203 matches
-
orice interfață între două faze poate fi privită ca un proces de echilibru, punctul de echilibru fiind dictat de energiile relative. Aceste valori energetice pot fi definite în termeni de parametri termodinamici diferiți, cum ar fi variația energiei libere standard, entalpiei și entropiei, care sunt calculate utilizând proceduri standard. Valorile negative ale ΔG0 indică un proces spontan cu o mare afinitate a colorantului pentru suprafața adsorbentului. Valorile negative ale variației entalpiei și entropiei sugerează natura exotermă a adsorbției și dezordinea sistemului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
parametri termodinamici diferiți, cum ar fi variația energiei libere standard, entalpiei și entropiei, care sunt calculate utilizând proceduri standard. Valorile negative ale ΔG0 indică un proces spontan cu o mare afinitate a colorantului pentru suprafața adsorbentului. Valorile negative ale variației entalpiei și entropiei sugerează natura exotermă a adsorbției și dezordinea sistemului. Valorile negative ale ΔG0 și ΔH0 indică un proces de adsorbție spontan și exoterm a colorantului Verde malachit pe rumeguș funcționalizat cu glutamat de sodiu. Temperaturile mai scăzute sunt favorabile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și deci ar trebui să crească odată ce temperatura crește. Aceasta se poate explica prin creșterea vitezei de difuzie a adsorbatului în pori. La temperaturi mai mari adsorbentul poate contribui la adsorbția colorantului, deoarece difuzia este un proces endoterm. Valoarea variației entalpiei standard de 0,212 kJ mol-1 indică faptul că adsorbția este un proces endoterm. Annadurai (2002) a constatat că adsorbția Basic Blue 9 pe chitosan crește cu temperatura. Cestari și al. (2005) au indicat că adsorbția unor coloranți anionici este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mic decât cel pentru difuzia intraparticule, deci adsorbția colorantului în acest caz este limitată de transportul extern de masă. Cu creșterea temperaturii transportul extern începe să joace un rol major în adsorbția pe chitosan. Una dintre cauzele variației pozitive a entalpiei și entropiei poate fi eliberarea unui număr de molecule de apă. Adsorbția (poli)anionilor hidratați în rețeaua polimerului hidrofil perturbă inevitabil ordinea moleculeor de apă în mediul imediat învecinat și le eliberează în lichidul extern. Cu alte cuvinte, moleculele adsorbite
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
este deci spontană, fiind mai puțin favorizată la temperaturi mari. Scăderea gradului de adsorbție ar putea indica acțiunea unor forțe de atracție mai slabe la temperaturi mai mari, ipoteză confirmată și de studiul izotermelor de adsorbție. Valorile negative ale variației entalpiei indică faptul că interacțiunea moleculei de colorant cu argila este exotermă, fapt care ar putea sugera o adsorbție multistrat, susținută de lipsa de conformitate cu izoterma Langmuir. În plus, variația de entalpie mai mică de 40 kJ mol-1 arată o
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
studiul izotermelor de adsorbție. Valorile negative ale variației entalpiei indică faptul că interacțiunea moleculei de colorant cu argila este exotermă, fapt care ar putea sugera o adsorbție multistrat, susținută de lipsa de conformitate cu izoterma Langmuir. În plus, variația de entalpie mai mică de 40 kJ mol-1 arată o adsorbție fizică, cu forțe slabe de atracție. 3.4.3.3. Modificare cu polimeri Alături de moleculele organice mici, pentru modificarea argilelor au fost investigați și polimeri. Unii autori (Chang și Juang, 2004
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
energiilor de legare a situsurilor active capabile de legare la suprafață. Potențialul de adsorbție Temkin KT al biomasei algei IASq și IHISq a fost de 60 și respectiv 330 L mol-1. Din Tabelul 4.24 se pot observa și valorile entalpiei libere standard ΔG0 calculate pentru cei doi biosorbenți. Prin modelul Dubinin-Radushkevich s-au determinat caracteristicile de porozitate și energia liberă aparentă a capacității de adsorbție. Capacitatea monomoleculară qm a biomasei pentru IASq și IHISq a fost de 1,51 10
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
izoterma Temkin arată că KFH pentru IASq și IHISq sunt 0,30×103, respectiv 129 103 L mol−1. Valorile negative ΔG calculate arată că procesul de biosorbție este de natură spontană și reacția colorantului cu suporturile este exotermică. Valorile entalpiei libere obținute cu modelul Flory-Huggins sunt mai mari decât valorile izotermei Temkin. Aksu și Tezer (2005) au studiat capacitatea de biosorbție a algei Chlorella vulgaris utilizând mai mulți coloranți reactivi și au identificat că microalga a fost capabilă de a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
