135 matches
-
de-a gândi, făcându-ne atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul. Prefață la vol. Fragmentele lui Lamparia, 2002 Teodor PRACSIU Un intelectual atipic Proteicul Theodor Codreanu, critic și istoric literar, eminescolog, eseist, publicist, editor, umorist, profesor la Liceul Teoretic "Cuza-Vodă" din Huși, doctor în litere cu teza "Complexul Bacovia" și bacovianismul (Editura Junimea, lași, 2002), pune sub ochii cititorilor ultima sa carte, în ordine cronologică, Fragmentele lui Lamparia (Fundația "Scrisul Românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dat el însuși când apreciază: "Legenda superiorității artistului trebuie părăsită. Nu se poate închipui un Eminescu fără exegeză". Persistă un elogiu al lecturii comprehensive în care dominanta este, ca la E. Lovinescu, moralitatea. Și mai e critica formă a iubirii. Eminescologul Theodor Codreanu, cu chipul lui Lamparia, purcede și în aceste "fragmente" la exerciții stăruitoare în materie. Eminescu este, să zic așa, omniprezent în aceste meditații, încât adunate la un loc se pot articula ele însele într-un glosar compact. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
s-a înrăutățit. Altfel, ajutat de fratele, Matei, și de sora, Harieta, într-un mediu natural, ar fi avut toate șansele de supraviețuire normală. Dar un "vid intelectual" în existența lui Eminescu n-a existat, afirmă și argumentează pe larg eminescologul nostru. Și explică, atitudinea divergență a lui Maiorescu, prin o anume "suferință" ontologică provocată de conflictul dintre ambițiile lui nemăsurate și recunoașterea genialității poetului: "Dar dincolo de raționalitatea voinței personale săpa adânc destinul, atât în ființa poetului, cât și a criticului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
solide, de referință cum este și acest titlu din noua serie "Eminesciana" a faimoasei edituri ieșene Junimea, reactivată spectaculos de un mare poet (e vorba de Cezar Ivănescu). Inevitabil, volumul din urmă se așează în prelungirea unor preocupări statornice ale eminescologului din Huși, dezvoltând aici scenariul sacrificial. Folosind suntem preveniți într-un necesar Avertisment "nucleul prim", el adaugă 21 de noi capitole și, bineînțeles, schimbă miza lucrării. Va discuta, așadar, într-o demonstrație strânsă despre mitul Eminescu ca "mit viu", cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
subiect opera lui Mihail Diaconescu. Profesorul vasluian are în urma sa o bogată listă de lucrări proprii, deopotrivă romane (Marele zid, Varvarienii) cugetări, dar mai ales istorie literară. De peste două decenii, Theodor Codreanu a devenit unul dintre cei mai de seamă eminescologi, cu câteva lucrări definitorii: Eminescu Dialectica stilului (1984), Modelul ontologic eminescian (1992), Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997), Mitul Eminescu (2004), Eminescu martor al adevărului (2004). Și alți autori i-au reținut atenția, precum I.L. Caragiale, George Bacovia, Cezar Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dobândite atât prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului critic", cât și prin "stăpânirea conceptelor-cheie", totul dublat de remarcabilele sale "însușiri analitico-sintetice". Ei bine, această imagine a criticului, eminescologului și eseistului de excepție care este Th. Codreanu s-a prefigurat, aproape cu exactitate, în acei ani de stufoasă existență care fac obiectul cugetărilor din primele două volume ale lucrării în discuție. Căci substanța Numerelor în labirint este alcătuită de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care, oricum, prin natura lucrurilor, trebuia să lucreze tăcut. Iar vârful de lance al presei din România era Timpul mai precis pana devastatoare a lui Eminescu. Rusia își găsea un adversar pe măsură." (p. 63) Totuși, senzația mea este că eminescologul se lasă furat de propria-i teză, supralicitând rolul Basarabiei, când, de fapt, "sacrificarea" lui Eminescu s-a produs din cauza atitudinii față de Transilvania, așa cum Theodor Codreanu însuși susține referindu-se la arestarea gazetarului și la desființarea societății "Carpații". Ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
extirparea sau pierderea caracterului lor național". Tocmai despre caracterul profund național, atacat de această fantomă a istoriei mondiale, vorbește poetul M. Eminescu considerând că este e "cestiune de existență pentru poporul roman". Acestea sunt argumentele care l-au determinat pe eminescologul Theodor Codreanu să scrie o astfel de carte, o carte de mare utilitate, mai ales în zilele noastre, când prin diverse cancelarii, europene și nu numai, se pune problema, diversionistă din punctul meu de vedere, a globalizării, a nivelării aspirațiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ioana Em. Petrescu (Eminescu, modele cosmologice și viziune poetică, 1978), Constantin Ciopraga (Poezia lui Eminescu), George Munteanu (Eminescu și eminescianismul, 1987), Theodor Codreanu (Eminescu Dialectica stilului, 1984), Marin Tarangul (Intrarea în infinit sau Dimensiunea Eminescu, 1992). 