187 matches
-
succed (Criș-Starčevo, a ceramicii liniare, Vinča-Turdaș, Hamangia, Boian, Vădastra, Gumelnița, Cucuteni) ne-au lăsat moștenire o ceramică destul de evoluată și variată, locuințe executate din bârne, argilă bătătorită, crengi împletite. În perioada 2.700 - 2.000 are loc o tranziție de la eneolitic, la Epoca Bronzului. Se dezvoltă păstoritul, uneltele de aramă (culturile Cernavodă, Coțofeni). Epoca Bronzului se derulează pe teritoriul țării în perioada 2.000 - 1.200 î.Hr. și se caracterizează în primul rând prin dezvoltarea metalurgiei bronzului. Pe teritoriul țării, Epoca
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul județean 141, Pelișor - Moșna - Mediaș. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în România preistorică cu material aparținând culturii "Petrești". În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii "Coțofeni", iar din alt loc provin seceri de
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
1916-1919. Cimitirul a fost amenajat in perioda 1930-1932 cu suportul Germaniei. Mormintele ostasilor cazuti sunt dispuse pe trei terase, cea superioara fiind dominata de o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
vest de satul Zoița, pe movila Zoița, cuprinde o așezare și din Epoca Bronzului (aceeași cultură Monteoru). Situl aflat la nord de satul Ziduri, în punctele Orjăneasca Mare, Orjăneasca Mijlocie și Orjăneasca Mică, conține multiple necropole din mai multe epoci: eneolitic, Epoca Bronzului, mileniul I î.e.n., secolele al II-lea-al IV-lea e.n., epoca migrațiilor (secolul al XI-lea) și Evul Mediu timpuriu (secolele al XI-lea-al XIII-lea).
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
a mileniului 4 și începutul mileniului 3 Prima jumătate a mileniului 3 Ultima jumătate a mileniului 3 Începutul mileniului 2 Se disting în Bulgaria patru tipuri de așezări preistorice, toate nefortificate: Urmele unor sanctuare în zonele muntoase și necropole din eneolitic completează imaginea pe care ne-o putem face despre culturile premergătoare tracilor. Adăpostul tipic pentru acea vreme avea pereți din nuiele împletite, spoiți atât în exterior cât și în interior cu straturi de lut. Umezeala era uneori împiedicată de podele
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
o putem face despre culturile premergătoare tracilor. Adăpostul tipic pentru acea vreme avea pereți din nuiele împletite, spoiți atât în exterior cât și în interior cu straturi de lut. Umezeala era uneori împiedicată de podele din bârne de lemn, în eneolitic chiar și de fundamente din piatră (în nord-estul Bulgariei). Cu bârne de lemn, acoperite cu stuf sau cu paie, erau construite acoperișurile. O asemenea casă a fost descoperită cu o bună parte a inventarului ei în Sofia-Slatina. Încăperea principală din
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
î. e. n. avea un cuptor, o vatră, o piatră de moară, locuri de dormit, un război de țesut vertical, mai multe grânare și un spațiu destinat sacrificiilor. O încăpere mai mică servea probabil drept atelier și loc de cult. Începând cu eneoliticul se întâlnesc chiar case cu două nivele. Figurinele antropomorfe de lut descoperite pe teritoriul Bulgariei confirmă dominanța cultului zeităților-mamă, caracteristic întregii Europe de sud. Și vasele antropomorfe poartă de cele mai multe ori trăsături feminine, ceea ce denotă uzul lor în cultul fertilității
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
întâlnesc chiar case cu două nivele. Figurinele antropomorfe de lut descoperite pe teritoriul Bulgariei confirmă dominanța cultului zeităților-mamă, caracteristic întregii Europe de sud. Și vasele antropomorfe poartă de cele mai multe ori trăsături feminine, ceea ce denotă uzul lor în cultul fertilității. În eneoliticul târziu apare chiar un tip de vase care imită prin formă o femeie gravidă. De-abia la sfărșitul neoliticului, când se pot constata tendințe de reprezentare realistă, apar și figuri masculine. Cultul unei zeități cerești în ipostaza unui taur e
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
practicarea inițială a sacrificiilor cultice chiar în incinta complexelor de locuit. Sanctuarul destinat Zeiței Mamă era vatra, după cum se poate deduce din ornamentica cuptoarelor găsite la Sofia-Slatina și în tell-ul Azmak. Îndeosebi triunghiul și rombul sunt simbolurile acestei divinități. Din eneolitic sunt cunoscute și reprezentări miniaturizate ale cuptoarelor, deci ele au jucat și mai târziu un rol important în cult. Cultul fertilității cunoștea în afară de taur și alți idoli zoomorfi, reprezentați mai ales sub forma protomelor stilizate aplicate vaselor. Drept forme incipiente
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
ansamblu de figurine de la Ovčarovo (Inv. 1459, A-X, 1-3 din Muzeul Istoric din Tărgovište), sunt pe deasupra mărturii ale unei treptate diferențieri între un perimetru rezervat cultului și spațiul profan. Aceste mărturii aparțin complexului cultural Kodžadermen - Gumelnița - Karanovo VI din eneoliticul timpuriu. În eneolitic începe să fie uzual portul de amulete. Ca ipostaze ale Zeiței Mamă erau probabil considerate animalele care populau pământul și apa, deoarece pe aceste amulete sunt des incrustate desene de șerpi și broaște. Ulterior, desenele zoomorfe sunt
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
