1,351 matches
-
nu mediatizează destul expoziția. Pe noi, că ne recunoaștem valorile după ce mor, și nu facem nimic pentru ele (veche și adîncă temă!). Alții sînt doar contemplativi, pătrunși de frumusețea momentului și de șansa de-al trăi. Alții, în fine, sînt empatici: și eu am făcut armata la Tîrgu Jiu, și mi-au plăcut foarte mult lucrările maestrului... ș.c.l., ș.c.l. Iți vine să zici, pur și simplu, al dracului Mitică (mic parizian la Paris). Și mai multe nu
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
ce răzbate din el. Cauza acestei neputințe nu va sta neapărat într-o lacună legată de reperele vieții lui Blaga, deși în acest caz nu ai putea înțelege cadrul biografic pe fundalul căreia se petrece povestea, ci într-o vulnerabilitate empatică: nu ți-ai putea trezi în memorie tipul de sensibilitate cu care Blaga a privit lumea. Așadar, dacă nu știi că Blaga a scris cartea, nu vei ști cum s-o citești. Altfel spus, un anumit tip de autor cere
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
trilogiei Orbitor, de Mircea Cărtărescu și dialogul lui Mircea Vasilescu cu filozoful Gabriel Liiceanu. O carte de primul raft a literaturii române - ba chiar ocupând o poziție centrală în acest ipotetic raft - merita cu asupra de măsură cele patru cronici empatice semnate de câțiva dintre cei mai în vogă tineri critici ai momentului. Și cum începutul și încheierea fac și desfac totul în materie de recenzii, să spicuim: "Orbitor este de-acum un fluture întreg, "cu aripi identice și neasemănătoare" lopătând
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
că, apoi, am făcut tot ce am putut pentru a păstra acest noroc mi se pare o atitudine firească, ținând de logică și de bun simț. Sunt conștientă - acum într-o măsură mult mai mare decât înainte de '89, când reacția empatică a cititorilor putea să mă iluzioneze - că toate aceste lucruri s-au întors, uneori violent, împotriva mea și au sfârșit prin a mă izola. N-am făcut niciodată parte din nici un partid, grup, curent, orientare, club. Ceea ce, desigur, nu e
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
se ajute. Prin repetiție poți să știi, dar nu poți să înțelegi cum (cu uimire, milă cognitiv sublimatoare) ți se întâmplă prin întrebare, din însăși situația-problemă. Pe un obiect îl știi, dar pe un subiect trebuie să-l înțelegi. Dimensiunea empatică a înțelegerii, de rezonanță spirituală, ține de saltul, de înalta relație-realitate de a fi cu „altul” în chiar domeniul de autoritate unde Adevărul, Binele și Frumosul sunt, în sublim, una: elita slujitoare, mântuitoare. În acest caz transferul operat este transfigurare
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
același semn, două opere de aceeași natură, două entelehii din același regn se resping reciproc." (din capitolul Jurnalul taumaturgic. Post it- uri despre K) O lectură cu bunele și cu relele ei, dar, în orice caz, nu lipsită de virtuți empatice și de merite expresive. Pregătiți-vă, în schimb, pentru ce urmează să citez. Găsiți aici și irelevanță, și imprecizie, după gust: "Pe măsură ce se apropie luna noiembrie 1920, scrisorile lui Kafka se întunecă, volumul își pierde muzicalitatea, iar scrisul său se
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
sevele spațiosul conglomerat psihedelic ce reiese de aici? Vă asigur că, dacă aș continua să reproduc părți aleatoriu selectate din Submarinul iertat, toate aproximațiile comparatiste s-ar clătina serios. Așa cum o demonstrează cu asupra de măsură, subminant, prefața excelentă și empatică a lui Mircea Cărtărescu. Volumul acesta e, fără nici o retorică gratuită, singular în spațiul poeziei românești. Și prin felul de a pune pe pagină textul, și prin tematizarea mirajului, și printr-un anumit gen de persiflare cu dus și cu
Decret de grațiere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9538_a_10863]
-
așa se prezintă, de la prima până la cea din urmă pagină, volumul În }ara Miticilor, proaspăt dăruit cititorilor de Ioana Pârvulescu. Editată într-un format de buzunar sau - am putea spune cu egală îndreptățire - de noptieră, compusă din șapte eseuri deopotrivă empatice și ireproșabile ca informație, această nouă descindere în povestea lumii lui Caragiale vine parcă de neunde și de pretutindeni. Cui urmează și ce anunță ea? Probabil că pentru mulți va reprezenta o firească prelungire laterală a celor două cărți anterioare
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
