180 matches
-
avută în vedere folosirea funcțională a următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodământ, dialog, dramă (cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
decît temporală. O structură identică, dar pur enumerativă regăsim în publicitatea la automobilul Mitsubishi T48, care comportă în plus un organizator concluziv PE SCURT care operează o sinteză și diferă prin aceasta de ȘI ÎN SFÎRȘIT care marchează doar sfîrșitul enumerației: T48 PAJERO. AVENTURA FĂRĂ FRONTIERE Un Pajero pe măsura exigențelor fiecăruia! De exemplu, Pajero Metal: MAI ÎNTÎI, un sistem de transmisie Super Select unic, care combină atuurile tracțiunii integrale permanente cu cele ale tracțiunii anclanșabile. APOI, un motor care răspunde
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre, învinețite 3) conferă o unitate semantică acestei serii de trei termeni, încheiate cu un ȘI care semnalează sfîrșitul unei enumerații. Încheind seria, ȘI invită la verificarea coeziunii semantice și morfo-sintactice a acesteia, și deci la regruparea lui A2.1.-2.2.-2.3. Structura periodică a celui de al doilea segment este mult mai simplă. Este vorba de o perioadă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
formează o concluzie sau o clauzulă care explică de ce anumiți editori au fost ispitiți să pună un punct aici. Structura binară (doi membri cu [EI]5 + verb la prezent, conectați prin relativul în care) a perioadei următoare este completată cu enumerația a trei mijloace de supraviețuire întroduse de aceeași prepoziție CU: [Perioada C] C1. [ei] se retrag noaptea în niște vizuini C2. în care [ei] trăiesc C2.1. cu pîine neagră, C2.2. cu apă, C2.3. ȘI cu rădăcină: Segmentul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia legătura argumentativă accentuată de enumerația triplei osteneli: [Perioada D] D1. ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala D1.1. de a semăna, D1.2. de a ara D1.3. ȘI de a recolta ca să trăiască, D2. ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acela de a fi poetizat "muma proletară". Este, de asemenea, și perioada în care îi apare volumul Stanțe burgheze. Se mai păstrează tehnica refrenului, versul liber, sincopat, citadinul aflat în centrul universului liric. Versurile devin eliptice, se constituie din lungi enumerații din care adesea verbele lipsesc, astfel încât devine dificil de lămurit dacă poetul respinge cu toată ființa poezia anterioară ("Nu trebuie/ Să-ți spui gândurile/ Dacă regreți/ Trecute scrisele rânduri", Sine die, "Cafeneaua/ Cu visători damnați./ Trecut-au ani,/ Simbolism,/ Curentul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
jar puneau în gură/ mari garoafe roșii pe sicriu...", Pacienți), iar pe de altă parte, prin modul de structurare a textelor, din enunțuri eliptice, sacadate, din construcții frânte (ingambamentul revine constant), din trecerea rapidă de la o imagine la alta, din enumerații și gradații, din invocații retorice care introduc schimbări de ritm neașteptate, din adresări directe fie sub formă de interogații, fie prin sublinieri ale unor idei. Tot spațiul cotidian este refăcut la nivel verbal, eliberat de idilizările poeziei și chiar de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să o transfigureze. Cangrenă sintetizează în lungile sale enumerări trăsăturile principale ale spațiului citadin ("Atât:/ cenușiu, moarte, urât,/ sârme, opac..."), ale universului cotidian căruia i se circumscrie și existența poetului. Deși "moartea" este cel de-al doilea termen al acestei enumerații, putem distinge aici tentația unei gradații, pentru că se pornește de la un simbol coloristic al sufocării, al monotoniei, moartea este doar un fapt comun, banal, cuvântul "urât" însă reprezintă sinteza finalului de vers. Se pune astfel existența umană sub semnul "urâtului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de discurs ludic. La Tonegaru, hazardul anunțat ca temă de un titlul ca Hocus-pocus se referă, în principal, la modalitatea de creație, întreg textul presupune metamorfozarea materialului poetic, refacerea universului din fragmente disparate ca într-un ciudat puzzle. Se privilegiază enumerația și poate și mai important repetiția, reluarea uneori în cascadă astfel încât poemul însuși dă impresia unei curgeri infinite. Aglomerarea aceasta de elemente, refuzul de a oferi toate amănuntele și inserarea lor treptat în text reușesc să dea impresia că textul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în întunericul inconștientului, la limita dintre cosmos și haos. Dacă plecarea în călătoria de căutare a soarelui amintește de atâtea alte trasee inițiatice, faptul că, de data aceasta, căutătorii sunt orbi schimbă coordonatele istoriei prezentate. Discursul cu elemente repetitive, cu enumerații, jocuri verbale devine incantatoriu ("Patru orbi,/ Patru umbre, cu umbrele lor,/ Din răsărit, din apus, de la nord, de la sud,/ Cu ceață în ochi, cu toamna în spate,/ Necunoscând, cunoscuți, din cetate-n cetate/ Căutau soarele", Orbii; Nici o stea/ Niciun înger
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceste texte, numai că aici, fiecare vocabulă e căutată astfel încât să sugereze destructurarea universului și nu constituirea lui. S-a vorbit adesea despre caracterul delirant al versurilor lui Ion Caraion. Într-adevăr e ușor de remarcat faptul că uneori aceste enumerații, în ingambament și chiar în anacolut, par să se îndepărteze de orice logică. Textul se construiește din definirea și redefinirea unei noțiuni, din aproape în aproape, cu repetiția obsesivă a termenului central, e o acumulare de tușe îngroșate reliefând senzația
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
