258 matches
-
ale mezote-liomului pleural malign difuz (epanșamentul pleural, îngroșarea pleurală, masele pleurale) sunt manifestări întâlnite și în alte afecțiuni. Epanșamentul pleural trebuie diferențiat de cel întâlnit în insuficiența cardiacă congestivă, metastazele pleurale, embolia pulmonară, ciroza hepatică, tuberculoză, pneumonie, boala de colagen, empiem, „pleurita azbestozică benignă”, limfom. Îngroșarea pleurală difuză trebuie diferențiată de fibroza pleurală legată de expunerea la azbest, de infecții (tuberculoză, infecții fungice), de fibrotorax, de empiem, de metastazele pleurale, de adenocarcinomul pulmonar, de cancerul de sân, ovarian, gastric, renal, de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
insuficiența cardiacă congestivă, metastazele pleurale, embolia pulmonară, ciroza hepatică, tuberculoză, pneumonie, boala de colagen, empiem, „pleurita azbestozică benignă”, limfom. Îngroșarea pleurală difuză trebuie diferențiată de fibroza pleurală legată de expunerea la azbest, de infecții (tuberculoză, infecții fungice), de fibrotorax, de empiem, de metastazele pleurale, de adenocarcinomul pulmonar, de cancerul de sân, ovarian, gastric, renal, de timom. Constatările computer tomografice care ne ajută să diferențiem boala pleurală malignă de cea benignă sunt următoarele: îngroșarea pleurală circumferențială, morfologia nodulară, îngroșarea pleurală mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie, afectarea funcției diafragmatice datorită alterării nervului frenic. Dezavantajele acestei tehnici chirurgicale sunt: incapacitatea de a îndepărta în totalitate tumora din scizurile pulmonare, limitarea radioterapiei postoperatorii datorită prezenței plămânului, recurența locală mare (80-90%) ce necesită terapie adjuvantă (fototerapie sau chimioterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
a morbidității (25-50%), decât în cazul pleurectomiei/decorticare [60]. Principalele cauze de deces sunt insuficiența respiratorie, infarctul miocardic și embolia pulmonară. Complicațiile postoperatorii sunt reprezentate de: aritmii cardiace supraventriculare, hemoragie, pneumonie postoperatorie, fistulă bronho-pleurală (în special, pentru pneumonectomia extrapleurală dreaptă), empiem, chilotorax, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, paralizia corzilor vocale, ulcer duodenal perforat, hemoragie digestivă superioară [52]. De aceea, selecția pacienților pentru pneumonectomie extrapleurală este esențială. Criteriile de selecție sunt următoarele: indice Karnofsky peste 70; mezoteliom în stadiul I sau II TNM
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
al trombozei venoase profunde; reintervenție imediată și masaj cardiac deschis pentru tratamentul herniei și tamponadei cardiace datorate disfuncției patch-ului pericardic; dehiscența patch-ului diafragmatic și/sau hemoragia necesită reintervenție imediată; semnele precoce de infecție pot indica prezența fistulei bronho-pleurale sau a empiemului și necesită drenaj toracoscopic sau deschis; deplasarea mediastinală perioperatorie excesivă necesită plasarea unui cateter intraoperator [45]. Pneumonectomia extrapleurală urmată de chimio- și radioterapie postoperatorie prezintă o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii, în special pentru pacienții cu mezoteliom epitelial, cu margini de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
spre mediastin și un alt grup important de afecțiuni: infecțiile din sfera orofaringină, focare odontogenice și focare cervicale. Mai rar mediastinitele acute pot reprezenta extensia unor procese infecțioase adiacente mediastinului. Acestea pot proveni de la nivelul: plămânului (pneumonia, abces pulmonar), pleurei (empiem pleural), peretelui toracic (articulația sternoclaviculară, coaste), vertebrelor, marilor vase. Mediastinitele pot fi rezultatul extensiei unor boli granulomatoase sau a unor adenopatii mediastinale supurate. Foarte rar pot fi expresia unor metastaze septice sau a extensiei unor focare subfrenice sau retroperitoneale. Germenii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