două forme polimorfe, după reacția: Metodele de analiză termică diferențială pot detecta fenomene ca topirea, cristalizarea, fierberea și de asemenea pot pune în evidență transformările polimorfe . Analiza termică diferențială este o metodă care permite obținerea unor informații legate de variația entalpiei libere a unei substanțe în cursul transformărilor induse prin analiza termică. Ea constă în măsurarea diferenței de temperatură ce există între două calorimetre(creuzeteă identice, inul care conține substanța de analizat, celălalt o substanță termic inertă în domenuil de temperaturi
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
întâi germenii de cristale care apoi continuă să crească. Ecuația Clapeyron - Clausius este exprimată sub forma: 12 2 1() dP dT T v v iar pentru situația descrisă () su v s dP H dT T V V , unde H este entalpia de sublimare pozitivă, diferența de volum molar () v s V V este pozitivă. Evident rezultă că și derivata dP dT este tot pozitivă. Între entalpiile molare de sublimare, de vaporizare și de topire este relația : Prin variația condițiilor de temperatură
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
pentru situația descrisă () su v s dP H dT T V V , unde H este entalpia de sublimare pozitivă, diferența de volum molar () v s V V este pozitivă. Evident rezultă că și derivata dP dT este tot pozitivă. Între entalpiile molare de sublimare, de vaporizare și de topire este relația : Prin variația condițiilor de temperatură, presiune și concentrație din soluții se pot separa faze solide cristalizate. Cantitatea maximă dintr-o substanță pe care o poate dizolva un lichid la o
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
V, variația energiei interne este egală cu variația căldurii, deci căldura absorbită de sistem la volum constant servește la creșterea energiei sale interne. Dacă se formulează principiul I alegând ca variabile presiunea și temperatura, se definește o nouă funcție de stare, entalpia (conținut caloric), care depinde de presiune, temperatură și compoziția sistemului. H = H (p,T, n1, n2, ......ni) Ca și energia internă, entalpia este o funcție de stare ce caracterizează principiul I al termodinamicii. H = E + p·V unde p·V reprezintă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
interne. Dacă se formulează principiul I alegând ca variabile presiunea și temperatura, se definește o nouă funcție de stare, entalpia (conținut caloric), care depinde de presiune, temperatură și compoziția sistemului. H = H (p,T, n1, n2, ......ni) Ca și energia internă, entalpia este o funcție de stare ce caracterizează principiul I al termodinamicii. H = E + p·V unde p·V reprezintă lucrul mecanic iar E este energia internă. Majoritatea proceselor fizice și chimice decurge la presiune constantă, deci expresia lucrului mecanic va fi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Majoritatea proceselor fizice și chimice decurge la presiune constantă, deci expresia lucrului mecanic va fi: W = p·∆V La presiune constantă, variația căldurii sistemului produce variație de volum. Dacă lucrul mecanic este produs de sistem, el are semn negativ. Variația entalpiei (∆H) este o măsură a căldurii produse sau consumate în proces, deci expresia entalpiei devine: ∆H = ∆E + p·∆V Demonstrație: ∆H = H2 H1 = (E2 + p·V2) (E1 + p·V1) = (E2 E1) + p(V2 V1) = ∆E + p·∆V Entalpia este o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi: W = p·∆V La presiune constantă, variația căldurii sistemului produce variație de volum. Dacă lucrul mecanic este produs de sistem, el are semn negativ. Variația entalpiei (∆H) este o măsură a căldurii produse sau consumate în proces, deci expresia entalpiei devine: ∆H = ∆E + p·∆V Demonstrație: ∆H = H2 H1 = (E2 + p·V2) (E1 + p·V1) = (E2 E1) + p(V2 V1) = ∆E + p·∆V Entalpia este o mărime extensivă a substanțelor. Ca și energia internă, ea nu se poate măsura direct
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
negativ. Variația entalpiei (∆H) este o măsură a căldurii produse sau consumate în proces, deci expresia entalpiei devine: ∆H = ∆E + p·∆V Demonstrație: ∆H = H2 H1 = (E2 + p·V2) (E1 + p·V1) = (E2 E1) + p(V2 V1) = ∆E + p·∆V Entalpia este o mărime extensivă a substanțelor. Ca și energia internă, ea nu se poate măsura direct, ci doar ca diferență (∆H) între entalpiile stărilor finală și inițială ale unui proces. Dacă sistemul este format dintr-o singură substanță, ∆H=H2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
