KorAP: Find »[drukola/base=empiem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...11 >

254 matches

Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596

cronică: osteoartropatia cronică pneumică. În prezența unei complicații, de tipul empiemului de necesitate, apare o colecție fluctuentă, depresibilă, care se accentuează la tuse. Colecția fuzează sub părțile moi ale toracelui putând fistuliza - apărând fistula pleuro-cutanată, prin care se elimină puroi. Empiemul de necesitate este rezultatul erodării peretelui toracic de către procesul septic, rezultând o fistulă transparietală, iar colecția purulentă este în buton de cămașă: endotoracică și exotoracică. Deschiderea colecției pleurale în arborele traheo-bronșic se manifestă prin expectorație purulentă abundentă, care se poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
puroiului - urât mirositor înseamnă infecție cu anaerobi. În această situație se va apela la Clindamicină sau Metronidazol. Dacă la examenul direct se identifică germeni Gram pozitivi, ce pot fi și Stafilococi aureus, se va recurge la Cloxacilină sau Clandimicină. În empiemul cu germeni Gram negativi se va apela la o cefalosporină [2]. Difuziunea în spațiul pleural a antibitoticului este bună în stadiul I și II. Tratamentul va dura o perioadă de 4-6 săptămâni, cu antibioticul care a fost dovedit a acționa

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
dovedit a acționa asupra germenului identificat prin culturi. În tabelul 5.1 prezentăm orientativ alegerea antibioticului în funcție de agentul bacterian pus în evidență. Toracenteza Puncția pleurală și lavajul pleural poate fi eficace în primul stadiu, în special la copii și în empiemul parapneumonic. Pe de altă parte, toracenteza a fost considerată ca periculoasă (puncția pulmonului urmată de piopneumotorax), ineficiență (favorizează loculația multiplă), îngreunând evacuarea revărsatului prin pleurotomia practicată ulterior. Pleurotomia se execută după reperajul radiologic sau ecografic în colecțiile închistate. În pleurezia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
preferințe în indicarea metodei:insucces al pleurotomiei minime [15];insucces al terapiei fibrinolitice [16];drenaj pleural primar prin toracoscopie video-asistată [27]. Toracotomia și decorticarea precoce Se practică în prezența loculației și neexpansiunii pulmonare, precum și a persistenței stării toxico-septice [23]. În empiemul posttraumatic operația va avea loc într-un interval de 14 zile [24]. În alte situații se va opera într-un interval de 24-48 ore de ineficiență a pleurotomiei, mai ales dacă starea toxico-septică nu este sub control, iar bolnavul este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
a pleurotomiei, mai ales dacă starea toxico-septică nu este sub control, iar bolnavul este imunosupresat [11, 17]. Prin toracotomie se realizează o toaletă, debridare maximă, lavaj și drenaj pleural eficient. Enzimele fibrinolitice Au fost folosite pentru prima dată în tratamentul empiemului în anul 1949 de către Tillet și Schery (citați de T. Shields). Se poate apela la streptokinază [3] în doză de 250 000 U/100 ml ser fiziologic, ce se instilează intrapleural o dată pe zi, timp de 5-7 zile. După introducerea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
lobectomie sau bilobectomie [30]. Lipsa de expansiune completă a unui pulmon decorticat sau a lobului sau lobilor restanți după rezecția pulmonară asociată, necesită realizarea unei toracoplastii de reducere a volumului cutiei toracice. Foarte rar este posibilă empiemectomia (rezecția pungii de empiem) în cavitățile pleurale mici. Toracoplastia Este intervenția chirurgicală ce urmărește desființarea pungii pleurale prin aducerea peretelui toracic la pulmon [4]. Este o operație mutilantă, care se practică din ce în ce mai rar, doar pe cazuri tarate biologic sau la bolnavi în vârstă [2

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
reziduală pleurală. Se poate recurge la pediculizarea mușchiului mare dorsal, mușchiului mare dințat și a mușchiului mare pectoral [25]. În unele situații sunt necesare asocieri de transpoziții musculare pentru a combla cavități mai mari, în special după rezecții pulmonare totale (empiem postpneumonectomie). În aceste circumstanțe poate fi mobilizat și transpus endotoracic mușchiul drept abdominal sau chiar marele epiploon (în caz de fistulă bronșică). Rezultatele postoperatorii sunt bune. Spre deosebire de toracoplastie, transpoziția nu este urmată de deformare toracică. Drenajul deschis Drenajul deschis („open

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
Drenajul deschis Drenajul deschis („open thoracic window”) a fost inaugurat de către Elöesser în anul 1935, fiind destinat drenajului empiemelor tuberculoase [10]. Cu trecerea timpului i s-au adus unele modificări tehnice, principiul rămânând același - punerea în contact a cavității de empiem, în punctul cel mai decliv, cu exteriorul [1]. Practic se rezecă 2-3 coaste extraperiostal + mușchii și pachetele vasculo-nervoase intercostale. Tegumentul preparat în patru lambouri se răsfrânge spre interior și se suturează la pleura parietală. Cavitatea se toale-tează zilnic cu soluții

