1,074 matches
-
-n stare să și-l reprezinte. Iar uneori, pe când face câte ceva cât se poate de obișnuit, cum ar fi să se ducă la oraș cu bicicleta, să dea grăunțe puilor de găină ori să Înoate dincolo de recif ca să privească rămășițele epavelor, câte-o vorbă Îl străfulgeră. Scoică. Paști. Zăpadă. și de Îndată pricepe că vorba aceea ține de fosta lui viață la orfelinat. Doar că acele resturi de vorbire și de imagini nu se potrivesc Între ele astfel Încât să alcătuiască un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
anotimp, a fost Împins spre sud-est și, purtat de curenți puternici, a mers În derivă mai multe zile până când a eșuat printre vestitele recifuri din preajma țărmului stâncos de la Nusa Perdo. Acoperit de un vechi privilegiu care-i Îngăduia să jefuiască epavele, sultanul a ordonat pe loc flotei sale, alcătuite din câteva corăbioare, să strângă tot ce nu se scufundase din Nan Sing. Înfuriată din pricina acelei intruziuni, autoritatea olandeză din Batavia a cerut Înapoierea Încărcăturii și i-a ordonat sultanului să se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dinainte i se părea palidă și goală, dar În lumea lui de acum existau pești de toate formele și de toate culorile, arici de mare vineții, stele de mare care pulsau; iar dincolo de bariera de coral se afla promisiunea vreunei epave cu cala plină de comori din vremuri demult apuse. Cu vremea, Karl avea să-i povestească istoria tuturor acelor epave. Una transportase opiu spre China, alta fusese dezafectată de englezi. Cea mai mare dintre ele conținea sute de butelii cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
toate culorile, arici de mare vineții, stele de mare care pulsau; iar dincolo de bariera de coral se afla promisiunea vreunei epave cu cala plină de comori din vremuri demult apuse. Cu vremea, Karl avea să-i povestească istoria tuturor acelor epave. Una transportase opiu spre China, alta fusese dezafectată de englezi. Cea mai mare dintre ele conținea sute de butelii cu vin de preț de Porto și de Madeia, Încă bun de băut. Așa aflase Adam de insula Perdo, de războaiele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-și legene păpușa. De-atunci Încolo au chiulit zilnic de la școală. Pedalau cât de departe puteau, ori făceau lungi plimbări prin insulă. În gol fulețele de pe coasta de sud, rămâneau cocoțați pe stâncile abrupte acoperite de ferigă, cu ochii la epavele care ies la iveală din valuri. În pădurea de pe deal, În timpul unei averse, au fost puși pe goană de capre sălbatice. În albia unui râu secat, au dat peste bolovanii enormi pentru care Perdo e celebră, pietrele acelea străvechi pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tine și n-o să ți se Întâmple nimic. Chiar așa și făcuseră În mijlocul mulțimii dezlănțuite, rămăseseră nemișcați și lăsaseră marea de oameni să dea năvală peste ei, iar când valul se retrăsese erau tot acolo unde fuseseră, ca resturile unor epave purtate de curent și azvârlite la mal. Că, desigur, Bill fusese atât de tulburat, Încât nu mai rostea decât câte-o vorbuliță, dar că avea să-i treacă destul de repede și că o să redevină același lăudăros arogant. Ar fi vrut
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
oferi și eu un moment de respiro. Mă port fără nici o milă față de mine. Și doar văd în jurul meu atâtea femei care se iubesc, au grijă de sufletul lor. Pe când eu, eu? Cum rămâne cu mine, ei? Am ajuns o epavă, vă spun adevărat, o adevărată epavă și nici nu am avut vreme să mă uit bine în jur... Își ținea sprâncenele în sus, voia să împiedice, cu orice preț, să-și formeze acea mimică devenită la ea reflex, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
