155 matches
-
al acestuia, Mihail Dragomirescu semnează număr de număr cu editoriale de factură pronunțat teoretică (Autoritatea critică, „Statul cultural”, Frumosul în natură și frumosul în artă ș.a.), fragmente din studiile Știința literaturii, Istoria spiritului românesc din sec. XX, dialogul critico-filosofic În empireu, tipărit în serial între 1926 și 1928 și avându-i ca personaje pe Titu Maiorescu, Vasile Conta, Grigore Alexandrescu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuță, I. Trivale, continuat de alte Dialoguri (în 1928-1929), printre protagoniști figurând de data
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
dacă ajungem la convingerea că zeii nu se interesează de lumea pământenilor; lumea lor - și numai a lor - fiind complet separată de a noastră (dacă s‑ar interesa, răul, bolile, suferința etc. nu ar mai exista). Zeii trăiesc izolați în empireu fără a se preocupa de altceva decât de propria lor fericire. Oamenii nu au, așadar, de ce să se teamă - nimeni „acolo sus” nu îi supraveghează, pentru a‑i recompensa sau pedepsi. Pe de altă parte, existența sufletului și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fior. Scriu un vers, trăiesc o clipă, Râd și plâng într-un troheu, Fac sărutul tău aripă, Te iubesc, iubitul meu! Despre poeți Scriem un vers, plângem o rimă, Râzând culegem un troheu, Toate-s poveștile ce-animă Al poeziei empireu. Cununi de dor purtăm pe frunte, în noapte suntem torțe vii, Din curcubeu ne facem punte Spre lumi de cânt și armonii. Ne punem gândul într-o carte, Cuvinte adunăm din vis, Trăi-vom chiar și după moarte Prin versurile
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
soarta decupată. Și zarzărul cu ramurile pline, Cu brațele împletite-n jurul meu îmi scutură petale-n decolteu Șoptind mieros cu viers de tine. Scâncesc petalele pe ram De prea mult vis și mi-este greu... Albul o ia spre Empireu Și-n jos, din zarzăr, doar balsam. Picătura Ce ropot mă trece în seara tăcută... E ploaia de tine în ritm cadențat, Acustice gânduri, Suava pornire în tainice spații Robite-n oftat. Și gândul, și ploaia în marea-mpăcare Adastă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pe copii, Ne închinăm să piară ducă‐se pe pustii, Ne tremură și glasul rostind un legământ De față cu prieteni și însuși Dumnezeu, Nu vom trăda chiar dacă ne‐așteaptă un mormânt și‐ om zăbovi‐n vecie în neant sau Empireu; în jurământ e‐o stare cu totul abisală pe când făptura noastră‐i clădită pe‐ndoială; e un temei în toate ca‐n lună sau în soare și n‐ar fi fost credință de n‐ ar fi fost trădare ... (Din „Cuvântul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
curte”, „anotimpurile (sînt) amestecate ca niște polenuri / În gurile noastre devenite corole”, „Un geniu al apelor preschimba miresmele În luntri subțiri”, „Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată”, „Undițele au devenit harpe. Flintele flaute” etc. Într-un peisaj de empireu, amintind de viziunile extatice ale misticilor, mișcarea cuplului e pură levitație, „răpire” În zonele Înalte ale spiritului: „Simți - Îmi spuneai - prezența altor călători În jurul nostru. Invizibili”. Nori suflați cu aur ca niște calești Merg spre apus. Sub respirație se aburește
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ani, romanul Frații Karamazov. Altfel spus, calea adevărului, urmată de Eminescu, nu putea duce decât la sărăcie și la stabilimentul doctorului Alexandru Șuțu, pe când calea raționalismului lucrativ maiorescian direct spre glorie, spre poziție socială înaltă și bogăție. De acolo, din Empireu, Maiorescu putea să noteze în Însemnări zilnice, iarăși cu dispreț cinic, despre "boema română", vizându-l și pe Eminescu. În luciditatea lui amară, poetul știa că drumul său nu era unul "lucrativ", ci o grea ispășire. La numai doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
făcându-și un miraj din logica ordonanței, din perfecțiunea și puritatea desenului verbal, ajunge la sublimare poetică. Lângă numele poetului s-au pus calificative ca neoclasic ori neo-parnasian, însă, dincolo de convenții, el năzuiește spre un cer al permanențelor, tinzând spre empireul Frumosului spiritualizat; mitologia sa cu tendințe eclectice convergente unifică transtemporal memoria antichității eline, sugestii din secolul al nouăsprezecelea (unele de sorginte germană) și nostalgii verticalizante ale altora. Poet al esențelor ființei, totodată înclinat spre ceremonial și solemnități, un Doinaș drapat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
își îndreaptă Văzutul, Auzitul și Pipăitul spre toți și spre toate orchestrându-le ca Victor Hugo "pe toată lira" -, intră în rezonanță cu Altceva, cu Altcineva ori cu Altundeva. Atunci, acel cineva plutește atotputernic pe talazuri marine, se înalță în empireu și în Muzică, și, desprins de concret, năzuiește spre antimaterie, spre astral și diafan. "Trăiesc în numele păsărilor, / dar mai ales în numele zborului" (A șaptea elegie). Aspectele cumulative, tangibile, au ca pandant reacții proiective. În optică stănesciană, Țara e un aliaj