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
aproape în aproape, plecând de la tegument. Valva tip Elöesser este indicată la bolnavii tarați, având cavități pleurale productive, ce nu pot fi desființate chirurgical prin decorticare sau toracoplastie. Este obligator ca pulmonul ce nu vine în contact cu punga de empiem să fie simfizat la pleura parietală (risc de pneumotorax deschis). Drenajul deschis se poate desființa spontan sau chirurgical, prin transpoziție musculară, după ameliorarea stării clinice a pacientului. PLEUREZIILE PURULENTE TUBERCULOASE Infectarea spațiului pleural cu BK este secundară unor leziuni tuberculoase

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616

în care mucoasa a fost dilacerată, ea va trebui complet chiuretată, orificiul canaluilui fronto-nazal plombat cu ceară, iar restul cavității, cu mușchi. Nerespectarea acestui timp operator poate duce la apariția de fistule l.c.r. cranio-nazale, sau la complicații septice (meningoencefalită, empiem subdural, osteomielită) cu consecințe dramatice. O atenție deosebită trebuie acordată liniei mediane unde sinusul sagital superior trebuie secționat după o prealabilă ligatură (fig. 4.17). Experiența dobândită în ultimii ani ne relevă faptul că în foarte puține cazuri este necesară

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-ului și efectul edematogen asupra parenchimului nervos adiacent; - leziunile traumatice expansive, cu sau fără edem cerebral traumatic, sunt rezolvate chirurgical prin evacuarea hematoamelor traumatice, îndepărtarea dilacerării cerebrale edematogene etc.; - alte leziuni expansive intracraniene, netumorale sau netraumatice, cum sunt abcesul cerebral, empiemul dural, chistul hidatic etc. sunt rezolvate neurochirurgical de obicei prin evacuare completă. II. În cazul sindromului de HIC de etiologie toxică, cum este sindromul de encefalopatie posterioară reversibilă (PRES) secundar administrării de imunosupresoare sau citostatice, care acționează posibil ca neurotoxice

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262

delimitate mai ales prin diagnosticul intraoperator. i. Forme anatomo-clinice acute - corespund cel mai fidel formelor anatomopatologice macroscopice parietale: - colecistita acută catarală; - colecistita acută flegmonoasă;colecistita acută gangrenoasă: conținutul fiind purulent sau nu; domină leziunile parietale ischemice-inflamatorii. - colecistita acută purulentă (piocolecistul, empiemul): dominată net de bila purulentă; pereții cu leziuni mixte flegmonosgangrenoase; blocaj aderențial juxtavezicular de tipul plastronului subhepatic recent. ii. Forme anatomo-clinice supraacute:complicații Încă de la debutul colecistitei acute atât distructive parietale cât și septice intra- și extraveziculare; - intervenție de urgență

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589

subțire, stomac, colon, marele epiploon), iar perforația în 2 cazuri (stomac; intestin subțire). Leziunile ischemice reversibile le-am întâlnit astfel: stomac - 3 cazuri; colon - 3 cazuri. Epanșamentul pleural a fost sero-hemoragic în 6 cazuri și urât mirositor în 2 cazuri. Empiemul și peritonita le-am întâlnit în 2 cazuri. Fistula gastro-pleurală a fost identificată la 1 caz, iar cea entero-pleurală la un alt caz [1, 2]. DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ȘI HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE Diagnosticul clinic În statistica proprie 60,75% din cazurile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
Hematemeza este frecvent un semn al strangulării stomacului, dar datorită volvulusului pacientul nu poate vomita. Se mai poate întâlni sughițul rebel la tratamentul aplicat. Se asociază insuficiența respiratorie acută (dispneea dureroasă). În final ischemia și necroza organului strangulat conduc la empiem pleural, peritonită sau mediastinită. Starea generală se agravează progresiv, mergând către intrarea bolnavului în stare de colaps. Epanșamentul pleural este constant prezent, acesta fiind sero-hemoragic și frecvent cu miros putrid sau fecaloid. Este de remarcat evoluția deosebit de gravă a cazurilor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
focar din afara toracelui sau abdomenului;- pacienți în vârstă, tarați sau cu un teren biologic profund alterat. Intervențiile chirurgicale tardive sunt de evitat, datorită riscului instalării unei complicații acute, de tipul strangulării cu necroza anselor intestinale herniate, cu fistule abdomino-toracice, cu empiem și/sau peritonită. În statistica personală 63,3% din totalul cazurilor cu hernie diafragmatică au beneficiat de intervenții chirurgicale de urgență, iar 29,11% de operații programate [1, 2]. Calea de abord Herniile diafragmatice posttraumatice apărute în urma leziunilor traumatice ale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea abcesului, rezolvarea cauzei care a dus la apariția sa, lavajul și drenajul adecvat al cavității peritoneale);fistulele abdomino-pleurale, cu empiemul consecutiv, apărute ca urmare a unor leziuni ale tubului digestiv nerecunoscute intraoperator, sau a unei hernii postoperatorii diafragmatice strangulate, cu ischemia, necroza și perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție pe o cale de abord

