728 matches
-
și igienă pentru ca să reducă numărul de bacterii care au poartă deschisă spre curentul sanguin prin soluțiile de continuitate ale mucoasei orale. În anul 1965 a fost publicată de către Asociația Americană a Afecțiunilor Cardiace (AHA) prima lucrare care trata problema profilaxiei endocarditei bacteriene. Deși schema de profilaxie recomandată de către AHA (American Heart Association) era destul de complicată pentru medicii stomatologi din acea perioadă (cură de Penicilină pe cale parenterală timp de 5 zile, 2 zile preoperator, 1 zi în momentul intervenției și 2 zile
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
zile, 2 zile preoperator, 1 zi în momentul intervenției și 2 zile postoperator în doză de 500.000 UI la fiecare 6 ore), s-au fixat câteva jaloane de conduită extrem de importante pentru medicii practicieni. În prezent, în privința antibioprofilaxiei pentru endocardita bacteriană subacută majoritatea autorilor sunt de acord ca schemele terapeutice să fie strict individualizate cu terenul de risc infecțios cardio-vascular, corelate cu amploarea și durata procedurii stomatologice propuse . Pacienții care prezintă riscul unei endocardite bacteriene subacute sunt sfătuiți să stabilească
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
practicieni. În prezent, în privința antibioprofilaxiei pentru endocardita bacteriană subacută majoritatea autorilor sunt de acord ca schemele terapeutice să fie strict individualizate cu terenul de risc infecțios cardio-vascular, corelate cu amploarea și durata procedurii stomatologice propuse . Pacienții care prezintă riscul unei endocardite bacteriene subacute sunt sfătuiți să stabilească și să mențină o igienă orală cât mai corectă pentru a reduce sursele potențiale de bacteriemie. Acești pacienți trebuie să fie informați în legătură cu riscurile la care se expun în urma tratamentelor stomatologice. Sănătatea orală a
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
floss și alte dispozitive de îndepărtare a plăcii bacteriene. Clătirile orale cu soluții antiseptice (dar fără jet puternic) imediat înaintea procedurilor dentare pot scădea incidența bacteriemiei. 4.6.1.3. ANTIBIOPROFILAXIA EBS - ACT ALEATORIU SAU NECESITATE? Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Acestea sunt în general proceduri asociate cu sângerări din țesuturile moi sau dure orale, inclusiv detartraj, periaj profesional
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
NEGOIȚĂ, ROTARU recomandă clasificarea pacienților cu risc infecțios, după Conferința de Consens din anul 1992 din Franța. Față de indicațiile globale anterioare, Conferința de Consens din anul 1992 diferențiază: • Cardiopatii cu risc major (proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene și antecedente de endocardită infecțioasă • Cardiopatii cu risc (valvulopatii, cardiopatii congenitale necianogene) • Cardiopatii fără risc deosebit (cardiopatii ischemice, purtători de stimulator cardiac sau defibrilator implantabil etc.). După ROTARU procedurile dentare care necesită profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu risc înalt și moderat sunt: Extracția
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
risc major (proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene și antecedente de endocardită infecțioasă • Cardiopatii cu risc (valvulopatii, cardiopatii congenitale necianogene) • Cardiopatii fără risc deosebit (cardiopatii ischemice, purtători de stimulator cardiac sau defibrilator implantabil etc.). După ROTARU procedurile dentare care necesită profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu risc înalt și moderat sunt: Extracția dentară • Proceduri parodontale incluzând chirurgia parodontală, detartraj și surfasaj radicular, sondaj parodontal și tratamentul de menținere • Implanturile dentare • Reimplantarea dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală de fibre sau benzi cu antibiotice • Plasarea inelelor ortodontice • Injecțiile pentru anestezia intraligamentară • Igienizarea dinților sau implantelor când se anticipează o sângerare. Procedurile dentare în care NU se recomandă profilaxia endocarditei bacteriene subacute : • Stomatologia restaurativă (operativă și protetică) cu sau fără fir retractor • Anestezia locală prin injecție dar nu intraligamentară • Tratamente endodontice fără suprainstrumentare • Îndepărtarea firelor de sutură postoperatorie • Plasarea de aparate ortodontice sau protetice mobile • Amprentare • Fluorizare • Radiografiere orală. După
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
