187 matches
-
satul Dumbrăveni a fost desființat și comasat cu satul Mozăceni. Două obiective din comuna Mozăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea de tip tell din eneolitic (cultura Gumelnița) aflată „la Măgură”, la circa 500 m nord de satul Ziduri; și ruinele bisericii medievale din Ziduri, aflată la nord de sat și datând din secolul al XVI-lea.
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Gâtul Grecului”, la marginea de nord-vest a satului Parincea, unde s-au găsit urme ale unei așezări fortificate din eneolitic (cultură Cucuteni, faza A), iar celălalt, clasificat că monument de arhitectură, este biserică de lemn „Sfanțul Nicolae” din satul Parincea, construită în 1702 și cu transformări din 1894.
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
istorice din județul Bacău. Unul este un alt sit arheologic, așezarea fortificată de la „Siliște”, aflată la nord-vest de biserica de lemn, pe malul drept al Tazlăului Sărat, în dreptul satului Prohozești, sit unde s-au descoperit urmele unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala din satul Poduri (1915), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din fostul sat Rusăești (astăzi în satul Poduri), și biserica de lemn cu același hram din
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
include trupul de moșie Cotul lui Frunză (1837) și trupul de moșie Ciceiul (?) (1837, 1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și ""Dealul Bujoarei"" (așezare descoperită de dr. George Trohani, de la Muzeul
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni); Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); epoca daco-romană (secolele al III-lea&ndas;al IV-lea); și Epoca Medievală Timpurie (secolele al IX-lea-al X-lea).
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. Epoca neolitică urmeză pleistocenul final "epipaleoliticul" și holocenul timpuriu, "mezoliticul". Neoliticul începe o dată cu practicarea agriculturii și se încheie o dată cu apariția metalurgiei specializate a cuprului în epoca cuprului sau eneolitic(chalcolithic). Termenul de neolitic nu se referă la o perioadă cronologică strictă, însă include o serie de manifestări economice comune, cum ar fi: uneltele din piatră lustruită; practicarea agriculturii și domesticirea animalelor. Unii specialiști au înlocuit termenul de neolitic cu
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
Buzău, ca monumente de interes local. Trei sunt clasificate ca situri arheologice și unul ca monument memorial sau funerar. Primul sit arheologic este cel de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde o singură așezare neolitică aparținând culturii Boian, aflată la 800 m vest de satul Băești. Al treilea sit arheologic, din punctul „La Cetățuie”, în
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea-al V-lea î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea-al
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea- al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea-al IX-lea și o așezare a culturii medievale timpurii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea).
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Buzău. Șase obiective din comuna Cozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, situate în zona satului Bălănești: așezarea din zona „pe poduri”, aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), și necropola din epoca migrațiilor (secolele al VII-lea-al VIII-lea e.n.) aflată în zona „la Făcăiana”, lângă grajdurile fostului CAP. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate biserici. Acestea sunt
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.).
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
anterior Voicăuți) este un sat ce aparține orașului Darabani din județul Botoșani, Moldova, România. În punctul „La Izunie“, situat la NV de sat se află un sit arheologic în care specialiștii au putut determina o pluristratificare de ere începând cu Eneoliticul - cultura Cucuteni, perioada La Tène și feudalismul timpuriu. Situl are valoare de monument istoric cu codul: BT-I-s-B-01752. Satul Bajura este atestat documentar în anul 1547 sub vechea denumire de Voicăuți , el având configurația satelor cu vechime în Moldova , deoarece ulițele
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
în limba maghiară Kisfüzes") este un sat în comuna Hida din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea se află pe una din ramificațiile Drumului Național Jibou-Cluj-Napoca. În Repertoriul arheologic al României localitatea Stupini este menționată cu un sit arheologic datat (epoca) „Eneolitic” - preistorie, cultura/fază culturală „Tiszapolgár”. Prin Codul RAN 141517.01 este repertoriata așezarea eneolitică cu numele „Așezarea Tiszapolgár de la Stupini - Dealul Stupinilor”. Tipul sitului este cel de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
1916-1919. Cimitirul a fost amenajat in perioda 1930-1932 cu suportul Germaniei. Mormintele ostasilor cazuti sunt dispuse pe trei terase, cea superioara fiind dominata de o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Ploscuțeni. Trei obiective din comuna Homocea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără un sit arheologic, aflat pe dealul Bisericii de la Lespezi și care cuprinde urmele unei așezări din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și ale uneia din Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea. Celelalte două monumente sunt biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Lespezi, ridicată în 1809 și clasificată drept monument de arhitectură; și monumentul eroilor
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
Biserica "Nașterea Maicii Domnului". 84. VN-I-S-m-B-0637901 - Așezare sat Lespezi , punctul "Dealul Bisericii", la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului", din Epoca Medieval Timpurie. 85. VN-I-m-B-0637902 - Așezare sat Lespezi , punctul "Dealul Bisericii", la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Epoca Eneolitic. În satulLespezi s-a descoperit în urmă cu câțiva ani un artefact din fildeș de mamut, piesă foarte rară în România. Unealta ,un fel de dăltiță, a fost descoperită în urma cercetărilor arheologice desfășurate în anul 1963 sub conducerea Mariei Bitiri
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este clasificat că monument memorial sau funerar cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultură Cucuteni fază A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultură geto-dacă). "Mănăstirea Soveja"
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetățuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două așezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu, în punctul „Fântâna din Vale”, de la est de sat, pe malul râului Zăbrăuți, și conține vestigii din neoliticul
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
Rotărești desființat și comasat cu satul Vîrteșcoiu. Șase obiective din comuna Vîrteșcoiu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea-al XIII-lea); ultimul sit
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]