119 matches
-
scufundat. Spectacolul e dureros dar nu lipsit de o anumită măreție. Da, virtualitățile din opera lui Gauss au o acțiune mai vie decât achizițiile sale indiscutabile. Cu marginile ei mișcătoare, această operă e practic infinită. Ea devine. Ne solicită să emulăm cu dânsa. * În felul acesta, Gauss ne este aproape un contemporan. Formula e banalizată de așa-zisa "modernitate a clasicilor". Aici e vorba însă de altceva: de posesiunea unui spirit prin altul, mai înalt, a cărui prezență nu i se
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Pe când Ion Ghica e un clasic al prozei noastre. Nu e desigur o întîmplare, că unul nu avea decât cultură literară (și aceea improvizată), pe când Ghica audiase cursuri de analiză la Școala Politehnică, urmase școala de mine și, se pare, emulase cu Délaunay, cunoscutul astronom, la examenele de calcul infinitizimal și integral. Se știe, de altfel, că, la Academia Mihăileană din Iași, a fost profesor de matematice. Ce distinge umanismul matematic de umanismul clasic? În două vorbe: o anume modestie de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mistică și în istoria religiilor, care a predat cursuri de profil la Universitățile din Oxford și Cambridge. Realitatea este alta. După începuturi ocultiste și mistico-esoterice (adeptă a lui Arthur E. Waite, membră în „The Hermetic Order of the Golden Dawn“, emulă a lui Rabindranath Tagore), d-na Underhill s-a îndreptat înspre mistica creștină, devenind una dintre militantele aripii catolicizante a bisericii anglicane. A debutat în 1902 ca poet, publicând apoi trei romane de factură spiritualistă. Edițiile vechi ale primei sale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
c�nd to?i pot pretinde totul. Ordinea cere că, �n general, slujbele s? fie graduale �n statul cet??enilor, iar c�teodat?, din simplă necesitate a protec?iei, s? se coboare barierele care separ? diferitele clase. �n acest mod, emula?ia ar fi f?r? umilire ?i mi?carea f?r? distrugere ( ( (Consid�rations sur la France (1796), Editions Garnier, Paris, 1980, p. 91(. Apoi vine r�ndul lui Bonald, poate �n termeni mai filosofici, s? exagereze: individul ridicat pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai mari, în comportamentul consumatorului, dominantă este strădania de a-i egala sau chiar de a-i întrece pe ceilalți în activitatea de consum, în defavoarea obiceiurilor. Deși scopul produselor și serviciilor este de a satisface nevoile consumatorului, tendința de a emula face ca mulți oameni să vadă consumul ca un mijloc de comparație între ei, astfel fiind posibilă apariția consumului emulativ - formă a consumului ostentativ<footnote Venera Cristina Rîndașu, Economia comerțului, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 25-26. footnote>. Totul devine o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
din cauza religiei cuiva sau din alte cauze de acest fel. Dimpotrivă, se plângea că după libertatea de cult obținută de Constantin, creștinii i-ar fi persecutat pe păgâni: Despre sfințenie nu știți dacă El (Isus Cristos) i-a creat numele. Emulați de mâniile și ferocitatea iudeilor, răsturnați temple și altare, îi ucideți nu doar pe aceia dintre noi care rămân fideli cultului părinților, ci și pe aceia care, deși profesează erorile voastre, sunt numiți eretici, pentru că nu plâng mortul (Isus Cristos
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
am putea, eventual, să o denumim, creațio poetica. Textul explorează, într-o manieră caracteristică poetului român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie, știința și cosmologie, imaginând un spațiu, în care analogii și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar apropiindu-se, prin îndrăzneala neobișnuită și "arabescurile" simbolice ale expresiei, de incandescenta limbajului rimbaudean din Iluminări, meditația, creionata, aici, doar în câteva paragrafe fulgurante, de maximă concentrare ideatica, plasându-se, ea însăși, "la
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ființă îndelung provocată a Poeziei 87. Sugestia consubstanțialității artistului cu propria-i creație putea veni, în primul rând, din Eureka lui Edgar Poe: obârșia operei de artă este chiar artistul (poetul creează din sine), care, în acest mod, încearcă să emuleze modelul divin. Iată de ce, fiecare este propriul lui creator. Pe de altă parte, Ion Barbu trebuie să fi regăsit aceeași idee și în speculațiile metafizice ale lui Henri Bergson: "[d]ans l'absolu nous sommes, nous circulons et vivons" [în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Un minim de formule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare se află în întregul său Joc secund. Vorbind despre virtualitățile operei lui Gauss, constată: "Cu marginile ei mișcătoare, această operă e practic infinită. Ea devine. Ne solicită să emulăm cu dînsa". Sînt fraze ce îmbracă totodată într-o purpură a zărilor întregul parcurs liric barbian. Poeziile din Joc secund sînt maximum de gînd în minimum de cuprindere. Direcții de cercetare în matematicile contemporane ("Tribuna", 17 mai 1958) îi oferă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ion Ghica e un clasic al prozei noastre. Nu e desigur o întîmplare, că unul nu avea decît cultură literară (și aceea improvizată), pe cînd Ghica audiase cursuri de analiză la Școala Politehnică, urmase școala de mine și, se pare, emulase cu Delaunay, cunoscutul astronom, la examenele de calcul infinitizimal și integral. Se știe, ele altfel, că, la Academia Mihăileană din Iași, a fost profesor de matematice. Ce distinge umanismul matematic de umanismul clasic? În două vorbe: o anume modestie de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