endodontice fără suprainstrumentare • Îndepărtarea firelor de sutură postoperatorie • Plasarea de aparate ortodontice sau protetice mobile • Amprentare • Fluorizare • Radiografiere orală. După BÎLBÎIE și ROTARU, „CONFERENCE De CONSENSUS” 1992 a precizat că “antibioprofilaxia nu reprezintă decât un element al prevenirii generale a endocarditei bacteriene subacute și că ea nu poate evita toate cazurile de endocardită bacteriană care pot apărea la cardiacii cu risc după manopere cu risc”. De aceea schemele moderne de antibioprofilaxie urmăresc administrarea unui singur antibiotic bactericid , cu spectru l Sinteza
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sau protetice mobile • Amprentare • Fluorizare • Radiografiere orală. După BÎLBÎIE și ROTARU, „CONFERENCE De CONSENSUS” 1992 a precizat că “antibioprofilaxia nu reprezintă decât un element al prevenirii generale a endocarditei bacteriene subacute și că ea nu poate evita toate cazurile de endocardită bacteriană care pot apărea la cardiacii cu risc după manopere cu risc”. De aceea schemele moderne de antibioprofilaxie urmăresc administrarea unui singur antibiotic bactericid , cu spectru l Sinteza principalelor recomandări în perioada 1985-1990 (după BÎLBÎIE V. : “ Chirurgie orală și maxilo-facială
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sau chirurgical. Bolnavii cu patologie cardiacă, în special cei cu risc de aritmii ventriculare, digitalizați, primesc în schema preanestezică Xilină 2%, injectată fie intramuscular, fie în bolus sau în perfuzie intravenoasă. Cea mai frecventă complicație a leziunilor valvulare cronice este endocardita bacteriană subacută , întrucît ea implică, într-un grad înalt, responsabilitatea medicului stomatolog. Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Bolnavii
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
schema preanestezică Xilină 2%, injectată fie intramuscular, fie în bolus sau în perfuzie intravenoasă. Cea mai frecventă complicație a leziunilor valvulare cronice este endocardita bacteriană subacută , întrucît ea implică, într-un grad înalt, responsabilitatea medicului stomatolog. Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Bolnavii aflați în tratament cronic pentru “mal comițial” primesc medicația obișnuită în doze moderat crescute. În premedicația acestor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul cordului de endocarditele tromboembolice sau vegetante. Un examen atent relevă faptul că trombii sunt aderenți de vasul în care s-au format, sunt rugoși și sfărâmicioși iar depozitele vegetante de la nivelul cordului fac parte integrantă din structura endocardului afectat. Coagularea sângelui nu se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Redam în Tabel 2.1 denumirile principalelor inflamații ale unor aparate și sisteme organice. Tabel 2.1 Denumirile principalelor inflamații ale aparatelor și sistemelor organice Nr. crt. Aparatul sau sistemul Denumirile inflamațiilor 1 Aparatul circulator miocardita; pericardita viscerala și parietala; endocardita; arterita; periarterita; endocardita; aortita, capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
2.1 denumirile principalelor inflamații ale unor aparate și sisteme organice. Tabel 2.1 Denumirile principalelor inflamații ale aparatelor și sistemelor organice Nr. crt. Aparatul sau sistemul Denumirile inflamațiilor 1 Aparatul circulator miocardita; pericardita viscerala și parietala; endocardita; arterita; periarterita; endocardita; aortita, capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita (buzea, gingivita; palatinită
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mai frecvente etiologii sunt: 1. boală a tractului biliar Ț colangită secundară calculilor sau proceselor maligne; au tendință spre afectare multiplă și implicare a ambilor lobi; anastomoze bilio-enterale anterioare, boala Caroli, ascaridioza căilor biliare; 2. septicemie generalizată: secundare unei pneumonii, endocardite, infecții ale urechii medii, osteomielite, etc. 3. afecțiuni abdominale În care diseminarea se face pe cale venoasă portală: diverticulite, apendicită, boala Crohn, colite ulcerante, perforații intestinale; 4. afecțiuni de vecinătate: colecistite supurate, abces perinefretic, abcer perinefretic, perforații intestinale direct În ficat
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
respectă sclerele; pete negre pe mucoasa bucală; lipsa de răspuns a suprarenalei la stimularea cu ACTH. 3. consumul În exces de: atebrină; santonină; acid picric. 4. anemiile; 5. insuficiența renală cronicădatorită excesului de urocrom; 6. neoplasmele avansate - galben „pai”; 7. endocardita septică subacută - „cafea cu lapte”. II. Diagnosticul patogenic A. Excluderea icterelor premicrosomiale 1. hemolitice: moderate - flavinice; subiecți tineri, În majoritate; stigmate de anemie; splenomegalie frecvent; urini hipercromeportocalii (prin urobilinogen); scaune pleiocrome; pruritul absent; celelalte teste clinice hepatice normale; paraclinic: (sânge
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
