499 matches
-
care funcționează și astăzi politic și economic -, precum și a noțiunii de "stat de drept". Declarația americană de independență a preluat ideile sale republicane și liberalismul. Reflecțiile despre educație includeau și opinii despre rolul religiei în viața oamenilor. Locke a dezvoltat empirismul, lansat anterior de Bacon și Hobbes. Francezii Etienne Bonnot de Condillac (1715-1780) și Ideologii secolului al XVIII-lea, apoi Hipollyte Taine (1828-1893) vor rafina în secolul următor empirismul. În Eseu asupra intelectului omenesc, din 1690 (17), Locke susținea ferm că
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
includeau și opinii despre rolul religiei în viața oamenilor. Locke a dezvoltat empirismul, lansat anterior de Bacon și Hobbes. Francezii Etienne Bonnot de Condillac (1715-1780) și Ideologii secolului al XVIII-lea, apoi Hipollyte Taine (1828-1893) vor rafina în secolul următor empirismul. În Eseu asupra intelectului omenesc, din 1690 (17), Locke susținea ferm că senzația este singura demnă de crezare. Pe baza ei ne formăm cele două categorii de idei: simple și complexe. Căci ideile de "veșnicie", "infinit", "identitate", "întreg-parte", "adorație", "Dumnezeu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
De pildă, senzațiile de plăcere sau durere duc la ideea de util sau dăunător, iar de aici, la ideile de "permis" și "interzis". Obținem așa o morală mult mai sigură (dacă ar fi la fel de sigură ca și teoremele matematice, atunci empirismul se atenuează. n.ns). Gândirea și limbajul au fost explicate în mod asemănător în cartea a treia a Eseu-lui. Operațiile mentale, precum analiza-sinteza, abstractizarea-generalizarea, au ca "materie" tot datele oferite de simțuri. Iar limbajul se compune din sunete articulate care
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
istorice, au apărut multe revizuiri și ajustări care au dat naștere la tot felul de crize. Printre ele sunt și crizele științelor omului. Deoarece în Occident atât Biserica, cât și statele sunt presate de timpul istoric trecător, apare conflictul dintre empirism și raționalism, dintre relativ și absolut, dintre scepticism și dogmatism. Spre deosebire de Occident, Orientul musulman are o religie revelată prin Coran, iar societatea este organizată de Biserică, de ierarhia ecleziastică, juridico-politică din țările islamice. Popoarele islamice nu-și reprezintă istoric devenirea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și interpretări ale evoluției filosofiei moderne spre liberalism după dezvoltarea comerțului, transporturilor, comunicațiilor. Rezumativ, de la Renașterea italiană mai mult umanistică decât filosofică, la filosofia analizei logice, concepută mai mult științific decât filosofic. O altă preocupare a autorului era elaborarea unui empirism analitic mai bogat decât cel clasic, al lui Locke, Berkeley și Hume, prin încorporarea matematicii și promovarea logicii matematice ca tehnică de studiere și prezentare a multor probleme filosofice. Chiar dacă a fost urmat de unii intelectuali de peste Ocean, sub veșmântul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cel clasic, al lui Locke, Berkeley și Hume, prin încorporarea matematicii și promovarea logicii matematice ca tehnică de studiere și prezentare a multor probleme filosofice. Chiar dacă a fost urmat de unii intelectuali de peste Ocean, sub veșmântul de "filosofie analitică", acest empirism nu s-a pretins cea mai adevărată concepție, cum se obișnuia să se spună în Est despre ideile lui Marx-Lenin-Stalin, iar după 1955 numai a primilor doi. Acest dogmatism a generat și oximoronul "religiozitate atee", pe când pluralismul filosofic occidental accentua
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
schimbări și proiecții și ce poate reușește până la urmă, fie și parțial, să prezică măcar unele tendințe trecute, prezente și viitoare. O astfel de abordare nu intenționează în nici un fel să trădeze vreun dispreț față de sociologia empirică. Admite însă că empirismul vidat de teorie este pur și simplu științific și că teoria socială neancorată în fapt este doar speculativă. Invoc concepte și idei ale Iluminismului sau ale sociologilor clasici, mă refer la teorii recente, dar toate le fac dintr-un singur
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății moderne prin rezolvarea crizelor, conflictelor sau contradicțiilor specifice tranziției spre modernitatea deplină, reală, efectivă, adică non-tradițională. Chiar și atunci când invoca date empirice, analiza și interpretarea acestora se făcea prin raportarea la ipoteze deduse din „marile teorii”. Evita astfel capcanele empirismului, dar se lăsa prinsă în cele ale „marilor teorii”. Mai mult, așa cum am văzut mai înainte, chiar și teoriile care au analizat tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială (postmaterialistă, postmodernă) nu au reușit să depășească presupozițiile fundamentale ale „proiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