făcând posibilă și decorticarea pleuropulmonară. Sunt autori care recomandă practicarea de principiu a toracotomiei [15]. De altfel, Estera (1983) indică drenaj transtoracic al oricărei mediastinite, care a depășit inferior planul bifurcației traheale (majoritatea mediastinitelor de la acest nivel, fiind complicate cu empiem pleural) [5]. În cazuri în care procesul infecțios s-a extins la nivelul mediastinului anterior se poate practica o incizie subxifoidiană. Aceasta poate fi efectuată și asociată cu incizia cervicală. Sternotomia mediană, recomandată de unii autori, are avantajele unui acces
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
poate comprima și disloca traheea cervicală. Traheostomia trebuie luată în calcul și în cazurile la care se impune o ventilație mecanică prelungită. Prognostic Mediastinitele se pot complica cu pneumotorax, revărsate pleurale, pericardită, pneumoperitoneu. Cele mai frecvente complicații sunt sepsisul și empiemul pleural. Mortalitatea globală este de 40%. Cauzele decesului pot fi: sepsisul fulminant, hemoragia fudroaiantă prin eroziune vasculară, aspirația traheo-bronșică, infecția intracraniană metastatică, empiemul pleural sau pericardita purulentă cu tamponadă. Principala cauză a prognosticului nefavorabil al mediastinitelor acute este diagnosticul tardiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Mediastinitele se pot complica cu pneumotorax, revărsate pleurale, pericardită, pneumoperitoneu. Cele mai frecvente complicații sunt sepsisul și empiemul pleural. Mortalitatea globală este de 40%. Cauzele decesului pot fi: sepsisul fulminant, hemoragia fudroaiantă prin eroziune vasculară, aspirația traheo-bronșică, infecția intracraniană metastatică, empiemul pleural sau pericardita purulentă cu tamponadă. Principala cauză a prognosticului nefavorabil al mediastinitelor acute este diagnosticul tardiv, precum și ineficiența drenajului și a debridării adecvate a spațiilor cervicomediastinle. Hotărâtoare în evoluție este și starea clinică critică a pacientului [22]. Mediastinita acută
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
a unor leziuni parenchimatoase neglijate sau a unei defecțiuni în sistemul de aspirație. b. Complicații tardive:lipsa de reexpansiune a plămânului restant, cel mai adesea din cauza unui plămân restant de slabă calitate, a unor pierderi aeriene (parenchimatoase sau bronșice) importante;empiemul postoperator produs prin deschiderea unor leziuni tuberculoase din parenchimul pulmonar sau prin fistule bronșice (alte cauze ale empiemului pot fi: prezența unei cavități restante și hematoamele postoperatorii neevacuate);recidiva tuberculoasă este frecventă la bolnavii multidrog-rezistenți; în consecință tratamentul postoperator cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
reexpansiune a plămânului restant, cel mai adesea din cauza unui plămân restant de slabă calitate, a unor pierderi aeriene (parenchimatoase sau bronșice) importante;empiemul postoperator produs prin deschiderea unor leziuni tuberculoase din parenchimul pulmonar sau prin fistule bronșice (alte cauze ale empiemului pot fi: prezența unei cavități restante și hematoamele postoperatorii neevacuate);recidiva tuberculoasă este frecventă la bolnavii multidrog-rezistenți; în consecință tratamentul postoperator cu tuberculostatice de releu va fi foarte corect făcut. În ultimii ani s-au efectuat lobectomii prin videotoracoscopie. Totuși
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
bronșiei primitive și bronșiectaziile supurate sau secundare acestei stenoze,pneumonectomiile iterative după complicațiile majore ale unei lobectomii (empieme cu fistulă bronșică) rebele la alte tratamente. Complicațiile cele mai frecvente ale pneumonectomiei sunt:hemoragia postoperatorie „en nappe”, în decolările extrapleurale întinse,empiemul postoperator precoce este produs în general de flora banală și poate fi prevenit și tratat cu antibioterapie susținută; empiemul tuberculos apare cel mai adesea tardiv. Cauzele cele mai frecvente ale empiemului tuberculos sunt:fistula bronșică;deschiderea unor focare bacilare în timpul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
