174 matches
-
sub conducerea lui N. Bassarabescu; bisăptămânalul Oltul (1873- 1874), dirijat de foarte junele Al. Macedonski; Revista științifică (de vulgarizare a știin țelor „naturale și fizice“, 1870-1882), redactată de P.S. Aurelian, C.F. Robescu și Gr. Ștefănescu; Cititorii au putut observa din enumerația făcută cum că presa de acum 50 de ani se distingea prin două caracteristice: Întâia că erau puține ziare cotidiene, iar apariția celor mai multe nu avea dată fixă; apăreau când o dată, când de două, când, cel mult, de trei ori pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ekphrastice nu este dată de ordonarea elementelor plastice, ci de comentariul lor. Registrul lexical, de pildă, al descrierii șiragului de orbi construiește un univers subordonat ideii de moarte, extincție totală, apocalipsă (cerul de un albastru inutil, inutilul toiag, nicăieri, înclinat). Enumerația, procedeul stilistic la care recurge prima parte a descrierii ekphrastice, așază în centrul atenției, situând-o prima și dedicându-i cel mai consistent paragraf în comparație cu paragrafele dedicate celorlalte cinci figuri de orbi, figura orbului căzut în șanț. Interesul autorului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
decît temporală. O structură identică, dar pur enumerativă regăsim în publicitatea la automobilul Mitsubishi T48, care comportă în plus un organizator concluziv PE SCURT care operează o sinteză și diferă prin aceasta de ȘI ÎN SFÎRȘIT care marchează doar sfîrșitul enumerației: T48 PAJERO. AVENTURA FĂRĂ FRONTIERE Un Pajero pe măsura exigențelor fiecăruia! De exemplu, Pajero Metal: MAI ÎNTÎI, un sistem de transmisie Super Select unic, care combină atuurile tracțiunii integrale permanente cu cele ale tracțiunii anclanșabile. APOI, un motor care răspunde
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre, învinețite 3) conferă o unitate semantică acestei serii de trei termeni, încheiate cu un ȘI care semnalează sfîrșitul unei enumerații. Încheind seria, ȘI invită la verificarea coeziunii semantice și morfo-sintactice a acesteia, și deci la regruparea lui A2.1.-2.2.-2.3. Structura periodică a celui de al doilea segment este mult mai simplă. Este vorba de o perioadă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
formează o concluzie sau o clauzulă care explică de ce anumiți editori au fost ispitiți să pună un punct aici. Structura binară (doi membri cu [EI]5 + verb la prezent, conectați prin relativul în care) a perioadei următoare este completată cu enumerația a trei mijloace de supraviețuire întroduse de aceeași prepoziție CU: [Perioada C] C1. [ei] se retrag noaptea în niște vizuini C2. în care [ei] trăiesc C2.1. cu pîine neagră, C2.2. cu apă, C2.3. ȘI cu rădăcină: Segmentul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia legătura argumentativă accentuată de enumerația triplei osteneli: [Perioada D] D1. ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala D1.1. de a semăna, D1.2. de a ara D1.3. ȘI de a recolta ca să trăiască, D2. ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
general, ordinea propozițiilor succesive poate fi schimbată, și nimic nu-l incită pe autor să dea neapărat formele variate ale unor elemente care sunt, într-o oarecare măsură, paralele. Discursul este doar o succesiune de substituții. De altfel, o asemenea enumerație poate fi oricât de scurtă sau oricât de dezvoltată, după dorință. Poți descrie o pălărie în douăzeci de pagini, o bătălie în zece rânduri." (Paul Valéry, Oeuvres, Pléiade, vol. II. pp. 1324 1325) Dacă o definim izolat, ajungem la un
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
moment, fenomenele de eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci, în acest caz, drept baza sau gradul zero al procedurii descriptive. Din această cauză o putem oare considera
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci, în acest caz, drept baza sau gradul zero al procedurii descriptive. Din această cauză o putem oare considera un non-text, așa cum Valery lăsa să se înțeleagă în cele afirmate mai devreme? Următoarele
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci, în acest caz, drept baza sau gradul zero al procedurii descriptive. Din această cauză o putem oare considera un non-text, așa cum Valery lăsa să se înțeleagă în cele afirmate mai devreme? Următoarele două exemple, literar și publicitar, fac
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la același nivel cu liniaritatea specifică limbajului articulat; planurile textului și mărcile lor specifice au importanță majoră pentru asigurarea lizibilității și pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lexicografic". 3.2. Procedura de aspectualizare Dacă luăm în considerare definiția din Littré, descrierea este un "fel de expunere a diverselor aspecte ale unui obiect observat datorită cărora se face cunoscut, cel puțin în parte" (subl.n.). Putem afirma că enumerația din exemplul (1) constă în a oferi o succesiune de 42 de părți (aspecte) aflate în enciclopedia din colecția "Descoperiri" (Découvertes) de la Gallimard (tema-titlu situată după enumerarție, adică sub forma unei atribuiri care produce un efect de întârziere a ancorării
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
asigure noutatea și puterea sugestivă a comparației. Exemplu: "Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireș.” ( M.Eminescu-Atât de fragedă) " Unde valurile fac noduri albe Ca o barbă nepieptănată de crai.” ( M. Sorescu- Trebuiau să poarte un nume) Enumerația constă în înșiruirea unor termeni de același fel, care conduce la amplificarea ideii exprimate. Exemplu: "Oh! Pădure tânără!...Unde sunt moșii voștri? Presărați...la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Războieni...”( B.Șt.