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care de-a lungul veacurilor, au încercat să vizualizeze universul dantesc. Dacă e să ne referim doar la imaginea oferită de Michelangelo Cactani (1885), în afara cerului cu stele fixe, conform cu armonioasa cosmologie elină, apare un soi de "excrescență" inestetică reprezentând Empireul și ierarhiile îngerești din jurul lui Dumnezeu. H.-R. P. nu și-l poate închipui pe Dante concepând o asemenea deformare; în schimb, același Dante nu putea rata clipa imortalizării orbitoarei viziuni a lui Dumnezeu, folosindu-se de ochii lui Beatrice
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în schimb, același Dante nu putea rata clipa imortalizării orbitoarei viziuni a lui Dumnezeu, folosindu-se de ochii lui Beatrice ca de o oglindă, chiar dacă imaginea din oglindă este inversată. Lumea nevăzută devine astfel o copie răsturnată a lumii vizibile: Empireul este dio-centric, în timp ce Terra este demono-centrică, corurile îngerilor se învârt în jurul lui Dumnezeu cu o viteză tot mai mare pe măsura ce apropierea de Dumnezeu este mai mare, în vreme ce cerurile își încetinesc motoarele pe măsura apropierii de Terra; nevăzutul se
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
își încetinesc motoarele pe măsura apropierii de Terra; nevăzutul se supune unor norme în opoziție cu cele ale lumii vizibile. Iar pentru a explica aceste simetrii, autorului nu-i rămâne decât să conceapă universul vizibil (având în centru Terra) și Empireul (avându-l în centru pe Dumnezeu) ca pe două sfere care au în comun suprafața, adică "primul mobil". Ceea ce este echivalentul unei hipersfere, obiect al geometriei lui Riemann, adoptat de Einstein pentru a descrie universul relativității timpului și spațiului. Cele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cantica cea mai puțin cunoscută a "Divinei ...", de vreme ce omul recent, conform remarcii lui Eco, nu mai deține codul teologic și cosmologic al omului medieval tip Baudolino, personajul romanului său omonim. La sfârșitul călătoriei sale în Paradis, Dante se află în Empireu, reședința Tatălui Ceresc. A văzut însăși chintesența frumuseții și sfințeniei în acea împărăție a beatitudinii; îi lipsește doar viziunea lui Dumnezeu. Atunci San Bernardo adresează o rugăciune Sfintei Fecioare, spre a i se conferi poetului și darul acestei sublime viziuni
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sfârșitului lumii. Avusese acest alessandrin tăria unică de a compendia imaginarul colectiv și experiența vremurilor, înainte ca acestea să fie consemnate de genialul florentin sau de neliniștitul venețian. Baudolino nu străbate doar tărâmuri infernale sau purgatoriale, ci are și viziunea Empireului. Căzut într-un vis mediumnic, primește sfaturi de etică creștină (așa cum pelerinul Alighieri va fi călăuzit de serafica Beatrice) din partea iubitei sale soațe, Colandrina, moartă de tânără. În fine, peregrinii ies din bezna Abhaziei, rezistând vrăjitoriilor și himerelor, salvați și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
punct. Fiindcă tocmai luxurianța fenomenologică a realului, care glisează cu abilitate în trena fantasticului, și tribulațiile psihologice ale individului însetat de experiență sunt valorile după care se orientează atât omul Mihăescu, cât și scriitura propusă de acesta. În serenitatea unui Empireu există extazul pacific, dar nu există nici empatie, nici frământare. Or, acestea sunt, în concepția prozatorului nostru, instrumentele cunoașterii. Iar terifiantul este una dintre măștile pe care suferința le imprimă oricărei narațiuni autentice. 2.3.3. Thanaticul vindicativ Îmbrățișarea mortului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
deus otiosus, ele fac parte din utopia imperială a coeziunii lumii sub semnul unei voințe politice menite să asigure o echitabilă împărțire a beneficiilor pentru fiecare componentă socială sau etnică. Figurile miniaturizate ale judecătorilor se află și ele în acest empireu îndepărtat, artificial, abstractizat. Dacă zona superioară este minimalizată prin reducția proporțiilor, în schimb cea inferioară este hiperbolizată printr-o supraexpunere la care se adaugă forța de atracție pe care o exercită monstruosul. Dacă zona superioară indică o imobilitate convențională a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a-l introduce pe poetul român în panteonul culturii universale. În partea de jos a desenului, un decupaj idilic, o pădure și un cuplu de îndrăgostiți care se sărută, reprezentând existența mundană, contrapunctează ca și în poemul invocat dimensiunea cosmică, empireul canonului occidental unde sunt recuperate figurile exemplare ale creatorilor "daimonici". Anecdotica