4 Pseudonim folosit de eminescologul Nicolae Georgescu 5 Titlu denaturat de editură, restabilit în ediția de la Chișinău: Complexul Bacovia. 6 Afirmație care nu se arată astfel în exegeza lui Th. Codreanu. 7 Opiniile lui Edgar Papu par a se referi la zilele noastre, deși aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cercetare documentară, încercarea de a depista în operă semnele realului? Toate la un loc, cu scopul, neascuns, de a defini spațiul germinativ, cum ar fi spus Noica, primordial. Valentin Coșereanu reușește să-l determine, folosind cercetările de până acum ale eminescologilor (de la G. Călinescu la Augustin Z. N. Pop) și aducând date noi, scoase din arhivele locale (informații despre cumpărarea și vânzarea moșiei, a casei din Botoșani și a casei din Ipotești, sumele de galbeni puse în joc, numele actorilor, procesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
A fiicei lui Eminescu? De ce s-o șteargă, în numele luptei de clasă? Dar culmea iresponsabilității gazetărești o reprezintă fraza "istoricii ieșeni și lingviștii confirmă în mare parte legendele oamenilor". Aiurea! Nu confirmă nici unul. Autorele și-l aduce în sprijin pe eminescologul Mihai Drăgan. Care-i mort și nimeni nu l-a auzit vreodată pe M.D., îngrijitorul Colecției "Eminesciana", pomenind despre asemenea parascovenie. Iată, deci, prin grația unor gazete, altă trăsnaie de genul găinii de la Pașcani care naște pui vii! În sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de acțiuni importante. În 1967, a fost adus de la Râmnicu Vâlcea și creat la Secția Memoriale: Fondul documentar "Octavia Leca Morariu". Era vorba de averea culturală a familiei universitarului Alexandru Leca Morariu fost decan al Facultății de Litere din Cernăuți, eminescolog, istoric și critic literar, muzicolog, redactor șef al unor publicații de mare rezonanță, între care "Buletinul Mihai Eminescu", revistele "Făt-Frumos", "Fond și Formă", autor al mai multor cărți și deținător al câtorva premii ale Academiei Române. Conform dorinței doamnei Octavia, soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Suceava, 2006-2007, 311, 303 și 321 p.). După monografia istoricului și criticului literar Liviu Papuc, dedicată lui Leca Morariu (Editura Timpul, Iași, 2004) cele trei volume de scrisori completează, nuanțează și luminează noi unghiuri ale vieții, activității și personalității universitarului, eminescologului, scriitorului, folcloristului, istoricului și criticului literar cernăuțean Leca Morariu. Angajat într-o dispută profesională cu George Călinescu, la începuturile carierei didactice a acestuia, criticat, înfierat toată viața de către acesta, nu atât cu motive, cât dintr-un spirit răzbunător, pătimaș, vindicativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
film "Un bulgăre de lumină"; 59. Lucia Mureșan, actrița, pentru merite deosebite în promovarea și interpretarea operei eminesciene; 60. Svetlana Paleologu-Matta (Elveția), pentru studiile dedicate operei eminesciene și pentru promovarea poetului în Elveția; 61. Dan Manuca, critic și istoric literar, eminescolog, autor al unor lucrări de referință; 62. Ștefan Melancu, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 63. Anna Maria Messeri (S.U.A.), pentru volumul de scrisori inedite "Dulcea mea doamna, Eminul meu iubit"; 64. Ioan Miclau, membru al Uniunii Scriitorilor din
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
eminesciene și promovarea acesteia în spațiul italian; 68. Pavel Mocanu, traducător al volumului "Primavera Romena"; 69. Jose Jer-nimo Moscardo de Souza, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Braziliei la București, promotor al operei eminesciene; 70. George Muntean, critic și istoric literar, eminescolog; 71. Jose Santiago Naud, editorialist al volumului "Primavera Romena"; 72. Li Ninglai (Chină), coautor al volumului de poezii "Mihai Eminescu, tradus în limba chineză; 73. Filaret Oloier, artist plastic, pentru merite deosebite în ilustrarea operei eminesciene; 74. Eugenia Oprescu, cercetător
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
pentru merite deosebite în ilustrarea operei eminesciene; 74. Eugenia Oprescu, cercetător, coautor la ediția Perpessicius - Eminescu "Opere"; 75. Radu Palade, compozitor, pentru 12 piese corale pe versuri de Mihai Eminescu; 76. Ioan Cheie Pântea, profesor universitar, critic și istoric literar, eminescolog; 77. Dumitru Pasima, sculptor, autor al bustului "Mihai Eminescu" din Grădina Publică Brăila; 78. Nicolae Păduraru, sculptor, autorul unor monumente de excepțională valoare dedicate lui Mihai Eminescu; 79. Titus Pârvulescu, pentru lucrarea "Eminescu în literatura italiană"; 80. Adrian Pintea, actor
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