fistulă bronșică) rebele la alte tratamente. Complicațiile cele mai frecvente ale pneumonectomiei sunt:hemoragia postoperatorie „en nappe”, în decolările extrapleurale întinse,empiemul postoperator precoce este produs în general de flora banală și poate fi prevenit și tratat cu antibioterapie susținută; empiemul tuberculos apare cel mai adesea tardiv. Cauzele cele mai frecvente ale empiemului tuberculos sunt:fistula bronșică;deschiderea unor focare bacilare în timpul intervenției;suprainfectarea unui hematom intratoracic. Massard G. și colaboratorii (1996) [41] subliniază riscul mare al pneumonectomiei la sechelarii tuberculoși
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
sunt:hemoragia postoperatorie „en nappe”, în decolările extrapleurale întinse,empiemul postoperator precoce este produs în general de flora banală și poate fi prevenit și tratat cu antibioterapie susținută; empiemul tuberculos apare cel mai adesea tardiv. Cauzele cele mai frecvente ale empiemului tuberculos sunt:fistula bronșică;deschiderea unor focare bacilare în timpul intervenției;suprainfectarea unui hematom intratoracic. Massard G. și colaboratorii (1996) [41] subliniază riscul mare al pneumonectomiei la sechelarii tuberculoși, chiar în condițiile tehnice de astăzi, raportând o rată a deceselor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
cazuri excepționale, în care nu s-a anticipat că leziunea tuberculoasă depășește un lob, rezecția atipică trebuie făcută cu parcimonie. Rezecțiile iterative Rezecțiile iterative sunt de fapt intervenții de „depanare” după o rezecție pulmonară anterioară, urmată de o complicație majoră (empiem, fistulă bronșică) care nu a putut fi rezolvată prin alt procedeu chirurgical. Sunt intervenții cu grad mare de dificultate datorate remanierilor fibroase și a simfizelor largi de la nivelul hilului, care pot fi sursa unor grave accidente vasculare în cursul disecției
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
vedere tehnic. Rezecția este impusă de persistența unei leziuni cavitare după toracoplastie sau de o bronșiectazie cu bronhoree (fig. 6.61). Rezecții după EMP blocat cu bile De regulă, se practică rezecții parenchimatoase limitate, impuse de apariția unor complicații post-operatorii (empiemul pungii, fistula bronșică). Rezecții după pneumotoraxul extrapleural Aceste intervenții sunt impuse de complicațiile extrapleuralului (empiem), cauzate de o leziune parenchimatoasă corticală, care necesită rezecție limitată asociată cu o decorticare pulmonară. Intervenții directe pe focarul tuberculos Drenajul Monaldi Metodă de panaj
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
bronșiectazie cu bronhoree (fig. 6.61). Rezecții după EMP blocat cu bile De regulă, se practică rezecții parenchimatoase limitate, impuse de apariția unor complicații post-operatorii (empiemul pungii, fistula bronșică). Rezecții după pneumotoraxul extrapleural Aceste intervenții sunt impuse de complicațiile extrapleuralului (empiem), cauzate de o leziune parenchimatoasă corticală, care necesită rezecție limitată asociată cu o decorticare pulmonară. Intervenții directe pe focarul tuberculos Drenajul Monaldi Metodă de panaj impusă de școala italiană, recomandată în cazuri „limită” la bolnavii cu caverne gigante, secretante, purulente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
altă rezolvare chirurgicală. Metoda a fost mult timp abandonată pentru ca în ultima perioadă de timp să fie reactualizată. Din punct de vedere tehnic este obligatoriu ca intervenția să se practice în pleură simfizată (altfel este pericol de declanșare a unui empiem). Dacă pleura este liberă, într-un prim timp se produce simfizarea ei, urmând ca după două-trei săptămâni să se facă operația propriu-zisă care constă în deschiderea largă a cavernei la tegumente, intervenția este urmată de pansamente zilnice și tratament local
