4,229 matches
-
curs. Dar aceste cursuri erau de fapt excursuri continui, delectabile excursii în care ne antrena pe tărâmurile adeseori exotice ale neobositelor sale peregrinări. Maestru al digresiunii, glosator intemperant pe marginea multiplelor sale lecturi, era incapabil de a ieși din labirintul enciclopedic pe care-l săpa el însuși, cârtiță erudită, prizonier benevol, definitiv, al Cărții. Peregrinările sale nu aveau nici-o țintă; erau cu adevărat rătăciri. Iar popasurile sale se petreceau, aș putea spune, în hanuri spaniole, după sensul figurat francez al acestei
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
românesc, dar o cercetare aprofundată a lui întârzia să apară. Evenimentul a avut loc la sfârșitul anului 2004, când a apărut impunătoarea monografie a lui Ion Taloș, Cununia fraților și nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal (Editura Enciclopedică, 959 p.), impunătoare atât prin importanța, cât și prin întinderea ei (1-371 p. studiu, p. 373-916 texte). Este un studiu exhaustiv atât asupra versiunii Cununia fraților (cu 283 documente), cât și asupra Nunții Soarelui (245 documente). Prima versiune are circulație
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
turcească, în 1829, în urma păcii de la Adrianopol, au captivat și au modelat și pe cei veniți aici, temporar sau definitiv, de prin alte părți ale țării. Așa s-a întâmplat și cu Toader Buculei, autorul acestei ample cercetări de structură enciclopedică. Născut la 5 martie 1930, în satul Dolheștii Mari, comuna Dolhești, județul Suceava, Toader Buculei a devenit profesor de istorie, la Brăila, începând din 1965, asimilându-se atât de organic și plenitudinar cu atmosfera specifică de aici încât s-a
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
un studiu monografic Liceului "Nicolae Bălcescu"; înființat în 1863, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, pe băncile căruia s-au format extrem de mulți oameni de știință, de cultură și artă, renumiți pe plan național și internațional. Prima ediție a dicționarului enciclopedic Prezențe brăilene în spiritualitatea românească a apărut în 1993, cu un cuvânt înainte de savantul Edmond Nicolau. Cea de-a doua ediție, apărută recent, însoțită de un cuvânt introductiv al eminentului critic literar Gabriel Dimisianu, a fost revăzută integral și îmbogățită
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
simțurile la pândă - reprezintă corectivul necesar, revanșe pilduitoare", prozatorul fiind "un mare scriitor într-un gen care unește cruzimile unui realist cu magicul, fabulosul, inefabilul". Desigur, din cele 730 de prezențe brăilene în spiritualitatea românească, incluse în acest remarcabil dicționar enciclopedic, nu am putut cita decât un număr foarte mic. Strădaniile tuturor au demonstrat, parafrazând din nou vorba cronicarului, că "nasc și la Brăila oameni". Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Mic dicționar enciclopedic, Ediția a doua, revăzută și adăugită
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
românească, incluse în acest remarcabil dicționar enciclopedic, nu am putut cita decât un număr foarte mic. Strădaniile tuturor au demonstrat, parafrazând din nou vorba cronicarului, că "nasc și la Brăila oameni". Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Mic dicționar enciclopedic, Ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Ex Libris, Brăila, 2004. 464 pag.
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
din sfera artei teatrale. În timp el a ajuns la Paris, eu la New-York, iar restul e istorie. Dar Biță mi-a luat-o mereu înainte, căci el citea primul tot, informându-se, mânat de o curiozitate și o pasiune enciclopedică de a cunoaște și un fel unic de a asimila experiența lui de spectator, reușind să ne transmită concentrat esența evenimentului teatral, scriind cu aceeași ușurință și claritate despre Grotowski și Măniuțiu, Brook și Felix Alexa, Kantor și Manea, sau
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
-l invidiezi și totodată parcă îți vine să-l privești cu spaimă: cum poate un om, știind atîtea, să le știe în virtutea unui metabolism firesc, nesilit, al minții sale, și nu din voința histrionică de a epata printr-o paradă enciclopedică? Cum poate un om să fie un monstrum eruditionis fără să vrea să arate asta? Iar ceea ce încheie periplul umilirilor este intuiția că, în cazul lui Solomon Marcus, toate aceste cunoștințe au fost asimilate, adică au fost înțelese și abia
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
române, găsim următoarea definiție dată avortului: avort = întrerupere accidentală sau provocată a gravidității înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern<footnote Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 78. footnote>. S-au dat o sumedenie de definiții avortului, în diferite dicționare. Mai redăm doar una: avort = întrerupere a sarcinii în urma expulsiei spontane sau provocate a fătului din cavitatea uterină înainte ca acesta să poată trăi
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
S-au dat o sumedenie de definiții avortului, în diferite dicționare. Mai redăm doar una: avort = întrerupere a sarcinii în urma expulsiei spontane sau provocate a fătului din cavitatea uterină înainte ca acesta să poată trăi în afara organismului matern<footnote Dicționar enciclopedic, ediția a V-a, revizuită și actualizată, Edit. Cartier, Chișinău, 2004, p. 80. footnote>. În termeni medicali, avortul este expulsiunea prematură și violent provocată a produsului concepțiunii, independent de orice circumstanțe de vârstă, viabilitate și chiar formație a sa<footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se află în pericol sau când există un risc mare de atingere a copilului de o afecțiune deosebit de gravă și incurabilă) și avortul provocat în caz de pericol<footnote Larousse, Dicționar de medicină, trad. de Elena I. Burlacu, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 69. footnote>, precum și cel provocat la cerere. Unii dintre medici nu mai folosesc termenul de avort pentru a desemna această odioasă crimă, ci vorbesc de întrerupere de sarcină. De fapt este același lucru, însă întrerupere de sarcină