nenumărate medalii și plachete Eminescu; 82. Mircea Popa, profesor universitar, pentru lucrările "Mihai Eminescu - contextul receptării" și "Bibliografia adnotata Mihai Eminescu în Transilvania", precum și pentru cele peste 28 de studii despre poet; 83. Cristian Tiberiu Popescu, critic și istoric literar, eminescolog, autor al volumului "Eminescu. Aniteza" și al piesei de teatru "Și mai potoliti-l pe Eminescu"; 84. Doru Popovici, muzician, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 85. Adam Puslovic (Șerbia), poet și traducător, popularizator al operei eminesciene; 86. Victor
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
în promovarea operei eminesciene; 85. Adam Puslovic (Șerbia), poet și traducător, popularizator al operei eminesciene; 86. Victor Rebenciuc, actor, remarcabil interpret al liricii eminesciene; 87. Alexandru Repan, actor, remarcabil interpret al liricii eminesciene; 88. Petru Rezus, critic și istoric literar, eminescolog, autor al unor lucrări de referință; 89. Aurelia Rusu, istoric literar și cercetător, pentru edițiile eminesciene; 90. Valeriu Rusu, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 91. Gheorghe Sărac, creatorul primei integrale de romanțe pe versurile lui Mihai Eminescu, inițiatorul
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
Cornel Țăranu, muzician, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 105. Gheorghe Tirlescu, pentru traducerea operei eminesciene în limba arabă; 106. Paul Vasilescu, artist plastic, pentru merite deosebite în ilustrarea operei eminesciene; 107. Victor Vișinescu, profesor universitar doctor, istoric literar, eminescolog, pentru merite deosebite în editarea operei complete eminesciene; 108. Maria Zarifopol, pentru volumul de scrisori inedite "Dulcea mea doamna, Eminul meu iubit"; 109. Cristina Zarifopol Illias, pentru volumul de scrisori inedite "Dulcea mea doamna, Eminul meu iubit"; 110. Alexandru Zub
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
te împiedici de acest apelativ, simplă expresie a intimității dintre doi amanți, riști să declasezi totul. Te înscrii în corul celor care au comentat recentul volum de corespondență inedită mai mult pentru a-și etala prejudecățile; sau în rândul unor „eminescologi” care fie vor să-l „apere” pe romanticul poet, fie îl coboară în „proza” nemerniciei oricărei vieți. Este adevărat că el însuși se vedea drept „Un creier plin de visuri și-o inimă de rând” (O, stingă-se a vieții
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
chiar am asistat la idioțenii și mai mari, cum ar fi o teză de doctorat despre motivele florale în poezia eminesciană. Mi-e greu să înțeleg cum pot lua unii în serios tonele de maculatură mâzgălite de tot felul de „eminescologi“, dar cred că, în sfârșit, urmărind dezbaterile despre Eminescu de anul acesta (emisiuni, reportaje de pe stradă, comentarii pe net), m-am prins de unde provine isteria „apărătorilor“ care, la orice atitudine critică față de Eminescu, sunt în stare să pornească un adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Mihăilescu) Apariția, în anul 2000, a corpusului epistolar Eminescu Veronica Micle, aproape o sută de texte necunoscute până atunci, ținute la fereală de către descendenții familiei adresantei, a trezit un interes cu totul aparte, atât în rândurile istoricilor și criticilor literari (eminescologilor), cât și în mediile cele mai largi ale cititorilor, care așteptau să afle, în fine, cum a iubit Eminescu, pentru a prelua sintagma din titlul unei cărți datorate lui Octav Minar. Pentru mulți dintre aceștia lectura a constituit o dezamăgire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a-l pune într-o altă lumină decât cea pe care conștiința publică și-a însușit-o deja. În această ordine de idei, domnia sa îl citează pe G. Călinescu, dintr-un articol din 1932, care se exprima cu dispreț la adresa eminescologilor de ocazie:" Se cheamă eminescolog un publicist care, fără să se fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Se cheamă eminescolog un publicist care, fără să se fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie și fetidă [...]. Eminescologul este ori cu desăvârșire incult, ori de o incomprehensibilitate fioroasă, de un fanatism și de un moralism superlativ, care mârâie la orice presupusă atingere a operei eminesciene. Dacă Eminescu ar trăi și ar citi ce scriu eminescologii noștri despre el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
obsesiv, pe Eminescu. * * * Cele șase eseuri reunite în volumul Despărțirea de Eminescu? (Editura Societății Literar-artistice "Tibiscus", Uzdin, Serbia, 2012) datorat lui Adrian Dinu Rachieru, au în comun dezbaterea polemică prilejuită de diversele aspecte ale abordării critice, în actualitate, de către "frontul eminescologilor" ("armata exegeților"), a atitudinii, la drept vorbind, a cititorilor de azi (a comentatorilor de toate categoriile) față de "poetul național", sintagmă care i-a iritat pe unii, fapt ce a stârnit, ca efect, și iritarea altora. Se pornește de la citarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]