de la Ovčarovo (Inv. 1459, A-X, 1-3 din Muzeul Istoric din Tărgovište), sunt pe deasupra mărturii ale unei treptate diferențieri între un perimetru rezervat cultului și spațiul profan. Aceste mărturii aparțin complexului cultural Kodžadermen - Gumelnița - Karanovo VI din eneoliticul timpuriu. În eneolitic începe să fie uzual portul de amulete. Ca ipostaze ale Zeiței Mamă erau probabil considerate animalele care populau pământul și apa, deoarece pe aceste amulete sunt des incrustate desene de șerpi și broaște. Ulterior, desenele zoomorfe sunt extrem de stilizate, pentru
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
amulete sunt des incrustate desene de șerpi și broaște. Ulterior, desenele zoomorfe sunt extrem de stilizate, pentru a fi până la urmă înlocuite de simboluri. Morții se îngropau de obicei în poziție ghemuită, ca în toate culturile adiacente din neolitic și din eneoliticul inferior. Nu exista probabil în neolitic o practică de orientare a trupului, dar se constată o ușoară predilecție pentru orientarea spre nordvest. Numai adulților li se depuneau obiecte în mormânt, în cele mai multe cazuri doar un singur vas sau o unealtă
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
din comuna Dagâța sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de la „Cetatea Mare” („Cetatea Gârbești”), aflat la 3 km nord-nord-est de satul Boatca, cu vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de pe „Dealul Țintirim II” din marginea de sud-est a satului Dagâța, cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolul al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Tămădău Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: datând din eneolitic și atribuită culturii Gumelnița, aflată în punctul „Movila din cimitir” din vechiul cimitir al satului Șeinoiu, de pe malul Mostiștei; și din perioada Latène, aflată la 2 km sud de satul Tămădău Mare. Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând așezări de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène; și din punctul „Gherghelăul Mare”, ce cuprinde trei așezări similare. Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, aflată în dreptul satului Siliștea, între satele Dănești și Lupșanu, pe malul
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este clasificat că monument memorial sau funerar cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultură Cucuteni fază A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultură geto-dacă). "Mănăstirea Soveja"
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: casa cronicarului Ion Neculce (secolul al XVII-lea) de lângă biserica din satul Prigoreni; situl de la „Siliștea Schitului” (la nord-vest de satul Ion Neculce) și situl de la Gănești. Situl de la Gănești cuprinde așezări din eneolitic (cultura Precucuteni, o așezare faza A și alta faza III), Halstattul târziu, secolele al III-lea-al IV-lea (epoca daco-romană), și secolele al XIV-lea-al XV-lea. Situl de la Siliștea Schitului conține așezări din perioada Halstatt, Epoca Bronzului
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
Săbăoani). Patru obiective din comuna Săbăoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț că monumente de interes local, toate fiind clasificate că situri arheologice: în situl de „la Bisericuța” (satul Săbăoani) au fost găsite urmele unor așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), Epoca Bronzului, secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al VI-lea-al VII-lea, secolele al XIV-lea-al XVII-lea, precum și ruinele fostei biserici romano-catolice (secolele al XIV-lea-al XVI-lea); „la Izlaz
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
satul Dumbrăveni a fost desființat și comasat cu satul Mozăceni. Două obiective din comuna Mozăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea de tip tell din eneolitic (cultura Gumelnița) aflată „la Măgură”, la circa 500 m nord de satul Ziduri; și ruinele bisericii medievale din Ziduri, aflată la nord de sat și datând din secolul al XVI-lea.
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
Boghicea, desființată. Comuna Boghicea s-a separat din nou în 2005. Singurul obiectiv din comuna Bâra inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic de „la Cetate”, de lângă satul Rediu. Acest sit cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt și secolul al IV-lea e.n., precum și ale unei cetăți de pământ din secolul al XVIII-lea.
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
ortodocși (94,62%), cu o minoritate de penticostali (1,02%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei prezintă urme de locuire încă din preistorie. Acest lucru îl atestă numeroasele descoperiri arheologice datând încă din perioada eneoliticului. Descoperiri aparținând culturii Cucuteni au fost făcute în situl de la Fulgeriș - "Trei Cireși" (cercetări intreprinse de arheologul Lăcrămioara Istina), iar epoca bronzului este documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
obiecive din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și perioada geto-dacică. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură școala (1910) din satul Pâncești, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1810, cu transformări în 1924 și 1948) aflată în satul
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni); Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); epoca daco-romană (secolele al III-lea&ndas;al IV-lea); și Epoca Medievală Timpurie (secolele al IX-lea-al X-lea).
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]