500 matches
-
societății moderne prin rezolvarea crizelor, conflictelor sau contradicțiilor specifice tranziției spre modernitatea deplină, reală, efectivă, adică non-tradițională. Chiar și atunci când invoca date empirice, analiza și interpretarea acestora se făcea prin raportarea la ipoteze deduse din „marile teorii”. Evita astfel capcanele empirismului, dar se lăsa prinsă în cele ale „marilor teorii”. Mai mult, așa cum am văzut mai înainte, chiar și teoriile care au analizat tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială (postmaterialistă, postmodernă) nu au reușit să depășească presupozițiile fundamentale ale „proiectului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și un Curs de istoria filosofiei (germane, franceze, engleze) în secolul 19. Mai ales al doilea curs s-a bucurat de un larg răsunet. Cu acest prilej M. s-a ocupat îndeosebi de idealismul german, de pozitivismul francez și de empirismul englez. În 1886 se desparte de prima soție, Clara, născută Kremnitz (din această căsnicie se născuse Livia Maiorescu), recăsătorindu-se cu Ana Rosetti, sora soției lui Iacob Negruzzi. La 23 martie 1888 e numit, pentru a doua oară, ministru al
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
În formarea unei concepții proprii despre lume și viață, o influență decisivă asupra sa a avut-o filosofia lui Kant, prin prisma căreia a receptat ulterior o parte din concepțiile lui J. Fr. Herbart, ale pozitivismului lui A. Comte, ale empirismului lui H. Spencer și ale filosofiei lui Schopenhauer. M. pleacă de la ideea că orice judecată directă asupra fenomenelor naturii trebuie să se bazeze pe date concrete, accesibile senzorial. Era de părere că filosofia se întemeiază pe legi desprinse din observarea
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Astfel, Rudolf Carnap afirma că negarea existenței unor enunțuri care sunt sintetice și, totodată, a priori, care conțin adică o cunoaștere ce este independentă de experiență în genere, ar reprezenta o caracterizare negativă a oricărei concepții empiriste asupra cunoașterii, în măsura în care empirismul poate fi calificat drept acea orientare epistemologică care susține că nu există enunțuri sintetice a priori. „Acesta este in nuce întreg empirismul”2. Hans Reichenbach care, ca și Carnap de altfel, îl trata cu respect pe Kant3, afirma că teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este independentă de experiență în genere, ar reprezenta o caracterizare negativă a oricărei concepții empiriste asupra cunoașterii, în măsura în care empirismul poate fi calificat drept acea orientare epistemologică care susține că nu există enunțuri sintetice a priori. „Acesta este in nuce întreg empirismul”2. Hans Reichenbach care, ca și Carnap de altfel, îl trata cu respect pe Kant3, afirma că teoria cunoșterii dezvoltată în CRP îi apare empiristului ca o teorie care nu poate fi apărată. Nu pot exista enunțuri care sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
orientat spre conținut. În continuare, voi prezenta coceptul kantian al cunoașterii drept un concept al cunoașterii orientat spre formă. În cele din urmă, îmi propun să pun în evidență unele apropieri între conceptul kantian al cunoașterii și conceptul cunoașterii al empirismului modern de orientare științifică, în calitatea lor de concepte ale cunoașterii orientate spre formă. Este o convergență care exprimă, sub un aspect determinat, viabilitatea și perenitatea analizei kantiene a cunoașterii. Un concept al cunoașterii orientat spre conținut va putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
într-un mod oarecare, nici intuiția fără concepte, nu pot da o cunoaștere.”9 Delimitându-se de raționalismul precritic, Kant sublinia că nu există o cunoaștre intuitivă. Intuiția reprezintă doar o componentă a oricărei cunoașteri despre realitate. În confruntarea cu empirismul lui Locke sau Hume, Kant remarca, pe de altă parte, că din intuiții sensibile nu pot fi derivate concepte. Natura noastră este de așa fel, încât intuiția nu poate fi niciodată decât sensibilă, adică ea nu conține decât modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al doilea pas, trebuie să se sublinieze, totodată, opoziția dintre rezultatele acestei reflecții, care s-a dezvoltat pe fundalul unei concepții empiriste asupra cunoașterii, și apriorismul kantian. Pentru Kant, cunoașterea este rezultatul reunirii intuițiilor și conceptelor pure ale intelectului. Pentru empirismul modern, cunoașterea reprezintă o coordonare univocă a unor experiențe senzoriale date și a unor concepte create în mod liber de mintea omului, respectiv a cercetătorului. Reflecția metodologică modernă asupra științei pornește de la supoziția că nu există condiții ale posibilității exprienței
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