filozofului mit. În N. Iorga se putea întrupa mitic (căci omul era cum nu se poate mai refractar ideilor generale) ideea unui stat arhaic cu instituții instinctuale, oroarea de înstrăinare, dacismul. V. Pîrvan (1882-1927), emerit istoric al antichității și arheolog, emulând cu Renan, e mai substanțial. Concepția lui istorică, spiritualistă, e justă, în ciuda unui bombasticism stilistic care l-a făcut pe P. Zarifopol să-l deteste ca pe o fantomă supărătoare. Propriu-zis Pîrvan era un individualist, cultivator al Eroilor, un nietzschean
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o pusese anterior și G. Călinescu. Centrele culturale actuale nu mai sunt nici pe departe în mod exclusiv francofone. Niciunul nu domină, de fapt, pe altele. și toate se echilibrează într-un moment sau altul. Iar noi putem împrumuta, imita, emula mai ales, ceea ce ne convine. De oriunde. Fără nici o inhibiție. policentrismul poate deci stimula mult mai bine jocul și creativitatea afinităților elective. Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a unor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
numai, romanul e o îmbinare de influențe. Se petrece pe parcursul unei singure zile, se încheie cu monologul lipsit de punctuație al femeii (Joyce), ne duce în labirintul lui Kafka pentru câteva minute, când eroul își pierde cunoștința, și, în principal, emulează descrierea lumii universitare făcută de Bradbury în Eating People Is Wrong (Nu se face să mănânci oameni). Romanul se învârte în jurul interdicției de a folosi metode contraceptive pentru catolici, și consecințele dezastruoase ale acestui fapt pentru eroul născut cu numele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În Vest. Iugoslavii au susținut și Încurajat deschis insurecția greacă În 1944 și, mai grav, trei ani mai târziu, când războiul civil grec a reizbucnit. Acest sprijin reflecta activismul Întrucâtva narcisist al lui Tito - Îi ajuta pe comuniștii greci să emuleze propriile lui succese - și era accentuat de un oarecare interes iugoslav pentru regiunile „slave” din Macedonia greacă. Dar Grecia aparținea sferei vestice de interes, așa cum Churchill și mai apoi Truman subliniaseră foarte clar. Stalin nu avea nici un interes să declanșeze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aceste motive, În vara anului 1947 Stalin era deja exasperat de Iugoslavia. Nu era prea Încântat, probabil, că În gara din Sofia afișele cu Tito erau alăturate celor cu Stalin și Dimitrov sau că În Ungaria comuniștii Își propuneau să emuleze modelul iugoslav de guvernare - până și Rákosi, de obicei loial până la servilism, s-a trezit lăudându-l pe Tito lui Stalin Într-o Întâlnire de la sfârșitul anului 1947. Tito nu deranja Uniunea Sovietică doar În relațiile diplomatice cu Aliații din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europei, dar forța sa de muncă era divizată datorită apartenenței lucrătorilor la organizații tradiționale de tip corporatist. În această privință semăna mai mult cu Marea Britanie decât cu Norvegia, iar În anii ’60 social-democrații danezi au fost nevoiți nu o dată să emuleze guvernele britanice În Încercarea de a controla prețurile și salariile pe o piață a muncii volatilă. Măsuri de succes după criteriile britanice; după exigențele scandinave, relațiile sociale și performanța economică a Danemarcei au fost dintotdeauna problematice. Norvegia era cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
american sunt factorii care le-au precipitat sau facilitat eliberarea 34. Statele Unite au jucat un rol remarcabil de modest În Întâmplările dramatice din 1989, cel puțin până când faptul s-a consumat. Iar modelul social american - „piața liberă” - era invidiat sau emulat de oameni doar ocazional. Pentru cei care trăiau sub comunism, dorința de eliberare nu Însemna că tânjeau după competiție economică neîngrădită sau că voiau să piardă serviciile sociale, garanția unui loc de muncă, chiriile ieftine și alte avantaje ale sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate aceste izomorfisme tipic simboliste pentru a descrie pictura lui Puvis de Chavannes, cu accentul pe pictura de mari dimensiuni. Există pictori români care emulează cu arta simbolistă a lui Chavannes? Gabriel Badea-Păun recunoaște în două dintre proiectele picturilor de mari dimensiuni ale lui Michel Simonidy, precum Munca și Abundența, destinate boltei holului central și plafonului scării centrale a Palatului Casei de Economii și Consignațiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1861 la Paris, operând o dificilă schimbare de gust, atât de radicală, încât L. Bachelin consideră că "wagnerita este o maladie la modă, ajunsă în perioada sa cea mai acută"511, iar "wagneromanii" se opun tinerilor muzicieni, care nu emulează cu geniul de la Bayreuth. Ne sunt oferite și două tablouri-decor din "Tannhäuser", în pagina 11. Coperta, cu o litografie în două culori, îi aparține lui Ștefan Luchian, o frumoasă fată în stilul senzualității secesioniste, cu flori albe în păr. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]