convențională a unui erotism stilizat contrastează cu investirea maximă a gestului creator în profilurile de medalie suspendate deasupra conjuncturalului uman. În opinia lui Petre Popescu-Gogan care realizează o trecere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfeclei, serviete care se plimbă de la Bruxelles la Strasbourg, indici de producție, rate comparate ale inflației. Reflecția asupra problemelor europene le este rezervată euro-tehno-econocraților și deputaților, pe care nici un alegător nu i-ar putea recunoaște și care tronează într-un Empireu strasburghez. Desigur, nu e de dorit ca servietele să se golească și ca eurocrații să-și înceteze activitatea. Trebuie să nădăjduim întîi de toate că politicienii se vor dedica din ce în ce mai mult destinului comun. Însă pentru aceasta trebuie să răsară noul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
va fi lăsat în frig. Idolii țin de religie, nu de artă. Disperarea metafizică înalță, nu dezumanizează. În biserică, mulți oameni sunt de față, nu și prezenți. După cădere, doar căința poate fi treapta spre echilibru. Metafizica înalță arta spre Empireu. Metafizica speranței deschide drumul spre sublim. Arta și religia înlesnesc accesul spre revelație. Transcendentul este cel mai mare generator de interogații. Credința amplifică speranța, iar cultura îi dă vieții o semantică superioară. Înțelepciunea ecleziastului transformă neantul în deșertăciune. Căința stă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este cadavrul (încât un sclav este postat lângă manechinul lui Pertinax ca să alunge muștele cu un evantai). Această imago este un hipercorp, activ, public și strălucitor, ale cărui rămășițe se vor înălța în fum spre a se alătura zeilor în empireu (când rămășițele adevărate au fost coborâte sub pământ), deschizându-i porțile divinizării 6. În imagine se înălța împăratul din rug la cer, în imagine căci în persoană. Cădere a trupurilor, ascensiune a dublurilor. Precum gloria eroului grec, apoteoza împăratului roman
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
interes pentru știință și artă, și-a legat numele de multe realizări în aceste domenii. El a fost inițiatorul Marii Expoziții din 1851, prima expoziție universală din lume. Tot el a transformat o întreagă zonă din South Kensington într-un empireu al artei și științei; este vorba de Victoria & Albert Museum, de Science Museum, de Natural History Museum (toate pe Cromwell Road), de Imperial College of Science and Technology de pe Imperial College Road și de Royal College of Music de pe Prince
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și într-un cărăbuș. Dintre profesorii colegi se lipi de mine cel de limba și literatura română, autor al unui volum de versuri publicat înalte de război de către un editor generos din Sighișoara, volum intitulat în mod ridicol Glod și empireu de-azur. Omul însă nu era deloc ridicol, avea în el ceva dramatic sau mai exact spus se afla aproape tot timpul într-o stare acută de indignare. Împotriva cui? La început mi s-a părut că împotriva a mărunte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ele gândului că până la urmă o să muriți într-un mod tot atât de scandalos ca și noi și lespedea mormântului va închide odată cu trupurile voastre și idealurile care v-au animat și ideile generoase pentru care ați luptat? Nu există dincolo un empireu în care să vă regăsiți. Ha, ha, ha! Dincolo nu mai există nimic! Adio, tout est fini, dirlalai, dirladada! în timp ce noi sfidăm moartea, ne batem joc de ea... Era ticăloșilor, astfel îmi veni în minte titlul noii mele lucrări. Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
curte”, „anotimpurile (sunt) amestecate ca niște polenuri / În gurile noastre devenite corole”, „Un geniu al apelor preschimba miresmele în luntri subțiri”, „Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată”, „Undițele au devenit harpe. Flintele flaute” etc. Într-un peisaj de empireu, amintind de viziunile extatice ale misticilor, mișcarea cuplului e pură levitație, „răpire” în zonele înalte ale spiritului: „Simți - îmi spuneai - prezența altor călători în jurul nostru. Invizibili”. Nori suflați cu aur ca niște calești Merg spre apus. Sub respirație se aburește
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
au fost căutate în asociere cu misterele religiei și credințelor care transmit din secretele strămoșilor. Căutarea Țării Făgăduinței, a paradisului pierdut sunt imagini literare și filosofice eterne, argonauții reprezentând prototipul antic al căutării drumului spre lumină, spre lâna de aur. Empireul e focul, lumina din capătul fântânii care nu se stinge niciodată. E focul pur. Prin sferele cerești, clopote succesive sufletele conduse de îngeri învățau formule magice pentru a urca mereu alte trepte. Ziua din urmă. Omule, e-adevărat: din tot
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]