lungă, în care mediul politic sau social condiționează direct mesajul, că artificiile livrești trebuie eliminate atâta vreme cât obturează autenticitatea. Dintr-un ase-menea punct de vedere, scriitorul capătă profilul neobișnuit al unui psihoterapeut care se oferă pe tavă sau al unui foarte empatic entertainer de nișă. Un alt răspuns posibil, decurgând tot de aici, dar oarecum pe marginea problemei, este acela că Dumitru Crudu nu se limitează să facă în scris ceea ce ar face un asemenea tip de autor, ci își impune și
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
nume de referință al jazzului autohton - a propus un "string project" pe cât de original, pe atât de valoros. În pendant cu cvartetul de coarde, compozițiile sale își revelează latențe și frumuseți inedite. Fără baterie, dar susținut ritmic de un contrabasist empatic, dinamic și fantast - pe numele său Arthur Balogh - domnul Popp și-a manifestat mai bine ca oricând în anii din urmă personalitatea de interpret-creator. Avem de-a face cu un spirit lucid, a cărui incisivitate contrabalansează duioșia inerentă a viorilor
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
dramaturgului, cu opera sa, Într-un portret convingător realizat, mesajul lucrării fiind: sunt inseparabile! Nu putem Înțelege teatrul ionescian, afirmă doctorandul printre rînduri, fără să Încercăm să-l Înțelegem, mai Întîi, pe ilustrul nostru compatriot. Și metoda folosită e una empatică, recunoscută la pagina 5: „bătătorind parcursul unui personaj ne identificăm cumva cu structura intimă a sa, devenind și noi, chiar dacă tardiv, similari cu excelența subiectului căutării noastre”. Și, peste o pagină, continuă: „Încercînd să conturez profilul sufletesc al lui Eugen
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
personaje de hîrtie și evadați din spitale, Începi să crezi că nimeni nu poate scăpa de aplicarea peceții dublului : histrion ratat, născător de histrioni celebri, dramaturg neglijat (deși a creat treizeci de piese!), dar personaj impresionant, rubicondul Gustave Își Înțelege, empatic, bovaricii, ajutîndu-i să trăiască și după ce el, Demiurgul de ocazie, dispare; deși modelul său declarat era Moliere, prozatorul nu a avut șansa unui destin dramaturgic asemănător : debutînd În teatru abia la cincizecișitrei de ani, are parte de un eșec răsunător
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fiind unul nefast, În sensul repetării acelorași greșeli. Această situație și-ar putea găsi rezolvarea În conștientizarea din partea fetelor a impactului negativ pe care erorile părinților l-au avut asupra dezvoltării personalitățlor lor și, implicit, În conștientizarea necesității unei abordări empatice a relaților cu viitorii lor copii. 3.2. Relația cu școala Din perspectiva nivelului educațional al subiecților intervievați, aceștia se situează sub medie, studiile lor fiind gimnaziale sau cel mult liceale: Ariana nu are decât șapte clase, Amelia - opt, Karina
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
bani pentru el și că a fost forțată să mă aducă acolo, amenințând-o că le va face ceva rău celor din familie...”. Ne explică și de ce atitudinea ei față de această prietenă nu a fost una vendetistă, ci mai degrabă empatică: „... deși mi-a făcut mult rău eu am hotărât să Îi mai dau o șansă... Am Încercat să o Înțeleg, să mă pun În locul ei și cred că aș fi procedat la fel dacă ar fi fost să aleg Între
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nici unul, diagnosticul inițial. Dimpotrivă. Dacă de atunci, chiar de la prima carte (Povestiri cu înjurături, 2000), talentul autorului se cristalizase deja într-o formulă narativă precis conturată, percutantă și uimitor de matură, mascând carența experienței de viață printr-o excepțională disponibilitate empatică, formulă manevrată dezinvolt de un povestitor însetat de concret, cu urechea și ochiul mereu la pândă, textele de mai târziu se înscriu și ele tot pe coordonatele cunoscute, la o cotă valorică menită să consacre și să consolideze un prestigiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
parcă și-ar cere mereu scuze. Aplauzele îl stingheresc. Ei bine, povestind despre tot ce se nimerește, fără pic de emfază, dar cu o însuflețire contaminantă, Sorin Stoica se singularizează în raport cu colegii săi de generație tocmai prin latura aceasta participativ empatică, ilustrând la propriu și într-o manieră dramatică ideea mai veche (a lui Sartre, pare-mi-se) că scriitorul trebuie să îndure și să poarte cu el „sarcina lumii“. Într-adevăr, diferențele sunt evidente, de-ar fi să ne gândim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în baza pattern-urilor alese (mesaje, slogane, acțiuni, evenimente, materiale etc.) În astfel de cazuri, consilierul PR va trebui să stăpânească foarte bine modele cibernetice de PR și, mai ales, va trebui să știe (atât din analiza sondajelor, cât și empatic) care sunt momentele în care trebuie să acționeze proactiv și care sunt momentele în care trebuie să acționeze reactiv. Greșeala majorității consilierilor PR este aceea că sunt prea mult proactivi, neglijând momente foarte importante în care ar fi mai bine
