se caracterizează prin organizații partizane puternice. Vezi Petr Kopecky, „Developing party organizations in East-Central Europe. What type of party is likely to emerge?”, Party Politics, vol. I, nr. 4, 1995, pp. 515-534. Vladimir Tismăneanu, op. cit., p. 280. George Schopflin, „Post-communism: Constructing New Democracies in Central Europe”, În International Affairs, vol. 67, nr. 2, aprilie 1991, pp. 235-250, John Higley, Judith Kullberg, Jan Pakulski
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
răsunător. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință Încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. (Corinteni, 13, 1-2) Retras!!! Din iubire emerge existența și tot ceea ce ține de ea. Aceasta luminează și direcționează universul nostru existențial și, desigur, tot ce apare, evoluează și durează. Nici frumusețea nu există În sine, nici binele, nici adevărul fără razele revelatoare ale iubirii. Să ne aducem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
confruntăm pe durata Întregii vieți. Ce utopie, ce sfidare și ce paradox! Și totuși, aici se reeditează o dimensiune extensivă, maximală și exemplară a iubirii. Suntem capabili să ajungem la această Înălțime a ei? Iubirea de semeni este autentică atunci când emerge din sau trece prin iubirea de Dumnezeu. Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. [...] Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne În iubire rămâne În Dumnezeu și Dumnezeu rămâne Întru el. [...] cine iubește pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
diversitate de țeluri ale activității economice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"8. În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare, cum arată O. Lange, activitatea economică își realizează scopurile cu ajutorul tradiției și al mijloacelor stabilite prin aceasta, fără a proceda la o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
drepte, la dreapta și posterior de acesta, după care se orientează posterior și superior la nivelul arcului. La nivelul aortei descendente și abdominale, lumenul fals se dispune posterior și spre stânga. Trunchiul celiac, artera mezenterică superioară și artera renală dreaptă emerg în majoritatea cazurilor din lumenul adevărat. Disecția de aortă tip A prezintă o rată de mortalitate operatorie de 12,7 -32,5%, iar în condiții de tratament non-chirurgical de 58%. Vârsta peste 80 de ani rămâne un factor de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
în pieptul oamenilor de pretutindeni pe măsură ce din ce în ce mai multe spații publice non-formale dispar din viața noastră reală" (2000, p. 61). În lucrarea sa The Virtual Community, el definește într-un mod personalizat și non-formal comunitățile sociale ca fiind "agregări sociale care emerg din rețea atunci când suficienți oameni poartă discuții publice suficient de mult timp, cu suficiente sentimente umane încât să formeze rețele de relații personale în cyberspațiu" (2000, p. 54). O predicție din anii '60 printre primele formulate -, care poate funcționa drept
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
real. Interacțiunile virtuale sunt posibile numai în contextul unei existențe reale concrete, bazată pe un sistem valorico-normativ acceptat și promovat de comunitatea reală în care trăim" (2004, p. 142). Încă nu există computere care să interacționeze între ele. Spațiul virtual emerge din imaginația indivizilor umani pe baza unui suport tehnic. Mai mult decât atât, indivizii care se întâlnesc în spațiul virtual aduc cu ei spațiul și identitatea reale (Gatson & Zweerink, 2004), ca elemente de bază de la care pornesc creațiile comune din cadrul
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în măsuri și modalități variate, în funcție de o serie de factori sociali, politici, economici sau de conjuncturi și evenimente istorice singulare. Apariția comunităților virtuale religioase poate fi privită ca o etapă a evoluției formelor de manifestare și de asociere religioasă care emerge natural din comunitățile locale pentru popularea spațiilor virtuale nou apărute în urma dezvoltării rețelei Internet. Întrebați în ce măsură consideră că formele de manifestare religioasă au evoluat semnificativ de-a lungul timpului, subiecții împărtășesc opinii variate, cu o ușoară tendință spre evaluarea acestei
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
menținerea sprijinului stakeholder-ilor primari este esențial supraviețuirii companiei; b) managementul stakeholder-ilor primari devine, astfel, parte a bunelor practici de management; c) un management bun al relațiilor cu stakeholder-ii primari va duce automat la un comportament responsabil social; d) astfel, RSC emerge în mod automat ca produs al unui management performant. În mod normal, toate firmele - cu excepția, poate, a celor care au o abordare strict altruistă a RSC - au interesul de a transforma RSC într-un avantaj în afaceri. Studiile academice asupra
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
bani pentru activitățile de RSC. RSC este mai mult decât activitatea de a da în scop caritabil. Filantropia nu este echivalentă cu responsabilitatea socială. RSC face parte din modelele de afaceri. Adevăratele beneficii ale RSC se dezvoltă doar atunci când conceptul emerge dintr-o intenție strategică bine definită, când managementul companiei realizează că RSC reprezintă un mod de a crește gradul de sustenabilitate a afacerii, asigurându-se, astfel, creșteri constante și continue pe termen lung. Un exemplu extrem de elocvent în privința acțiunilor companiilor
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]