26. Vezi, de exemplu, Michael Friedman, Philosophical Naturalism, adresă prezidențială la reuniunea anuală a Societății Americane de Filosofie, Pittsburgh, aprilie 1996 și „Kantian Themes in Contemporary Philosophy”, în Aristotelian Society, Supplementary volume 72, 1998. 27. Vezi în primul rând studiul „Empirism, semantică și ontologie”, în care Carnap distinge carcasele sau structurile lingvistice, adoptate drept cadre ale unei cercetări, de cercetările propriu-zise care se realizează în acest cadru și de rezultatele lor. În încheierea studiului, autorul subliniază că deși aceste cadre sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
M. Flonta, G. Nagâț, Gh. Ștefanov, Introducere în teoria cunoașterii științifice. Prezentare tematică - Texte - Literatură, Editura Universității, București, 2004. 29. La apariția ei, în 1962, Structura revoluțiilor științifice a fost receptată ca o critică a orientării impuse filosofiei științei de către empirismul logic, a cărui personalitate conducătoare era socotit Carnap. În mod aparent surprinzător, Carnap a receptat cu mult interes manuscrisul lui Kuhn din perspectiva propriei sale distincții dintre schimbări ale cunoașterii în cadre date și schimbarea cadrelor și a sprijinit publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
genere, asemenea enunțuri. Un răspuns la această întrebare va indica, mai întâi, cum este posibilă știința newtoniană 41, iar în al doilea rând care sunt condițiile în care metafizica însăși va putea deveni o știință. Nici raționalismul modern și nici empirismul modern, constată Florian, nu au fost în măsură să ofere un răspuns acceptabil la prima întrebare, acel răspuns care deschide calea răspunsului la cea de a doua. Rezultatul criticii kantiene a fost atât respingerea empirismului, care contestă în general posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Nici raționalismul modern și nici empirismul modern, constată Florian, nu au fost în măsură să ofere un răspuns acceptabil la prima întrebare, acel răspuns care deschide calea răspunsului la cea de a doua. Rezultatul criticii kantiene a fost atât respingerea empirismului, care contestă în general posibilitatea metafizicii, cât și a raționalismului clasic, care nu oferă baza necesară în vederea edificării metafizicii ca știință. Judecând criticismul kantian în ambianța filosofică în care a luat naștere și a dat roade, Florian conchide: „Filosofia critică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a fost rezervat aproape în exclusivitate a fost asistența socială. Reușita lor se datora și progreselor evidente făcute de România întregită pe tărâmul organizării științifice a asistenței sociale. Dacă o atare activitate a fost lăsată, înainte de primul război mondial, pe seama empirismului filantropic, după 1920, statul va lua asupra sa această responsabilitate, creând Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Ministerul va avea o direcție specială pentru asistență socială, incluzând aici și asistența victimelor de război. Potrivit Legii sanitare și de ocrotire din 1930
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de importante cu privire la tipic în arta realistă, cuprinse în raportul tovarășului G.M. Malencov, n-au fost aproape deloc aplicate cu prilejul analizei operelor literare. În discuțiile organizate s-a manifestat o subestimare a problemelor de teorie, tendința către practicism și empirism în analiza critică, ceea ce a dăunat nivelului dezbaterilor. La aceste discuții absentează în mod sistematic scriitori ca Marcel Breslașu, Marin Preda, Nicolae Jianu. De asemenea unii dintre scriitori au adesea o prezență formală în cadrul ședințelor, deoarece ei nu citesc cartea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unde națiunile în formare se vor confrunta cu asemenea aspecte timp de aproape un secol de acum încolo. Deismul lui, întemeiat pe pura intuiție și pe experiența personală - cum s-a observat - se opune deismului raționalist profesat de Voltaire sau empirismului rațional elaborat de Montesquieu. Rousseau „distinge religia omului (teismul) de religia cetății” (P. Chaunu). Aspirații profunde (nu lipsite de contradicție), care stau la baza sistemului său, îl îndreptățesc pe Ernst Cassirer să-l considere personajul central al Secolului Luminilor. De la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fi progresul ș...ț. Postmodernitatea este epoca unei gândiri nu atât a fragmentării, cât a pluralității.” G. Vattimo, Sfârșitul modernității Un punct puternic de sprijin pentru ieșirea din concepția epistemologică modernistă este reprezentat de ideile lui R. Rorty. După ce constrângerile empirismului au fost, rând pe rând, dezavuate sau subminate de către diferiți autori (vezi 1.1), posibilitatea unei epistemologii fundaționaliste în domeniul științelor socioumane a devenit problematică. Autorul menționat vorbește despre un spațiu cultural lăsat liber prin demisia epistemologiei, situație generată de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cineva anume. Reflecție pură, o scrisoare către Sylvie. Cuvinte pentru mica Jess, pentru atunci când avea să crească mare. Un simplu mod a de a-și înțelege domeniul puțin mai uman, cu puțin mai multe conexiuni, acele speculații fine interzise de empirism, lucrurile pe care știința le urmărea de fapt, dar nu îndrăznea s-o recunoască. Era ceva menit pur și simplu să-i reîmprospăteze simțirile în fiecare seară. Creierul uman cugetând la sine însuși. Doar entuziasmul câtorva prieteni apropiați cărora le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Din acel moment englezii Încearcă să purceadă la descoperirea secretului punând la bătaie toate secretele științei noi“. „Și nemții?