333 matches
-
din meșteșugul pictorilor și al sculptorilor secretul culorii și al reliefului. În lumea Rondelurilor, acordurile parnasiene găsesc formele cele mai senine și mai echilibrate. Anii maturității, în perspectiva senectuții, epurează arta lui Macedonski de unele sonorități stridente, ca și de emotivitatea greu conținută a temperamentului năvalnic. Filozofia sa de viață apare în Rondeluri. Este un moment de popas liniștit, netulburat de întrebări dramatice, de meditații grave, care îi frământau pe Leconte de Lisle sau pe Sully-Pudhomme. Modelele parnasiene reprezintă pentru M.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din Lumea de Dincolo. Problema esteticii folclorului a constituit subiectul a numeroase dispute teoretice. Ovidiu Bârlea, încercând să definească principalele orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de jaloanele esteticii folclorice, adică de a urmări ecoul mesajului folcloric în emotivitatea destinatarului popular sau aceea, preconizata de mulțimea criticilor si istoricilor literari, de a se substitui fără nici o rezervă destinatarului folcloric. Este oare îndreptățită o atare substituire? Anticipăm răspunsul că ea e îngăduită numai pentru cel ce vrea să aprecieze folclorul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
referă la același lucru, ilustrând multiplicitatea pozițiilor și atitudinilor ființei în fața lumii: există mai multe cuvinte pentru un singur obiect sau fenomen pentru că sunt mai multe maniere de a-l percepe și de a-i experimenta prezența. Polisemia se datorează emotivității umane care asimilează sub același unghi afectiv expresii diferite, proiectând metaforic conținuturile unui cuvânt asupra altuia, transferând și condensând semnificații. Perspectiva din care sunt făcute aceste observații e genetică - se vorbește despre origine, despre felul în care se formează reprezentările
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieții, traseu, progres, a sta într-un singur loc. Analiza poveștii ca întreg ar putea fi pusă în evidență și deperspectiva personală a cercetătorilor, ca și de impresiile lor evaluative. Sensibilitatea cititorului - de pildă, la detalii și la gradul de emotivitate cu care este descrisă fiecare dintre etape sau discrepanțele existente între diversele descrieri ale aceleiași etape - ar putea oferi de asemenea piste importante de cercetare. Această demonstrație de analiză holistă a formei utilizează un subgrup al eșantionului mare, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
loc chiar și atunci când vorbitorul nu este efectiv conștient de ceea ce se petrece sau când neagă încărcătura emoțională a episodului. Măsurătoarea noastră poate fi, de asemenea, utilizată în medii terapeutice pentru aidentifica decalajele dintre vorbirea detașată și nivelurile ascunse de emotivitate. În mod similar, măsurătoarea ar putea fi folosită pentru evaluarea gradului în care pacienții sau intervievații sunt conectați la propriile emoții. Remarci de finaltc "Remarci de final" În capitolul de față am pus accentul pe analiza formală. Deși, teoretic, este
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
din culegerile Baștina norocului (1954), Pe făgașul vieții (1959), Luceferii pământului (1962) ș.a. se află mai toate rețetele ideologice ale momentului, autorul prezentând prozaic, dar mai cu seamă denaturat, realitatea. Se întâlnesc printre scrierile sale și unele poezii de o emotivitate căreia nu îi poate fi pusă la îndoială sinceritatea. Proza - culegerile de schițe și povestiri Pământ reînnoit (1953), La umbra nucului bătrân (1956) ș.a. - are, de asemenea, un caracter minor publicistic, vehiculând clișee și lozinci caracteristice epocii. SCRIERI: Cucoana și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
alți agenți și execută întotdeauna ceea ce i se cere; inteligența: agentul acționează asemănător, în unele privințe, cu o ființă inteligentă. În ceea ce privește ultima caracteristică, cea de inteligență, ea presupune înzestrarea unui agent cu calități cum ar fi: cunoașterea, convingerea, intenția, obligația, emotivitatea ș.a. Asupra agenților inteligenți vom reveni pe larg într-un paragraf ulterior. 3.3.3. Agenți și sisteme multiagent Prin sistem bazat pe agenți (ABS) se înțelege un sistem de calcul în care elementul cheie îl reprezintă agentul. În principiu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
abstract terms) ca o chestiune de „dirijare a învățării și adaptare habitudinală” (direction of learning and habit adjustement) (Guthrie, 1938, p. 94). A identificat apoi șase tipuri de „situații problematice generale”: a) Stimularea intensă și prelungită perturbă organismul și generează emotivitate și activitate mai intensă. b) Animalul răspunde la acești stimuli sau la alții pe care îi întâlnește cu orice reacții ce au fost învățate anterior. c) Fiecare serie de mișcări tinde să fie fixată ca habitudine și să fie repetată