con ciò con cui è connessa"33. În questo modo, come rimarcato da Galimberti, egli supera "l'unilateralità del razionalismo che trascura îl riferimento al mondo delle cose implicito în ogni pensiero e în ogni conoscenza, nonché l'unilateralità dell'empirismo che, nel ribadire la dipendenza del pensiero dai fatti, trascura quella capacità di rapportarsi a se stesso che è la prima condizione del pensiero (mă anche del linguaggio, dell'immaginazione, della percezione)"34. Come risarcire la contrapposizione tra psiche e
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
pe care le redă în batjocură, a fost întemnițat în 1717 pentru unsprezece luni la Bastilia. Fiind amenințat de o nouă arestare în Franța, a petrecut un timp (din 1726 până în 1729) în Anglia. Acolo, el a fost influențat de empirismul lui John Locke, "Empirismus," și de nou-apărutul deism. În ale sale "Lettres philosophiques", a detaliat liberalismul englez (1731). Ca deist, Voltaire a practicat criticismul în fiecare formă a religiei instituționale, dar și în neînțelegerile politice. El s-a autonumit Theist
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
1794 ), un filosof, pedagog, matematician, politolog, economist și om politic francez, a scris "Schița asupra tabloului istoric al progresului spiritului uman". David Hume (n. 26 aprilie 1711 - d. 25 august 1776), un filozof, istoric și economist scoțian, un adept al empirismului, unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai Iluminismului scoțian, a scris, în "Istoria Angliei", că geografia și clima influențează caracterul națiunilor. William Robertson (19 septembrie 1721-11 iunie 1793), istoric scoțian, a scris "Istoria Scoției" și "Istoria Regatului împăratului Carol
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Din acel moment englezii Încearcă să purceadă la descoperirea secretului punând la bătaie toate secretele științei noi“. „Și nemții?“ „Pe nemți e bine să-i vedem urmând calea tradiției. Așa putem explica măcar două secole de istorie a filosofiei, de empirism anglosaxon Împotriva idealismului romantic...“ „Iată cum reconstituim treptat istoria lumii“, zise Diotallevi. „Noi acum rescriem Cartea. Îmi place, Îmi place“. 73 Un alt caz curios de criptografie a fost prezentat publicului În 1917 de unul dintre cei mai buni istoriografi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cu d. C. A. Rosetti ni s-a părut că în cel dendîi s-au ivit o slabă fulgerare de om în adevăr de stat, că au văzut în urmă-i rezultatele concesiei Stroussberg și a altor erori, că în locul empirismului său de pîn' acum, consistând în jucăria cu ambițiile și reputațiunile indivizilor, i s-a deschis pe-un moment înaintea ochilor perspectiva unei reorganizări sănătoase sociale și economice. O asemenea reorganizare ar fi putut să prezerve rasa română de esploatarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cauzelor erori enorme cari vițiază operația întreagă. Într-un cuvânt, din momentul în care oamenii intervin cu nebuniile și infirmitățile lor, logica matematică a sufrajului universal e distrusă, nu rămâne decât un gasis abominabil. Asta nu mai e știință, e empirism, și încă din cele mai zdruncinate, din cele mai periculoase. Iată pentru ce toate spiritele științifice ale acestui secol s-au arătat pline de ezitațiune și de neîncredere înaintea sufrajului universal. Vorbesc de filozofii noștri, de savanții noștri, de aceia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
da guvernul în mâinile națiunii întregi, căci elementele nu li se par destul de hotărâte, căci observația și experiența le-au arătat inegalitățile ce produce lucrarea selecțiunii în fiecare popor, căci în fine ei nu vor să se arunce într-un empirism care duce drept la șarlatanismul mediocrilor și al ambițioșilor. {EminescuOpXII 514} Iată ce trebuie să se stabilească net: sufrajul universal n-are, în el nimici științific, e cu totul empiric. Cu masa considerabilă a alegătorilor noștri neliterați, cu nerușinatele traficuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât prin mijlocirea unei filosofii juridice, pe care, de altfel, orice jurist o are și o practică, fie că știe, fie că nu-și dă seama de ea. Este așadar necesar ca o asemenea filosofie să nu constituie numai un empirism naiv și ea să se Întemeieze În mintea juriștilor pe o cercetare atentă și conștiincioasă folosinduse În mod științific de toate actele la care a ajuns până acum cugetarea, prin lungi și grele străduințe.” Celebrul coleg al lui Mircea Djuvara