respiro. Mă port fără nici o milă față de mine. Și doar văd în jurul meu atâtea femei care se iubesc, au grijă de sufletul lor. Pe când eu, eu? Cum rămâne cu mine, ei? Am ajuns o epavă, vă spun adevărat, o adevărată epavă și nici nu am avut vreme să mă uit bine în jur... Își ținea sprâncenele în sus, voia să împiedice, cu orice preț, să-și formeze acea mimică devenită la ea reflex, de a-și îngropa ochii sub ridurile dispuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Sanderson. Eric Sanderson. Când m-am auzit rostindu-l, numele mi-a părut solid și real și bun și normal. Dar nu era. Era ruina unui zid sfărâmicios, a unor geamuri sparte și-a unor prelate albastre, fâlfâitoare. Era o epavă. O relicvă a unui lucru năruit în proporție de nouă zecimi. — Îmi închipui că ai o mulțime de întrebări, Eric. Am încuviințat. — Da. Da? Era greu să știi ce să spui. Era greu să spui orice. În pofida fricii și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
descoperire m-a încurajat puțin. Cum nu e vorba, strict vorbind, de un obiect „găsit“, l-am împachetat în plastic transparent împreună cu două piese protectoare de corespondență și l-am depozitat separat, în buzunarul de sus al rucsacului meu. 10 Epave din larg și de pe uscat Ploaia căzu atât de tare că avu o greutate reală, lovindu-mă peste cap și umeri cât ai clipi, revărsându-se din abundență peste hainele mele ude leoarcă și scurgându-se în pârâiașe din gluga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
poziții și întinzându-se. Înainte să mă arunc în pat, mi-am exersat o vreme în oglindă vechile expresii faciale. Din cauza ploii, Tușa Ruth rămăsese fără bucătar, dar, peste vreo două ore, avea să pregătească un bufet rece pentru voi, epavele din larg și de pe uscat în barul hotelului. Am setat alarma noului meu telefon mobil, am tras păturile peste mine, m-am întors pe-o parte și m-am ghemuit cu genunchii la gură. Dictafoanele zumzăiau și șușoteau. Am întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
aveai totul. Am împachetat din nou teancul și l-am îndesat înapoi în rucsac. Peste o sută nouă minute Tușa Ruth avea să termine de pregătit sendvișurile. Am închis ochii, reamintindu-mi în gând să aduc niște carne pentru Ian. Epave din larg și de pe uscat, așa ne numise Tușa Ruth pe cei pe care ploaia torențială ne împinsese într-acolo în seara aceea, și exact asta eram. Refugiați din calea furtunii. Ar fi greșit să spun că umpleam până la refuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din apă, încet la început și apoi mai repede, iscând spumă albă și făcând zgomot. — Uite-mă aici. Durerea din genunchiul rănit îmi făcu dinții să se încleșteze și buzele să se strângă, dar am continuat să bat din picioare. Epava prinse viteză, ridicând valuri haotice de-o parte și de cealaltă, proiectând în aer nori albi de stropi. Țrr, țrr, țrr, țrr — Haide, am strigat. Uite-mă aici. Haide. Înotătoarea se ridică, despicând apa din fața butoaielor și răsturnând ca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spate ca să pipăi și-am găsit vederea în buzunarul din spate al pantalonilor scurți. Am atins-o din nou și, da, părea că micuțul dreptunghi de carton zumzăia. Am scos-o cu grijă din buzunar, sprijinindu-mă cu coatele de epavă ca să mă uit mai bine. Acum vederea era udă leoarcă, muiată și se rupea pe la margini, dar eu n-am observat asta. Ceva uimitor îmi reținu toată atenția: imaginea în alb-negru a casei mele se mișca. Sub privirile mele uluite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am plâns. Trecură clipe mohorâte, spălăcite. Și-atunci. Spatele îmi fi atins de-o căldură. Am ridicat ochii. Raze de soare, lumină răzbătând prin ceață și decupând mici petice călătoare de albastru pe oceanul rece. Mi-am schimbat poziția pe epava lui Orpheus, încercând să văd prin ceața tot mai rară bărcuța lui Ian. M-am întors din nou, încercând să văd mai bine și-n clipa aceea am observat ce se întâmpla cu vederea din mâna mea. Imaginea în alb-negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