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
dotați” adolescenți memorau zeci de pagini, cu viteza unei semicursiere. Premianții coborau în pantă, fără frână. Nimeni nu îndrăznea să angajeze un cartezian „discurs despre metodă”: sistemul era infailibil, iar casta preoțească a meditatorilor trebuia respectată din tată-n fiu. „Enumerația, personificarea, epitetul, metafora și hiperbola - această quintă royală a stilisticii de școală generală rezolva totul indiferent de împrejurare” (p. 192). În primele săptămâni ale verii, înaintea examenului de admitere, copiii repetau alături de părinți, zi și noapte, întregul caiet de comentarii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și emoției estetice, în toată furia ei, în timp ce, de asemenea, încearcă să împărtășească cititorilor săi acest sentiment intens, el se revarsă în cea mai mare parte a timpului în acest lirism dezordonat, făcut din sincope, din exclamații, din vocative și enumerații, pe care l-am numit lirism fascist. Nu este un lirism într-o cheie minoră, ci acela al marilor orgi ale pasiunii.” (trad. mea, A.M.) Nu este vorba de a face iden- tificări precise sau să stabilim un profil psihologic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
era președinta unui CAP aflat pe moșia pe care lucrase la chiabur. „Principala funcție a femeii era pe atunci cea de muncitoare, în fabrică sau pe ogor; urmau apoi meseria de mamă, cea de gospodină și ultima - atât în ordinea enumerației, cât și în cea a importanței - calitatea de intelectuală.” (Gheonea, 2003, p. 127) Așa cum reiese din analiza propagandei 16, după acea perioadă și, mai ales, începând cu etapa inaugurată de Decretul antiavort al lui Nicolae Ceaușescu, moment esențial în schimbarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
trecere, cu straie frecvent descrise în colinde: „D-un veștmânt prelung,/ Lung până-n pământ./ Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna;/ În spatele lui,/ Soare cu căldura;/ În ambii umerei/ Doi luceferei;/ Jur-prejur de poale/ Cerul plin de stele,/ Toate văzdurele”. Enumerația aglutinantă compune un tablou uranian total. Repetiția verbului predicativ are menirea de a spulbera orice îndoială asupra celor ce urmează, contemplarea peisajului astral adus pe pământ și, mai mult, pe un pământean, fiind accentuată de sentimentul că sferele sacre au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trâmbiți zicând,/ Cu lula fumând,/ De la vad la vad/ Pân’ la Țălingrad” (Ilidia - OravițaBanat). Stilul special de natație îl propulsează pe Pătru în lumea mitului în care am pătruns prin imperfectul indicativ și rămânem prin prelungirea momentului descris cu o enumerație de verbe la gerunziu. Singura apariție a prezentului indicativ face o trimitere la locuitorii timpului profan, comparația având rolul de a semnala proporțiile mitice. Forța și însușirile deosebite ale voinicului au fost demonstrate și, în același timp, s-au îndeplinit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei fiind scriitori, dregători, scutieri și paharnici, ca ipostaze ale profanului, în opoziție cu dimensiunea spirituală sacră a mezinei și a împăratului. Cu totul impresionantă este lunga serie de caracteristici divine ale celor trei feți logofeți. Petru Caraman consideră această enumerație aglutinantă o caracteristică a variantelor românești pentru motivul european al copiilor cu emblemă astrală. Basmul dâmbovițean adaugă mărcilor uraniene simboluri spirituale și vegetale: condeiul științei stă după ureche, buzele preiau frumusețea rodnică a florei și, poate, sunt capabile să cânte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dacă se dăruiește, face asta imediat și cu un abandon plăcut care face o bucurie din a muri pentru cel iubit. Are la fel de multă claritate în refuz și în acceptare. Craiul îi spune cele pe care o disprețuiește, cu o enumerație care aduce aminte de Vergiliu: "Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vîrstă (4); ani (3); cod (3); de telefon (3); lung (3); opt (3); rînd (3); serie (3); magic (3); șase (3); 18 (2); 20 (2); 22 (2); 24 (2); 6 (2); 6/49 (2); 8 (2); casă (2); categorie (2); enumerație (2); exactitate (2); fără (2); literă (2); mate (2); matematica (2); mulți (2); natural (2); oi (2); preferat (2); privat (2); sumă (2); valoare (2); zecimal (2); zero (2); 19 (2); 11; 15; 16; 17; 221; 27; 30; 35; 4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce (41); dacă (39); conjuncție (31); împreună (29); iar (28); încă (26); dar (22); plus (21); eu (14); ori (14); noi (10); acum (8); continuare (8); da (8); mai (7); nu (7); altceva (6); deci (6); doi (6); enumerare (6); enumerație (6); legătură (6); nimic (6); încă ceva (5); și (5); altele (4); așa (4); ceva (4); chiar (4); ce dacă (4); în (4); la (4); multe (4); în plus (4); tu (4); virgulă (4); adăugare (3); alături (3); de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
catapultat subit într-o atmosferă de coșmar: "O șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul unei stepe, înconjurat de dihănii". Încatenarea secvențelor generatoare de teroare este solidă, iar cadența enumerațiilor creează efectul unei cavalcade emoționale greu de strunit: "Toate acestea se petreceau pe când aveam capul sub plapomă. Din nenorocire însă, nu puteam să stau multă vreme așa. Căldura, neastâmpărul, frica făcură să asud așa de cumplit, încât, cu orice preț
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor de fluturi, armura neagră
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]