“ „Pe nemți e bine să-i vedem urmând calea tradiției. Așa putem explica măcar două secole de istorie a filosofiei, de empirism anglosaxon Împotriva idealismului romantic...“ „Iată cum reconstituim treptat istoria lumii“, zise Diotallevi. „Noi acum rescriem Cartea. Îmi place, Îmi place“. 73 Un alt caz curios de criptografie a fost prezentat publicului În 1917 de unul dintre cei mai buni istoriografi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
majoritatea — traduceri (ex. „Contra artiștilor imitatori“ de Theo van Doesburg, liderul grupării olandeze De Stijl, „Constructivismul (pictura neocubistă)“ de cineastul berlinez Hans Richter - nr. 37-38, o „trisinteză dramatică” de F.T. Marinetti - nr. 39-40). În același număr 39-40, articolul „Cubism și empirism“ de Leonce Rosenberg - directorul revistei L’Éffort moderne - propune o schimbare a viziunii privind raporturile dintre arta nouă și tradiție. În nr. 44 este publicat în traducere un fragment - „Sensibilitatea futuristă“ - din manifestul marinettian Distruzione della sintassi. Immaginazione senza fili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
seară, Înainte de a Închide computerul, cerea pe Internet rezultatele experimentale publicate În ziua respectivă. A doua zi dimineața le avea la dispoziție și constata că peste tot În lume, din ce În ce mai mult, centrele de cercetare păreau să Înainteze orbește, Într-un empirism lipsit de sens. Nici un rezultat nu permitea Întrezărirea unei concluzii, și nici măcar formularea celei mai neînsemnate ipoteze teoretice. În cursul evoluției animale, conștiința individuală apărea brusc, fără motiv aparent; neîndoielnic, ea preceda cu mult limbajul. Cu finalismul lor inconștient, darwiniștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sau barometrele de opinie cu veritabile cercet(ri sociologice. Totu(i, s( nu uit(m c( orice demers (tiin(ific cuprinde, pe ling( o lătur( cantitativ(, (i una calitativ(, iar ignorarea acesteia din urm( poate duce la c(derea (n empirism. Pericolul acesta a fost denun(at (nc( din 1956 de Pitirin Sorokin 2 prin criticile aduse empirismului (n diversele sale variante. Mai mult, K. Popper estima c( datele ob(inute prin metode empirice nu pot verifica (i valida o teorie
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
demers (tiin(ific cuprinde, pe ling( o lătur( cantitativ(, (i una calitativ(, iar ignorarea acesteia din urm( poate duce la c(derea (n empirism. Pericolul acesta a fost denun(at (nc( din 1956 de Pitirin Sorokin 2 prin criticile aduse empirismului (n diversele sale variante. Mai mult, K. Popper estima c( datele ob(inute prin metode empirice nu pot verifica (i valida o teorie din domeniul (tiin(elor socio-umane. Adev(rul s-ar putea afla totu(i la mijloc, p(strînd
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
numește gigantism. Este cazul Angliei. Te întrebi: cum se face că această țară, dispunând atâta vreme de lume, nu este totuși o mare fatalitate? Neapărat, Anglia a dat lumii genii unice, inexplicabile, și a produs, în țara celui mai ordinar empirism, literatura cea mai delicată, deși este inexistentă în muzică și nulă în metafizică; totuși ea n-a luptat pentru o idee care s-o depășească. Mai mult: Anglia n-a suferit pentru nici o credință. Totul s-a făcut de la sine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
oboselii adversarilor nu merită mai mult de o stimă obiectivă. N-au fost conchistadori acești creatori ai monstrului modern, care se numește imperiul britanic. Însăși gândirea filozofică și politico-economică, destul de interesantă în oroarea ei, este contaminată de cel mai plat empirism, încît pentru a nu te scârbi de imediatul Angliei trebuie să te retragi, prin compensație, în atmosfera delicată, aeriană și nuanțată a picturii unui Gainsborough sau Reynolds. În perioada modernă a istoriei, Anglia s-a menținut în centrul tuturor evenimentelor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dispune într-o anumită epocă. Abia teoriile de "compromis" au mai atenuat din aceste dezbateri animate, susținând că ființele umane dețin atât cunoaștere înnăscută, cât și dobândită. O altă mare dezbatere a problemei originii cunoașterii este aceea dintre raționalism și empirism. Potrivit raționaliștilor, sursa principală de cunoaștere este facultatea omului de a raționa și numai prin această cale adevărurile despre realitate pot fi înțelese. Prin urmare, se poate defini raționalismul ca teorie în care există un izomorfism între rațiune și realitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]