TRATAMENT ...............................................................................126 7.5 PARTICULARITĂȚI ETIOLOGICE ALE HEPATITELOR ACUTE VIRALE .............127 8 INFECȚIILE SISTEMICE .................................................................. 141 8.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 41 8.2 ETIOLOGIE .................................................................................14 3 8.3 PATOGENIE ................................................................................14 5 8.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................146 8.5 TRATAMENT ...............................................................................148 8.6 ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ ..........................................................152 9 INFECȚIA HIV/SIDA ...................................................................... 157 9.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 57 9.2 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................157 9.3 ETIOLOGIE .................................................................................15 9 9.4 PATOGENIE ................................................................................16 1 9.5 TABLOU CLINIC ...........................................................................164 9.6 DIAGNOSTIC ...............................................................................174 9.7 TRATAMENT ...............................................................................177 9
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
reinfecții) sau persistența agentului patogen în organism gripa rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică manifestări clinice ușoare, dar cu modificări biologice și funcționale poate determina cronicizare, complicații, sechele infecția cu streptococul βhA hepatita cu VHC Infecția inaparentă fără manifestări clinice, funcționale, biologice; se pot evidenția agentul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
distrug bacteriile corespunzătoare spectrului de activitate, în timp ce bacteriostaticele inhibă creșterea bacteriană. Deși activitatea bacteriostatică poate fi suficientă pentru tratamentul majorității infecțiilor, efectul bactericid este necesar în cazul pacienților cu imunodepresii, cu infecții localizate în situsuri anatomice normal sterile (ex. meningite, endocardite) și în cazul unor infecții specifice (ex. infecții complicate cu Stafilococ auriu). Mecanismele de acțiune ale antibioticelor antibacteriene cunoscute sunt: Inhibiția peretelui celular este realizată de bacitracină, glicopeptide și beta-lactamine. Spre deosebire de celulele umane, membrana bacteriilor are în plus un perete
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tulburări respiratorii. Difteria nazală poate fi primară sau secundară extinderii anginei difterice. Se manifestă inițial ca o rinită, ulterior apărând false membrane, cruste hemoragice și eroziuni. Starea toxică este mai puțin evidentă. Alte localizări rare ale difteriei sunt forma cutanată, endocardita și artrita. Evoluția poate rămâne localizată la poarta de intrare sau poate fi fulminantă. Gravitatea difteriei depinde de agresivitatea toxinei difterice, de terenul gazdei și de promptitudinea intervențiilor terapeutice. Se disting două stadii ale difteriei: Stadiul inițial, corespunzător primei săptămâni
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunodeprimate, cu neutropenie, boli cronice decompensate sau subnutriție prezintă mai frecvent infecții locale severe însoțite de bacteriemie. O altă categorie de risc este constituită de pacienții cu valvulopatii și proteze (valvulare, articulare), la care apar infecții secundare sau la distanță (endocardită, osteomielita, etc.), Studii de rezistență la antibiotice efectuate în SUA au evidențiat rezistență față de peniciline și macrolide la 30-50% dintre streptococii viridians orali. 6.2 Etiopatogenie Flora microbiană comensală a cavității orale formează un ecosistem al cărui echilibru poate fi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
durata terapiei antibiotice variază în funcție de tipul infecției, gradul diseminării și evoluție. Profilaxia cu antibiotice în practica stomatologică în cazul procedurilor invazive cu risc de sângerare crescut se realizează cu asocierea Metronodazol 750 mg/zi + Rovamicină 4,5MU/zi. Pentru profilaxia endocarditei infecțioase și a altor infecții protetice după proceduri stomatologice se recomandă Amoxicilina po 3 g doza unică sau Clindamicină 600 mg la pacienții alergici. Hepatitele acute virale 121 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE 7.1 Definiții Hepatitele sunt boli inflamatorii acute
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
BL + AG Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]