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
personaje de hîrtie și evadați din spitale, Începi să crezi că nimeni nu poate scăpa de aplicarea peceții dublului : histrion ratat, născător de histrioni celebri, dramaturg neglijat (deși a creat treizeci de piese!), dar personaj impresionant, rubicondul Gustave Își Înțelege, empatic, bovaricii, ajutîndu-i să trăiască și după ce el, Demiurgul de ocazie, dispare; deși modelul său declarat era Moliere, prozatorul nu a avut șansa unui destin dramaturgic asemănător : debutînd În teatru abia la cincizecișitrei de ani, are parte de un eșec răsunător
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
subiect de roman psihologic bun... Unul dintre interpreții filmului mult premiat al lui Mungiu, spune că la unele proiecții au fost spectatori care au leșinat. Asta e bine. Înseamnă că pelicula a cutremurat măcar firile mai sensibile, ori a răscolit, empatic, publicul . Intereseant e că și eu am lăcrimat la filme, nu o dată ; dar la spectacolele de teatru nu mi s-a Întîmplat să văd inși plîngînd sau leșinînd. Fiindcă În sala de spectacol convenția e accentuată : În sala de cinema
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
se fură pe față și pe rupte. Actorii fură mimînd, regizorii fură mințind că au o idee cînd se apucă de un text cînd, de fapt, nu au nici una, spectatorii sunt furați de scrobeli...Criticii fură pentru că perpetuează un model empatic, impresionist...” Păi dacă toți fură, fătucă, ce mai chichirez zăbavă pe la cele teatre? Sau om găsi, cu timpul și fo’ doi cinstiți, că altfel ne dispare entuziasmul & pasiunea, teatroloaga taichii, și murim cu toții de foame !... Aflu că la festivalul Ibsen
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
galbene, conducând mici camioane galbene, se agitau în jurul anusului și vaginului ei. Carol se trezise țipând. Prin urmare, Beverley o convinsese să se alăture unui grup de femei de bine, grup care se reunea în casa unei profesoare active și empatice. Acolo, studentele erau încurajate să își arate sânii, organele genitale și chiar să-și pipăie cu degetele gonadele. Toate acestea aveau ca scop să le ajute să aprecieze miracolul propriei anatomii. Carol învățase să se palpeze în căutarea nodulilor cancerigeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
temea și mai mult de un eventual refuz venit din partea lui Juniper. Se temea că nu va fi suficient de ferm și de consecvent pentru a o putea satisface. Se temea că mângâierile lui pe sâni nu erau suficient de empatice - că era prea evident că mâinile lui erau antrenate doar pentru masturbare. Bull voia să poată absolvi academia lui Juniper. Și, pe lângă toate celelalte, în seara asta era și această vulnerabilitate agasantă. Senzația că rana aceea îl domina, îi dicta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în loc de sculă, capabil să-l facă din nou bărbat. În timpul în care Bull unea mental punctele care trasau axa feminității sale latente, puncte marcate de roșelile din vestiar și conexiunile emoționale ratate, Alan era cu el - alături de el - înțelegându-l, empatic la zbuciumul intelectului care, la fel ca micuța locomotivă din cărțile pentru copii, se străduia să dea o semnificație propriei identități. Acasă, Naomi se postase în capul scărilor. Gura bebelușului, amorțită de somn, se lipise de locul de pe gât unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
conferit imediat vaginului statutul de stigmatizat. În acest caz, probabil că povestea noastră ciudată ar fi fost cu totul alta. Cele două orgasme îl cuprinseseră din ambele părți. Unul se datorase mișcărilor de penetrare ale lui Alan, iar celălalt atingerilor empatice și experte cu care tot Alan îi manevrase scula. Deși atât de diferite ca natură și origine, cele două găsiseră o cale de unificare, ca Skaggerack și Kattegat, cu Bull pe post de Iutlanda. Din păcate, trebuie totuși să spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cât de mult începuse să semene relația dintre ei cu un mariaj. Exact la fel se petreceau lucrurile când pe Naomi o deranja ceva. Alan era nevoit să petreacă o groază de timp ca să-i câștige încrederea, să scoată sunete empatice până când ea se hotăra să-i mărturisească ce lucru neînsemnat din ziua aceea o supărase într-atât. — Am avut o zi de rahat. Bull încă bolborosea deasupra paharului de sherry. Picăturile care îi umezeau buza de sus erau complet neatrăgătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]