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
autenticitatea faptului și să evite orice comentariu superfluu. Ambiția lui stilistică este transparența, „preocuparea de a lăsa faptele să vorbească singure, povestea să aibă singură grijă de ea”. Stilul este caracterizat drept pozitivism flegmatic, iar precizia sa rece, lipsa de emotivitate par inocente, nepremeditate. Dacă acum ne uităm asupra textului unui haiku al lui Șerban Codrin: de ziua muncii - uscîndu-se la soare pielea unui cal observăm același prozaism al textului (cu atît mai reprobabil pentru așteptările cititorului cu cît i se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a genera ipoteze multiple și inedite,lipsa de interes în loc de sensibilitatea față de probleme și curiozitate intelectuală, - o capacitate scăzută de analiză și sinteză în loc de o capacitate de integrare a ideilor; Factori de natura motivațională: - impulsul excesiv față de un impuls moderat, - emotivitatea față de un nivel de energie moderat, - discontinuitatea față de perseverență, - anxietatea față de toleranța față de frustrare; Factori determinați de trăsăturile de caracter și temperament:rigiditatea față de mobilitate, - impulsivitate față de spirit de aventură, - automulțumire față de încredere în sine, - autodiscreditare față de spiritul autocritic. Revenind
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
eficientă „lipsește copierea”; 5. lucrul se realizează în ritm propriu; 6. crește caracterul obiectiv al aprecierii; 7. are loc diminuarea erorilor de apreciere datorate stresului sau oboselii examinatorului; 8. are loc diminuarea stărilor emoționale ale elevului, a timidității sau a emotivității; 9. se reactualizează cunoștințele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învățării; 10. materialul de învățat este introdus în succesiunea: prezentarea informațiilor și procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev; 11. calculatorul reacționează la
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
fără blocaje semnificative, prezintă confort neuropsihic, mobilitate și o foarte bună rezistență a atenției; Tipul B = randament mediu, cu cel mult două blocaje de peste 35 de secunde; Tipul C = randament slab, cu mai multe blocaje semnificative, prezintă oboseală excesivă sau emotivitate crescută, panică, mimică răvașită. În urma acestui test mai putem observa obiectiv modul de instalare a oboselii nervoase și gradul ei de amplitudine, precum și dinamica evoluției randamentului atenției (căderea de randament lentă și progresivă, în salturi, la începutul, la mijlocul sau la
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]
-
7."Caietul dirigintelui", Vasile Ciobanu, C.C.D. Bacău, 1998, cuprinde următoarele aspecte: - organizarea colectivului; - planificarea activității educative; - cunoașterea elevilor; - anexe care conțin mai multe instrumente si tehnici pentru cunoasterea grupului, Însă nici o indicație de completare/ interpretare: a chestionare (de atitudini, de emotivitate, de stimă de sine, de identificare a tipului de temperament; b testul sociometric; c scări de apreciere; nu are o structură foarte riguroasă, dar, la fel ca celelalte documente studiate, conține aspecte semnificative despre viața și activitatea grupului școlar: - catalogul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a grupului școlar. Un posibil model de caiet al Învățătorului/ dirigintelui ar putea viza următoarele aspecte: 1 Organizarea grupului educațional 2 Cunoașterea psihopedagogică a elevilor - fișa de observație; - fișa de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fine, o nouă ambianță culturală, caracterizată atât prin depășirea modernității în direcția unei diversități post-moderne, cât și prin recuperarea unor teme și atitudini ieșite din uzul cotidian, așa cum ar fi reconsiderarea atitudinii față de natură într-un topos al sensibilității și emotivității. Toți acești factori fuzionează într-un amestec ce atinge masa critică începând cu anii '60 ai secolului trecut, moment de la care discursul despre mediul înconjurător devine unul explicit și începe să fie asumat de diverse persoane, instituții și organizații. În
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
iubire și grijă față de Sinele unitar omul iese din starea de înstrăinare, încetează să se mai situeze în opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar în deplină emotivitate, dispoziția sa de a trăi în armonie cu natura. Omul scapă de tirania intereselor imediate centrate pe supunerea și dominația naturi și își regăsește plăcerea de a trăi într-o natură liberă, care îl îmbogățește. Identificarea cu universul este un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu au mai participat la selecția naturală, ci au crescut în cultură, nu în natură. "Dar animalele domestice nu pot intra în cultura care le susține"303. Ele sunt un gen de obiecte culturale, adică fără subiectivitate culturală, cogniție și emotivitate, deși pot suferi. De aici și diferența dintre animalele sălbatice și animalele domestice și insistența unor teoreticieni ai mediului asupra necesității unor abordări diferite în cele două cazuri. De aceea, a pune gheparzii în cuști într-o grădină zoologică este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