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
de SPT care se pretează la sancțiunea chirurgicală. SPT predominant pleural Tehnicile chirurgicale utilizate pentru rezolvarea acestor pacienți au ca obiectiv ameliorarea funcției respiratorii. Alegerea momentului operator optim este deosebit de importantă. Se urmărește stabilizarea procesului parenchimatos și sterilizarea pungilor de empiem. Decorticarea este intervenția prin care chirurgul își poate permite să intervină la un bolnav cu insuficiență respiratorie atunci când are certitudinea unei recuperări funcționale respiratorii semnificative. Găsirea unui plan de clivaj pleural favorabil în cursul decorticării este relativ simplă pentru un
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
după rezecții pulmonare, pungi reziduale după pneumotorax terapeutic intra- sau extrapleural, pungi extrapleurale sau extramusculoperiostale. De la caz la caz aceste pungi pot beneficia de decorticare, de toracoplastie sau de amândouă intervențiile în funcție de calitatea parenchimlui pulmonar restant. Sindromul pleuretic tardiv de empiem închistat. Se prezintă din punct de vedere radiologic sub forma unor pungi închistate pleuro-parietale, fără manifestare clinică. Suprainfectarea pungii este însoțită de o simptomatologie clinică acută: febră, alterarea stării generale, tuse cu expectorație purulentă (fistula bronșică). Pentru a preîntâmpina apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
subțire, stomac, colon, marele epiploon), iar perforația în 2 cazuri (stomac; intestin subțire). Leziunile ischemice reversibile le-am întâlnit astfel: stomac - 3 cazuri; colon - 3 cazuri. Epanșamentul pleural a fost sero-hemoragic în 6 cazuri și urât mirositor în 2 cazuri. Empiemul și peritonita le-am întâlnit în 2 cazuri. Fistula gastro-pleurală a fost identificată la 1 caz, iar cea entero-pleurală la un alt caz [1, 2]. DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ȘI HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE Diagnosticul clinic În statistica proprie 60,75% din cazurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Hematemeza este frecvent un semn al strangulării stomacului, dar datorită volvulusului pacientul nu poate vomita. Se mai poate întâlni sughițul rebel la tratamentul aplicat. Se asociază insuficiența respiratorie acută (dispneea dureroasă). În final ischemia și necroza organului strangulat conduc la empiem pleural, peritonită sau mediastinită. Starea generală se agravează progresiv, mergând către intrarea bolnavului în stare de colaps. Epanșamentul pleural este constant prezent, acesta fiind sero-hemoragic și frecvent cu miros putrid sau fecaloid. Este de remarcat evoluția deosebit de gravă a cazurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
focar din afara toracelui sau abdomenului;- pacienți în vârstă, tarați sau cu un teren biologic profund alterat. Intervențiile chirurgicale tardive sunt de evitat, datorită riscului instalării unei complicații acute, de tipul strangulării cu necroza anselor intestinale herniate, cu fistule abdomino-toracice, cu empiem și/sau peritonită. În statistica personală 63,3% din totalul cazurilor cu hernie diafragmatică au beneficiat de intervenții chirurgicale de urgență, iar 29,11% de operații programate [1, 2]. Calea de abord Herniile diafragmatice posttraumatice apărute în urma leziunilor traumatice ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea abcesului, rezolvarea cauzei care a dus la apariția sa, lavajul și drenajul adecvat al cavității peritoneale);fistulele abdomino-pleurale, cu empiemul consecutiv, apărute ca urmare a unor leziuni ale tubului digestiv nerecunoscute intraoperator, sau a unei hernii postoperatorii diafragmatice strangulate, cu ischemia, necroza și perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție pe o cale de abord
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]