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o demonstrare a existenței lui Dumnezeu” etc., și după parcurgerea titanică a „perioadei critice”, materializată În cele trei Critici: Critica Rațiunii Pure (1781), Critica Rațiunii Practice (1788) și Critica puterii de judecare (1790), asistăm la o puternică revenire la deplinul empirism metafizic, din anii bătrâneții: Ce Înseamnă Iluminismul? (Was ist Aufklärung?), Spre Pacea eternă, și Conflictul facultăților. Apreciindu-le În contextul european al perioadei postrevoluționare a Revoluției Franceze de la 1789, când Kant lua cunoștință cu opera lui Voltaire, Rousseau sau Montesquieu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a Înscris posibilitatea păcii eterne ca pe o determinare necesară a ceea ce este logic și rațional În omul Însuși. Proiectul kantian al păcii eterne este un demers teoretic, desigur el vizează mai ales eșafodajul unei Întemeieri raționale, mai mult decât empirismul fiecărui timp istoric - neignorat nici el. Proiectul teoretic al păcii eterne se deschide prin formularea prohibitivă - a articolelor preliminare. 1. „Nici o Încheiere de pace nu poate fi considerată ca atare, dacă s-a făcut cu rezerva ascunsă a materiei pentru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
logică - net distinct de caracterul său pozitiv. Pozitivitatea dreptului, ca și pozitivitatea moralei nu trebuie să fie confundate cu idealitatea lor. În ambele forme ale socialității există o lege absolută a cărei validitate deontologică se Întinde mai presus de sfera empirismului. Ar fi logic inadmisibil a se admite În morală un raport transcendental de acest gen, și de a-i nega existența În drept, atunci când ele au, și una și alta, aceeași bază și aceeași natură. Morala pozitivă cu caracterul ei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
baza organizării politice a unui Stat de drept.” Statul nu trebuie acceptat să devină „stăpânul absolut al individului”, după cum nici reciproca nu poate fi admisă, anume ca „Statul să depindă etic de puterea arbitrară a indivizilor”. Trebuie trecut dincolo de „sfera empirismului” - observa Del Vecchio - pentru a atinge sfera deontologiei, adică „sfera ideilor eterne”. Kantianismul critic al lui Giorgio del Vecchio consideră că distincția dintre elementul finit (l’homo phaenomenon) și elementul infinit din natura noastră (l’hommo noumenon), dintre subiectul empiric
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
experimentală demnă de acest nume. Ansamblul poemului în versuri solicită cunoașterea directă prin experiență, iar apoi folosirea dreptei rațiuni pentru a extrage raporturile logice, pentru a imagina inducțiile ipotetice și a elabora raționamentele spiritului - tot atâtea expresii presărate în text. Empirismul domină: să-ți folosești cele cinci simțuri, să privești, să observi, să detaliezi ceea ce ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform ordinii bine cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fi progresul ș...ț. Postmodernitatea este epoca unei gândiri nu atât a fragmentării, cât a pluralității.” G. Vattimo, Sfârșitul modernității Un punct puternic de sprijin pentru ieșirea din concepția epistemologică modernistă este reprezentat de ideile lui R. Rorty. După ce constrângerile empirismului au fost, rând pe rând, dezavuate sau subminate de către diferiți autori (vezi 1.1), posibilitatea unei epistemologii fundaționaliste în domeniul științelor socioumane a devenit problematică. Autorul menționat vorbește despre un spațiu cultural lăsat liber prin demisia epistemologiei, situație generată de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
scurgea spre marii proprietari care trăiau la București sau la Paris și la negustori, ca tata, care cumpărau și vindeau recoltele. Daca aveau însă vreun ban, îl cheltuiau deîndată”. Incercând să-și explice această lume, psihosociologul de mai târziu admiră empirismul și scepticismul lor, izvorând din experiența nemijlocită și observă că această știință a vieții, această epistemologie a sensului comun „și-a pus amprenta și asupra mea”. Făceam parte, își amintește, din „două colectivități ale căror voci și gesturi se amestecau
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
La baza "eschivării", Taylor găsește trei cauze: • ideea potrivit căreia creșterea producției va face ca întreprinderea să trimită unii salariați în șomaj; • o proastă organizare a muncii, care face ca superiorii să nu cunoască timpul necesar pentru producerea unui bun; • empirismul metodelor folosite, care-i determină pe salariați să nu muncească în mod eficient. Taylor și OȘM se vor ocupa de studiul științific al condițiilor în care este executată munca. El consideră că muncitorii învață observându-i pe ceilalți, ceea ce nu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mă satisface deloc asemenea explicație: critica presupune obligatoriu detașarea și perspectiva. Poate că, în ce-i privește pe ai noștri, nu avem încă acele solide locuri comune care-i instalează definitiv în conștiința posterității, ca de pildă: raționalismul la francezi, empirismul la englezi, idealismul la germani, mesianismul social și spiritual la ruși. Aceste locuri comune permit nuanțări, „exegeze”, negații paradoxale, detectări paralele de note complementare etc. Dar asupra clasicilor noștri ca fenomen global nu s-a statornicit un asemenea loc comun
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]