H = H2 H1 = (E2 + p·V2) (E1 + p·V1) = (E2 E1) + p(V2 V1) = ∆E + p·∆V Entalpia este o mărime extensivă a substanțelor. Ca și energia internă, ea nu se poate măsura direct, ci doar ca diferență (∆H) între entalpiile stărilor finală și inițială ale unui proces. Dacă sistemul este format dintr-o singură substanță, ∆H=H2 H1. Dacă sistemul este compus din mai multe substanțe, ∆H = ΣHproduși ΣHreactanți. Într-un sistem ce evoluează exoterm, deci pierde sau produce căldură
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
H=H2 H1. Dacă sistemul este compus din mai multe substanțe, ∆H = ΣHproduși ΣHreactanți. Într-un sistem ce evoluează exoterm, deci pierde sau produce căldură, ∆H < 0. Dacă sistemul absoarbe căldură (proces endoterm), ∆H > 0. Deoarece reprezintă un conținut caloric, entalpia se măsoară în calorii (cal/mol sau kcal/mol). 33 2.2.1. Aplicații ale principiului I al termodinamicii Aceste aplicații fac obiectul termochimiei, ce studiază efectele termice care însoțesc reacțiile chimice. Reacțiile care au loc cu absorbție de căldură
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
loc la volum constant sau, mai des, la presiune constantă. La volum constant, QV ≠ 0 și reprezintă diferența între energia internă a sistemului înainte și după reacție: QV = ∆E = E2 E1 La presiune constantă, căldura degajată sau absorbită reprezintă variația entalpiei sistemului: Qp = ∆H = H2 H1 = ∆E + p·∆V = ∆E + R·T ·∆n Dacă o reacție are loc fără variație de volum, ∆V=0 și atunci QV=Qp. Exemplu : reacția de formare a monoxidului de azot. N2 + O2 → 2 NO ∆H
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
NO ∆H = ∆E = Q = 43,6 kcal (2 volume) (2 volume) Exemplu : reacția de formare a apei. 2 H2 + O2 → 2 H2O ∆H = 136,6 kcal (3 volume) (2 volume) ∆E = ∆H p·∆V = 134,8 kcal Energia internă și entalpia unui corp depind de starea de agregare și cresc cu temperatura. Determinarea experimentală a căldurilor de reacție Efectele calorice se pot măsura cu ajutorul calorimetrelor. După principiul de funcționare, avem calorimetre izoterme și adiabatice. Calorimetrul izoterm clasic este un vas închis
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această lege permite calculul efectului caloric al reacțiilor chimice la diferite temperaturi, dacă se cunoaște entalpia standard și variația căldurilor specifice cu temperatura. 2.3. Principiul al II-lea al termodinamicii Constituie o generalizare a anumitor fapte verificate în practică. Experiența arată imposibilitatea transformării integrale a căldurii în lucru mecanic. Definiție. Căldura nu poate fi transformată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de agregare crește în ordinea: solid < lichid < gaz. Prin combinarea atomilor, entropia lor scade. Combinațiile chimice sau cristalele au entropii mai mici decât atomii sau ionii din care sunt compuse. Energia liberă (entalpia liberă) Gibbs. Pentru a putea prevedea sensul în care se desfășoară un proces într-un sistem neizolat, s-a introdus funcția termodinamică numită energie liberă sau entalpie liberă. Ea se definește ca fiind partea de energie ce se poate transforma
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
entropii mai mici decât atomii sau ionii din care sunt compuse. Energia liberă (entalpia liberă) Gibbs. Pentru a putea prevedea sensul în care se desfășoară un proces într-un sistem neizolat, s-a introdus funcția termodinamică numită energie liberă sau entalpie liberă. Ea se definește ca fiind partea de energie ce se poate transforma în lucru mecanic. G = H - T · S Energia liberă, ca și celelalte funcții de stare, este o mărime extensivă și nu i se poate determina valoarea absolută
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la temperaturi mai mari și preferabil cu formare de compuși gazoși. Aceștia cresc valoarea termenului T·∆S, deci posibilitatea ca ∆G să fie negativ. 38 Toate sistemele tind spre o energie liberă minimă. Pentru aceasta, ele tind să-și micșoreze entalpia ∆H (dacă procesul are loc la presiune constantă), să-și scadă energia internă (dacă procesul are loc la volum constant) și să-și mărească entropia ∆S. Contribuția celor doi termeni depinde de temperatură: 1) ∆S > 0, ∆H < 0 proces spontan
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și compuse. Legile electrolizei aplicații. 10. Reacții cu formare de precipitate. Solubilitate. Produs de solubilitate. 11. Reacții cu formare de combinații complexe. Numere de coordinare (2,4,6) și geometrii de coordinare. 12. Noțiuni generale de termodinamică chimică: energie internă, entalpie, entropie, entalpie liberă. Legile termochimiei. Aplicații. 13. Noțiuni generale de cinetică chimică: viteza de reacție, reacții simple de ordinul I și II. Factorii care influențează viteza de reacție. 14. Metode generale de obținere a metalelor. Proprietățile fizice și chimice generale
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]