amprenta morții care apar peste tot nu pot să nu fie puse-n legătură și cu contextul social-politic. În Document, interogația peregrinului e oarecum mai directă: "și întreb respectuos, prescurtat, cu onor,/ pe planetă tirania mai trimete oamenii la abator?" Enumerația în contrapunct este ironică, amară. Atitudinea e jucată și în fond tragică, dincolo de burlescul pe care pare să-l inspire. Tabloul este în același stil deformat, impresia de puzzle refăcut la întâmplare se menține și ea. E aici ceva din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-un veritabil laborator unde se prezintă amănunțit cum se realizează un text poetic având la bază o astfel de convenție și totodată cum se constituie un text autoreferențial. Tehnica fusese utilizată și de Geo Dumitrescu și de Ion Caraion. Enumerațiile, textele alcătuite din enunțuri juxtapuse proliferează și ele, poemul devine o acumulare enormă de zvâcniri de imagini: "ne colcăie alcoolul imensității-n vine/ ca-n negre cazemate o foame animală;/ centurile ascunse sub carnea minerală/ incendiază straniu pupilele aldine" (Ion
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pupilele aldine" (Ion Caraion, Jurnal de grupă... dubito). Discursul poetic capătă, la Florin Iaru, aparențe de jurnal, cu notații succinte, discursul pare lipsit de plan secund, pentru că lumea nu e refăcută simbolic prin metaforizare, ci prin șir aparent nesfârșit de enumerații, acumularea acestor elemente impunând prin ea însăși lumea textului. Căderea în banalitate este evitată prin alunecările dinspre real spre un fabulos ludic și ironic: "Vestea plecării tale mi-a parvenit vineri./ Sâmbătă am tras cheia nesfârșită din buzunar/ și am
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
orice prejudecată cu privire la cuvinte care pot să fie poetice sau nepoetice. Ironia și demitizarea parodică a idealurilor exprimate în poezie sunt și ele modalități care apropie generația Albatros de sfera poeziei recente. Se observă și o înlocuire a metaforelor cu enumerațiile, cu repetițiile, inserarea secvențelor cu aspect epic în textele poetice. Atunci când metaforele se păstrează ele se caracterizează prin anularea oricărei distanțe dintre termenii asociați, dând naștere unor imagini șocante. În concluzie, putem afirma că impactul epocii, caracterul ei apăsător, se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
deștept... „Tu visul blând unui noroc ce nu e... (punere inversă... Eminescu)tautologie: „Crima nu e politică. Crima e crimă.” (repetiția cuvântului... L. Rebreanu); „A prins și taina mare a tainelor...” „Calul e cal, măgarul e măgar...” 2. Figurile insistenței : - enumerație: descompunerea unui tot În părți componente: „Nu-l speria căpitane... Boierii sunt slabi la fire; brațul, haina, mintea, fața, inima, totu-i subțire.” (B.P. Hasdeu)exclamație: manifestare bruscă și puternică a vocii: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În concepția lui Blaga, cuvântul are rolul de a sugera relațiile „cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul și enumerația realizată cu „și” având valoare adverbială. Prin cele două procedee, cadența are o curgere lentă, cu Înălțime de ton egală, fără ridicări sau coborâri spectaculoase. Șoapta versurilor potențează aura de mister În care se implică automat receptorul. Versurile au un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gestica devine mai accentuată și expresivă. * După întinderea temporală, apar în comunicarea didactică: gesturi care durează mai mult și gesturi care durează mai puțin. Un gest des întâlnit în comunicarea didactică care durează mai mult este enumerarea argumentelor pe degete. Enumerația digitală este un mod ideal pentru a prezenta argumentele și pentru a le raționaliza. De obicei, profesorii care folosesc acest gest frecvent au nevoie să-și facă ordine în dezordinea gândirii lor. Pentru a răspunde participării elevilor și a regla
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
replicii unei persoane/ unui personaj, a începutului vorbirii directe: "Bunico, e rău să nu ai copii? Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
muieți-s posmagii?" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș); * raportul de coordonare în propoziție ("Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval." Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă; în această categorie de exemple se încadrează și enumerația: "O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dacă se dăruiește, face asta imediat și cu un abandon plăcut care face o bucurie din a muri pentru cel iubit. Are la fel de multă claritate în refuz și în acceptare. Craiul îi spune cele pe care o disprețuiește, cu o enumerație care aduce aminte de Vergiliu: "Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sufixe diminutivale și sufixe augmentative; câmpuri lexicosemantice; cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d) Resurse ale expresivității limbii la nivelul lexico-semantic (selectarea cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin care se asigură corectitudinea formelor flexionare și corectitudinea organizării structurilor sintactice în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este prezentată sub două aspecte. Ca urcare dinspre experiență spre rațiune 90, dar și ca "enumerare". În situația în care o informație este complexă și nu mai poate fi intuită, intervine un proces de simplificare și împărțire a acesteia numită "enumerație"91. Prin acest proces sunt analizate rând pe rând componente ale informației, părțile enumerării. Sunt două operații asemănătoare numite inducție. Cea, care în principiu semănă cu inducția baconiană, a preluării informațiilor particulare și enumerația care împarte cunoștințele complexe și le
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simplificare și împărțire a acesteia numită "enumerație"91. Prin acest proces sunt analizate rând pe rând componente ale informației, părțile enumerării. Sunt două operații asemănătoare numite inducție. Cea, care în principiu semănă cu inducția baconiană, a preluării informațiilor particulare și enumerația care împarte cunoștințele complexe și le analizează ca părți ce ulterior puteau fi puse cap la cap obținându-se un rezultat final complex. Aceste instrumente lucrau într-un context metodic dezvoltat de către regulile enunțate de Descartes. Sinteza acestora este realizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
timpul verbal este, aproape invariabil, prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului poetic la spectacolul naturii. ODA - este o specie a genului liric; - se exprimă sentimente: a. de admirație
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]