10,117 matches
-
i le-a semnalat autorului spre remediere. în plus, ultima corectura a cărții pare a fi lipsit, pentru că găsim în carte enormități că androgen, particole, tentacole, Givenchi (casă de parfumuri), antecamera, se simte depresiv. Titluri de filme sînt scrise, în engleză, fără capitals și cu inexactități etc. Păcat, într-o carte atît de frumoasă pe dinafara și, în mare parte, si pe dinăuntru... Mihai Goțiu - Senzațională evadare a lui Mihai Goțiu povestita chiar de el, Editura Tritonic, București, 2002
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
Casa Albă - ceremonia este marcată de frazele lui Ion Creangă: prefectul Aurel Aflorăchioaiei visează că, primit de Bill Clinton, traducătoarea oficială a președintelui american este "nimeni alta decît bătrîna secretară, tușa Saveta Amustăcioarei. " Cînd a avut Saveta timp să învețe engleza?! " se mira în vis prefectul Aflorăchioaiei, apoi ciuli și cealaltă ureche, fiindcă observă că tușa traducea cam aiurea, de capul ei. Astfel, cînd Bill Clinton, zîmbind larg, spuse:" I believe in Vaslui, I believe in your country! ", mătușa Saveta traduse
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
două sensuri: 1) "calitate sau caracter tehnic; folosire a termenilor sau a metodelor tehnice" și (mai ales la plural) 2) "chestiune, detaliu, termen sau expresie tehnică; ceva special care ține de domeniul sau de subiectul despre care este vorba". Din engleză a fost deja "exportat" în alte limbi, de pildă în italiană (între limbile romanice probabil cea mai apropiată de română din punctul de vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
schimb, baza derivării e mai puțin transparentă, pur și simplu pentru că în română există substantivul tehnică și sufixul -al, dar nu și adjectivul tehnical (ci doar tehnic). Ar mai fi (evident, nu pentru vorbitorii care au o bună cunoaștere a englezei și identifică originea și sensul termenului) și un risc de decupaj greșit: tehni-calități. Oricum, cuvîntul are, din cauza adaptării parțiale, o anume hibriditate internă, care se observă mai ales prin compararea cu un cuvînt asemănător ca formă, muzicalitate; acesta, chiar dacă este
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
din franceză), are o structură derivativă "normală", ușor de raportat la substantivul muzică și la adjectivul (cu sufixul -al) muzical. Toate aceste observații nu contestă cîtuși de puțin șansele impunerii unui termen care, purtat de curentul împrumuturilor și calcurilor din engleză, ne va părea probabil din ce în ce mai firesc.
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
calitatea informației finite, sintetice. Pe de altă parte nu e tocmai un volum elitist. Textele sunt scrise cursiv, accesibil, citatele sunt multe, pentru a facilita accesul la sursă și e bine că e așa, doar că trebuie ceva cunoștințe de engleză veche și poate și ceva cunoștințe despre mai actualul feminism, reader response criticism, eventual, spre a înțelege pe deplin ce se dorește. Suflul acesta erudit vrea Mihaela Mudure să citim, cu noi grile de interpretare, literatura barocă engleză. Cu toate
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
o perioadă destul de inaccesibilă, cu extrem de puține traduceri, și ne-am fi dorit poate să avem și mostre de poeme traduse venind din partea autoarei. Faptul că majoritatea poemelor sunt reproduse în original limitează brusc publicul cititot la cei care pricep engleză veche. În acelșai timp, doar cei trecuți prin structuralism vor înțelege particularitățile "paratextului la Fielding" sau ale altor moțiuni elitiste. Dar erudiția și elitismul nu sunt, Doamne păzește, niște scăderi, ci niște instanțe inhibitive (laolaltă cu prețul). Ne-au plăcut
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
apoi Ministerul învățămîntului să avizeze aplicarea lui la clasele I și a II-a. Manualele programului, Sânziana și Ruxi sînt cărți simpatice, departe de manualele vechi. Totul curge sub forma povestirilor celor două personaje, altele decît cele din originalul în engleză - Elfie și Pixie. Traducerea știe să ses joace și să adapteze frumos. Te afli într-o școală românească, nu într-una de peste ocean. Și e de înțeles că autorul a reușit să fie pe gustul copiilor de pretutindeni. A "descoperit
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