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
Corola-publishinghouse/Science/491_a_931

față de antigenele streptococice, explicând recidivele la persoane cu factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie, sepsis și sindromul șocului toxic streptococic. Erizipelul este o formă clinică particulară de celulită, cauzată de diferite tipuri de streptococi βhemolitici grup A. De la poarta de intrare, constituită de soluțiile de continuitate tegumentare, streptococul trece în vasele limfatice

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
manifestare. Aspectele radiologice sugestive sunt: Pneumatocele (imagini buloase), cu sau fără nivel de lichid, cu perete fin, care se pot rupe în pleură Opacități nodulare multiple cu tendința de abcedare (clarificare centrală) și confluare, diseminate în mai mulți lobi pulmonari Empiem pleural. Tratamentul antibiotic de elecție pentru stafilococul sensibil este Oxacilina + Gentamicina. In cazul stafilococului meticilino rezistent (SMR) se recomandă Vancomicină sau Teicoplanină. Antibioticele nu trebuiesc prelungite inutil în cazul apariției empiemului, când se impune drenajul pleural. Pneumonii cu bacili gram

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
centrală) și confluare, diseminate în mai mulți lobi pulmonari Empiem pleural. Tratamentul antibiotic de elecție pentru stafilococul sensibil este Oxacilina + Gentamicina. In cazul stafilococului meticilino rezistent (SMR) se recomandă Vancomicină sau Teicoplanină. Antibioticele nu trebuiesc prelungite inutil în cazul apariției empiemului, când se impune drenajul pleural. Pneumonii cu bacili gram negativi Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae se întâlnește mai ales la bătrâni și tarați. Klebsiella pneumoniae apare variabil în flora saprofită a căilor aeriene superioare (1-60%). Procesul pneumonic se localizează predominant la

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
de tipul pleiocitozei <40 cel/mm 3 , dar cu caracteristici biochimice normale. Se întâlnește în febra tifoidă, tifosul exantematic, etc. Meningismul sau reacția meningeană pot însoți afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, angine, otite) și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată de accidentul de puncție și de hemoragia meningee. În accidentul de puncție, LCR inițial hemoragic se clarifică pe parcursul puncției lombare. În hemoragia

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
sau creșterea în dinamică a titrului de Ac serici). Testul PCR din LCR este metoda de referință pentru diagnosticul encefalitei primare cu CMV, VEB, VVZ, HHV-6 și enterovirusuri. Diagnosticul diferențial al encefalitelor se face cu: Alte infecții neurologice: abces cerebral, empiem subdural, embolii septice (endocardită) Encefalopatii toxice din dizenterie, salmonelloze, tuse convulsivă Afecțiuni vasculare: hemoragie intracraniană, tromboză intracraniană, AVC, vasculite ale SNC (LES, periarterita nodoasă) Toxicitate medicamentoasă (fenotiazine, unele antibiotice, psihotrope) Tumori cerebrale Crize isterice. Formele severe comatoase de encefalită consideră

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

În practică este greu de definit noțiunea de empiem tuberculos pur față de empiemul mixt (specific + nespecific). Se poate spune că de fapt nu există pleurezie purulentă pură tuberculoasă, ci doar pleurezie purulentă mixtă tuberculoasă + netuberculoasă, în care infecția este mixtă cu bacili tuberculoși și germeni banali. Infecția pleurei cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
În practică este greu de definit noțiunea de empiem tuberculos pur față de empiemul mixt (specific + nespecific). Se poate spune că de fapt nu există pleurezie purulentă pură tuberculoasă, ci doar pleurezie purulentă mixtă tuberculoasă + netuberculoasă, în care infecția este mixtă cu bacili tuberculoși și germeni banali. Infecția pleurei cu microbi nespecifici apare în urma

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
sau prin drenajul pleural inadecvat sau prin fistulele bronhopleurale prezente [22]. În tratatele de specialitate, astăzi se descriu patru forme anatomo-clinice de afectare tuberculoasă a pleurei:- tuberculoza pleurală pură;- tuberculoza pleurală pură cu infecție mixtă tuberculoasă și nespecifică;- tubeculoza pleuro-parechimatoasă;- empiemul mixt tuberculos și nespecific. Din cele patru forme, tuberculoza pleurală pură și tuberculoza pleuro-parenchimatoasă nu fac parte din categoria pleureziilor purulente, fiind absent exudatul purulent. Sunt prezente însă exudatul sero-fibrinos și leziunile granulomatoase ale pleurei. Leziunile pulmonare pot fi însă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]