științifice a faptului că omul este parte a naturii, că bunăstarea sa depinde de funcționarea și integritatea ecosistemelor. Recunoașterea acestei poziții a omului în biosferă presupune reconsiderarea contextuală a raționalității și punerea ei în relație și echilibru cu sensibilitatea și emotivitatea umană, aspecte care sunt specifice unei perspective feministe. Una dintre criticile din perspectivă ecofeministă este expusă în termenii eticii virtuților. Degradarea mediului este expresia unor capacități limitate ale sensibilității estetice, afectivității, grijii, dar și a dispoziției de a domina. Avem
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dată fiind lipsa existenței unor reguli stricte de organizare sintagmatică. Prin excelență, polisemia gestuală este interpretabilă în context și este motivată de implicitul din intenționalitatea comunicativă a locutorilor. Astfel, activitatea verbală și gestuală a locutorilor poate să denote o anumită emotivitate, reală sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită informație oferită, poate chiar să contrazică, total sau parțial, conținutul informațional vehiculat, atunci cînd interlocutorul are capacitatea de a decoda corect anumite semne etc. Demersul de decodificare a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formânduse ca știință autonomă abia În secolul al XIX-lea, odată cu extinderea metodelor experimentale În studierea fenomenelor psihice. Obiectul psihologiei Îl constituie procesele psihice cognitive (percepție, gândire, memorie etc.), afective (emoții, sentimente etc.) și volitive (voință), Însușirile psihice temperamentale (instabilitate, emotivitate etc.), Însușirile psihice caracteriale (modestie, sinceritate etc.), aptitudinile și atitudinile relațiile psihologice interumane etc. b.Ce este mintea ? În Dicționar Ilustrat al Limbii Române (6p.306) se precizează: „Minte: Facultate de a cugeta, de a Înțelege, de a judeca; rațiune
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
variază din punct de vedere cantitativ, și anume nu variațiile «tot sau nimic», ci acelea care produc «mai multe» sau «mai puține» efecte. Aceste poligene , așa cum sunt numite ele, produc individual efecte minore, dar cumulate conduc la diferențe de statură, emotivitate, inteligență și În multe alte trăsături importante. Datorită poligenelor, organismul va poseda o mare cantitate de variabilitate genetică și cea mai mare parte din variația fenotipică pe care o observăm va constitui o funcție a acestor sisteme” . „Există suficiente dovezi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
temperamentelor mult mai nuanțată care va fi reluată și precizată de psihologii francezi Rene Le Senne și Gaston Berger. Pentru Le Senne prin temperament, se Înțelege „ansamblul dispozițiilor Înnăscute, care formează scheletul mintal al individului”. El consideră trei factori fundamentali: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Emotivitatea exprimă reacțiile afective ale persoanelor În fața diferitelor evenimente. Emotivii au tendința de a se tulbura puternic chiar și pentru lucruri mărunte. Dimpotrivă, non-emotivii sunt aceia care se emoționează greu și ale căror emoții nu sunt
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
va fi reluată și precizată de psihologii francezi Rene Le Senne și Gaston Berger. Pentru Le Senne prin temperament, se Înțelege „ansamblul dispozițiilor Înnăscute, care formează scheletul mintal al individului”. El consideră trei factori fundamentali: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Emotivitatea exprimă reacțiile afective ale persoanelor În fața diferitelor evenimente. Emotivii au tendința de a se tulbura puternic chiar și pentru lucruri mărunte. Dimpotrivă, non-emotivii sunt aceia care se emoționează greu și ale căror emoții nu sunt prea violente. Activitatea desemnează dispoziția
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În cazul elevilor, deoarece pentru educator cunoașterea temperamentului elevilor este importantă. Astfel se poate stabili dacă un copil este emotiv sau nu, este activ sau nu. Dacă un copil este activ el poate fi harnic, energic, indiferent de gradul de emotivitate, iar dacă este inactiv, ar putea fi lent, leneș, fără inițiativă. Dacă este emotiv poate avea reacții emotive foarte puternice, va fi implicat afectiv În tot ceea ce face, iar dacă este non-emotiv, astfel de manifestări vor fi minime. Dar nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]