David Crystal le face, în recentul său volum Language and the Internet (a cărui structură de ansamblu am prezentat-o în această rubrică în săptămîna trecută), asupra limbajului folosit în mediile electronice: cel puțin pentru a putea confrunta situația din engleză cu cea din româna actuală. David Crystal consideră că un semnal al autonomiei unui limbaj este preluarea și parodierea acestuia în alte varietăți ale limbii; oferă astfel o serie de exemple de terminologie informatică intrată în limbajul colocvial, cu sens
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
substituind pur și simplu litera A. Trăsătura fundamentală a "vorbirii scrise", tendința de a fixa în scris oralitatea (mai puternică în grupurile de chat, în listele de discuții, parțial și în mesajele poștei electronice) se manifestă și în mesajele în engleză prin litere și semne de punctuație repetate exagerat (hiiiiiii, hey!!!!!!!) și prin stabilirea unor semi-convenții: scrierea în majuscule corespunde adesea tonului ridicat, "țipat", iar spațierea - rostirii răspicate. Crystal constată rolul destul de limitat pe care îl au semnele special inventate - smileys
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau "blends" (Internaut, netizen). Desigur, o descriere a
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau "blends" (Internaut, netizen). Desigur, o descriere a situației din engleză e interesantă mai ales pentru că revelă creativitatea limbajului-sursă, a modelului; descrierea situației din celelalte limbi, inclusiv din română, trebuie să țină seama mai ales de împrumut, calc, adaptare. Semnificativă e compunerea din inițiale: limbajele din Internet conțin un uz extins
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
împinge la o suspiciune aidoma celei ce limitează activitatea unui autor la un singur gen, gata a sfida evidențele tot mai plurimorfe ale literelor actuale, cu toate că jurnalul are o vechime (literară!) respectabilă. I se dibuie originile în literaturile franceză și engleză ale veacului al XV-lea, iar după unii exegeți mai iscoditori chiar în antichitatea ce-a produs operele unor Seneca, Marc Aureliu, Epictet. Să luăm lucrurile așa cum sînt. Jurnalul reprezintă o excelentă rampă de lansare pentru mărturiile autorului său nu
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
Un interviu senzațional i-a acordat dnei Letiția Guran pentru VATRA nr. 1-2, dna Evelyne Accad, romancieră și profesoară americană, născută la Beirut în 1943 și stabilită în SUA în 1967, care a publicat în anii '80 în franceză și engleză un roman, repede devenit celebru, Excizata. E vorba de evocarea unei mutilări sexuale pe care o suferă milioane de femei din Africa și din Orientul Apropiat și Mijlociu. Specifice nu doar Islamului, mutilările cu pricina au fost revelate public și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
Universitatea din Chicago, el Însuși profesor la Departamentul de Filosofie a Religiilor la Louisburg College, din Carolina de Nord. El este un bun cunoscător al limbii române, pentru care s-a bucurat nespus de mult că poate iniția traducerea În engleză a unor opere eliadești. Domnul Francisc Ion Dworschak ne identifică titlurile traduse: „Jurnalul lui Eliade (vol. I și IV), Autobiografia (vol.I și II), Noaptea de Sânziene și multe altele”. De asemenea, a publicat o monografie, În 1988, denumită Mircea
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
-l pe Mircea Eliade, pentru a se dumiri Întâi el, ca după aceea să-și poată asuma o judecată dreaptă. Unul dintre detractori, nestăpânit În violența lui, s-a numit Saul Bellow. Poate nu i-aș fi tradus numele - În engleză, răget (pentru bellow), dacă nu l-ar fi defăimat pe Mircea Eliade prin romanul Ravelstein, protagonistul fiind Allen Bloom, iar Eliade ascuns sub denumirea personajului Radu Grielescu; fantezii și derută dincolo de coaja narativă sunt aplicate aproape sadic. Autorul cărții nu
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
revistei prima secțiune, mult redusă în comparație cu cea despre Balcani, cea despre expozițiile muzeului din anul 2001. Probabil mulți dintre cei care parcurg această recenzie le-au văzut deja. Mai adaug doar cîteva cuvinte despre revistă: cu texte în franceză și engleză, cu o prezentare grafică superbă, Martor este o revistă cu ținută europeană. Martor, Revue d'anthropologie du Muséé du Paisan Roumain ; The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review - Nr. 6/2001( The 2001 Exhibitions; Les Roumains et les Balkans
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