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Brăiloiu”<footnote Ciobanu, Gh. - Prof. George Breazul (1887 - 1961); în: Revista de Folclor, București, An VII, nr. 1 - 2 1962, p. 152 footnote> . Crearea Arhivei Fonogramice a fost percepută de mulți specialiști ca prima mare realizare a omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în campania de la Fundul Moldovei, Henri H. Stahl va nota: „Profesorul George Breazul venise din partea Arhivei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musik - Lexikon, Vierte, stark erweiterte Auflage, Band I (A - L), Band 2 (M - Z), Hamburg, Musikverlag Hans Sikorski, 1955, p. 152; footnote> , ori se va ști la Brno<footnote Pazdirvkuv hudebniy slovnik naucny (Dicționarul enciclopedic muzical ceh), Brno,1933, p. 106; footnote> . Varianta în limba franceză a studiului consacrat Arhivei considera manifestarea sentimentului național român - „toute manifestation du sentiment musical roumain” - ca o deșteptare a conștiinței naționale - „comme un éveil de la conscience nationale”<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
G. Kiriac<footnote Breazul, George - D. G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea mai multor microportrete ale muzicienilor români, în dicționare enciclopedice și de specialitate din țări occidentale, cum ar Die Musik in Geschichte und Gegenwart: Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, D. G. Kiriac, Ion Nonna Otescu, Filip Lazăr, Dinu Lipatti, Marțian Negrea, Alfred Mendelsohn și Ștefan Lakatoș. Nu sunt neglijați
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
românești, vol. IV, București, Editura muzicală, 1977, p. 6. footnote> . Orientarea universalistă a lui George Breazul era dictată de mai multe motive: - necesitatea stabilirii contextului general cultural și muzical în care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai muzicologiei germane; - necesitatea de a găsi explicațiile multora dintre fenomenele investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Catrina - Enciclopedia muzicii românești de la origini până în zilele noastre, vol. 2 (B) , București, Editura ARC, 2007, pp. 241- 252 ; footnote> , Iosif Sava și Luminița Vartolomei, din 1979<footnote Sava, Iosif și Vartolomei, Luminița - Dicționar de muzică, București, Editura științifică și enciclopedică, 1979; footnote> și apoi din 1997<footnote Sava, Iosif și Vartolomei, Luminița - Mică enciclopedie muzicală, Craiova, Editura Aius, 1997, p. 52; footnote> , în cele trei ediții ale Micului Dicționar enciclopedic, din anii 1972<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și Vartolomei, Luminița - Dicționar de muzică, București, Editura științifică și enciclopedică, 1979; footnote> și apoi din 1997<footnote Sava, Iosif și Vartolomei, Luminița - Mică enciclopedie muzicală, Craiova, Editura Aius, 1997, p. 52; footnote> , în cele trei ediții ale Micului Dicționar enciclopedic, din anii 1972<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică Română, 1972; footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Editura științifică și enciclopedică, 1979; footnote> și apoi din 1997<footnote Sava, Iosif și Vartolomei, Luminița - Mică enciclopedie muzicală, Craiova, Editura Aius, 1997, p. 52; footnote> , în cele trei ediții ale Micului Dicționar enciclopedic, din anii 1972<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică Română, 1972; footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
enciclopedică, 1979; footnote> și apoi din 1997<footnote Sava, Iosif și Vartolomei, Luminița - Mică enciclopedie muzicală, Craiova, Editura Aius, 1997, p. 52; footnote> , în cele trei ediții ale Micului Dicționar enciclopedic, din anii 1972<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică Română, 1972; footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Sava, Iosif și Vartolomei, Luminița - Mică enciclopedie muzicală, Craiova, Editura Aius, 1997, p. 52; footnote> , în cele trei ediții ale Micului Dicționar enciclopedic, din anii 1972<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică Română, 1972; footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Mică enciclopedie muzicală, Craiova, Editura Aius, 1997, p. 52; footnote> , în cele trei ediții ale Micului Dicționar enciclopedic, din anii 1972<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică Română, 1972; footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> , în cele trei ediții ale Micului Dicționar enciclopedic, din anii 1972<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică Română, 1972; footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Enciclopedică Română, 1972; footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cum ar fi Ovidiu Bîrlea, care vedea în monumentala carte Patrium Carmen „enormul volum”, ce ar fi doar „o colecție de fișe”, deși anterior scrisese despre aceeași carte că „e indispensabilă folcloristului”<footnote Bîrlea, Ovidiu - Istoria folcloristicii românești, București, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 510 și 511; footnote>. Din păcate, asemenea diminuări artificiale vor fi preluate și de istorii care se ocupă de problematica evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea domeniului muzical, în general și ierarhizări defavorabile pentru toți
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
marginalizarea domeniului muzical, în general și ierarhizări defavorabile pentru toți marii muzicieni ai secolului al XX - lea, din care numele lui Breazul lipsește în mod inexplicabil. Deși activitatea muzicianului George Breazul a reținut atenția multor lucrări de specialitate sau dicționare enciclopedice românești, trebuie semnalat și faptul că în unele, consacrate personalităților culturii românești, numele lui este trecut sub tăcere, cum se întâmplă în Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian Predescu, din 1940, unde-l găsim în schimb pe Ion Breazu. De asemenea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]