totalitar înlăturat, limbajul a ieșit din "zodia lemnului", mijloacele de comunicare au diversificat foarte mult și într-un timp scurt discursurile publice de la noi, oralitatea familiară a pătruns și în scris iar elemente lexicale populare, argotice, împrumuturi și calcuri din engleză, în special, asimilate foarte repede au condus la o reală diversitate stilistică a limbii. Spune Rodica Zafiu în Introducere: "Mai puțin întemeiată și nu foarte productivă pare astăzi ideea unei clasificări omogene, în care stilurile funcționale să apară ca unități
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
sistematizeze domeniul la care se referă. Ele nu sînt menite să impună legi, ci să le identifice. Obiectele aflate în proximitatea unei planete nu sînt atrase de aceasta pentru că așa a vrut Isaac Newton. Tot astfel, dacă în română, spre deosebire de engleză, adjectivele se acordă cu substantivele pe care le determină, aceasta nu este urmarea deciziei vreunei Academii. în ceea ce privește științele pozitive, lucrurile sînt limpezi și nu există dispute, căci se referă la o realitate neschimbătoare în datele ei esențiale (crește procentul de
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
provider (oh!, voi fi amendat!) de Internet își face reclamă, în mijlocul Bucureștiului, în limba engleză. "Cîți români știu engleză!?", se lamentează, aparent cu îndreptățire, Pruteanu. Răspunsul este însă: toți cei care vor să acceseze Internetul, unde aproape orice este în engleză! Oricum, într-o economie capitalistă, o firmă are dreptul să-și aleagă cum crede publicul-țintă, de exemplu doar vorbitorii de malgașă, în vîrstă de 15-20 de ani. Cît despre afirmația că "nea Gheorghe" se simte frustrat trecînd prin Piața Unirii
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
capitalistă, o firmă are dreptul să-și aleagă cum crede publicul-țintă, de exemplu doar vorbitorii de malgașă, în vîrstă de 15-20 de ani. Cît despre afirmația că "nea Gheorghe" se simte frustrat trecînd prin Piața Unirii, înconjurată de reclame în engleză, aceasta este o susținere fără nici un argument. A făcut dl Pruteanu un sondaj de opinie? Poate o fi domnia-sa frustrat... Ce dacă pe un magazin scrie "Shopping Center"? Și mie mi se pare bizar că nu există și varianta
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
match point. Astăzi, în orice dugheană se discută despre games și match points. De ce? Pentru că, atunci când o parte din lexic devine importantă pentru o persoană, aceasta învață. Nimeni nu mai ignoră astăzi ce înseamnă sale, delivery, off, chiar dacă nu vorbește engleza. Care ar fi a doua problemă lingvistică cuprinsă în proiect? Ar fi eliminarea caracterului specific al limbii. Dar ce anume caracterizează o limbă? Mai întâi, sistemul fonologic, adică sunetele. Ei bine, fiecare limbă are un sistem de sunete pentru compunerea
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
adus la noi sclavi africani. Nu se pot elimina din lexic aceste cuvinte. Ele fac parte din istoria formării poporului brazilian. Nu există nici un mod de a închide poarta. Dar poate că ceea ce se discută sunt împrumuturile mai recente, din engleză. Asta vine de la faptul că limba care furnizează cele mai multe cuvinte prin împrumut este cea care aparține unui popor hegemonic într-o anumită perioadă istorică. Astăzi, ea este engleza, din cauza rolului exercitat de Statele Unite în lume. Dar a fost cândva și
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
poarta. Dar poate că ceea ce se discută sunt împrumuturile mai recente, din engleză. Asta vine de la faptul că limba care furnizează cele mai multe cuvinte prin împrumut este cea care aparține unui popor hegemonic într-o anumită perioadă istorică. Astăzi, ea este engleza, din cauza rolului exercitat de Statele Unite în lume. Dar a fost cândva și franceza. La începutul secolului trecut, lingviștii noștri erau preocupați de împrumuturile din franceză, de galicisme. Cărțile didactice din epocă prezentau liste de galicisme care nu era recomandat să
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
duce la genocid, barbarie, xenofobie. Stânga a fost întotdeauna internaționalistă. În fine, găsesc că nu există o rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit. Prin această apropiere, engleza care se vorbește în Brazilia nu sfârșește ea prin a fi utilizată cu greșeli? În procesul de constituire a lexicului, cuvintele străine își schimbă sensul. Batom, în originalul francez, este bâton, adică baston. Ceea ce cunoaștem noi azi ca batom este
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]