gaură în cușcă, zise ea. Când s-a încâlcit, eu, nu știu cum, m-am strecurat afară. — Nu știi cum te-ai strecurat afară, am repetat, uitându-mă neîncrezător la ea, clătinând din cap. Atunci ne-am sărutat. Ne-am sărutat lângă epava plutitoare, strâns îmbrățișați, ca și când ar fi fost sfârșitul și începutul lumii, ca și când altceva n-ar mai fi existat și n-avea să mai existe niciodată. — Nu-mi vine să cred că ești aici, am spus încet când ne-am depărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de pe acoperiș elimina prin vâjâielile lui spoturi informative pe site-ul www.karlmarx 51.ro din ambele oglinzi. Dar un seism, stârnit se pare de contradicțiile dintre formă și conținut, declanșă distrugerea întregului eșafodaj, iar bătrânul Fluviu se opri cu epavele amintirilor cu tot, bulversat, clătinat, deturnat și șocat din curgerea sa. Porni în aval îmbufnat și greoi, sătul de antagonismul ivit în căsoaia Alimentarei. Era vânt afară. Gândire barocă, suna decodificat mesajul. Ceea ce înseamnă că Paravocile din Citadelă deveniseră Plurivoci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în noapte. Cu câtă virtuozitate au început să-și atace partitura greierii în clipa în care plecam, ușor întristat, ușor îndoit de adevărul mitului prin moarte, când un foșnet mi-a întors privirile spre întunericul mișcător al Dunării. Din spatele unei epave, s-au ivit, parcă plutind, parcă alunecând, două fecioare, una cu trupul de grâu, cealaltă de miere, doua zâne galbene ca Luna plină, cu obrajii arzând ca Luna nouă. Iubitul fetei de miere apăru în fugă și, luându-și frumoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-l pe unul cu o cîrpă roșie înnodată la cot, am avut de furcă cu cîțiva maimuțoi recalcitranți care îmi tăiaseră calea în fața Muzeului Literaturii Române, dar ce căutai matale în zona aia, de unde-mi vii și încotro te îndrepți? Epave umane, asta sînteți, ar fi vrut să le spună în față, oricum o sucești și o învîrtești, nenicule, trebuie să ne crezi pe cuvînt, numai așa poți fi de-ai noștri. I se întinde o țigară, din care înaintea lui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
poți învia mortul? Gata, acum chemați preotul. Pandele lucrase acolo 35 de ani și i se rupea inima de felul cum rugina, pînzele de păianjen, geamurile murdare, creau un peisaj de cimitir părăsit. Nepăsarea aceasta generală, lipsa de regrete, părăsirea epavei, toate la un loc îl amărau profund. Cît n-ai fost director, nu erai chiar așa de afectat, zîmbea pe sub mustăți Mitocaru. Atunci era altceva, nu... Nu conduceai tu dricul, nu? Nu era vina mea. Adică nu eu eram... asasinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
apă. Nava se îndrepta spre Cuba cu un transport de tricouri chinezești, de pantofi și de chiclazuri. Numai că pe drum a fost surprinsă de o furtună iscată din senin, neanunțată de stațiile meteorologice, sau anunțată, dar ignorată. Nava, o epavă bulgărească, scîrțîia și se legăna ca naiba. Căpitanul, un libanez,întreba ce să facă și fiecare din cei 21 de lucrători la Turnul Babel își dădea cu părerea. Sașenka, un ucrainean cît un munte, dorea să rezolve acum problema cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aflat bășcălioșii și prăpăstioșii, și curioșii aiștia trăgători de limbă, acuzatori cinici și ispititori alarmiști că el se închină în baie și că are rugăciunea lui preferată? Cum de a venit șefu'-Leul exact în dimineața când el ajunsese o epavă de om, dărâmat fizic și psihic... Chemat, invitat, anunțat... firește! Și cu fiola pregătită special pentru el. Joacă Bătuta pe nervii mei... că pe ei nu-i restructurează, nu-i eficientizează, că se bucură de mare încredere, cică... Dar las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și tot așa până seara, un galop între temple, ateliere de meșteșuguri tradiționale unde făcuse programare cu luni înainte, spectacole, parade, o aruncare dintr-un tren, autobuz, taxi într-altul, fără o clipă de răgaz. După trei zile, eram o epavă. I-am spus că asta nu este vacanță, ci tortură. M-am răzvrătit, și, credeți-mă, este greu să se răzvrătească o petunie. Dar înțelesesem cu claritate că este o problemă de viață și de moarte, ori ea și Kyoto-ul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mele, dar mi le însușesc, înțelegi?... Poate că te-am și dezamăgit deja și vrei să pleci?... Nu mai spune prostii, îl întrerupse Arm cu un glas plin de empatie. De ce să mă dezamăgești?... Păi fiindcă vezi ce ruină, ce epavă... ai în fața ta... Deabia mă pot mișca din scaunul acesta de infirm... Azi m-ai prins într-o formă puțin mai bună, dar sunt zile în care îmi simt corpul vlăguit de tot și n-am nici atâta energie încât
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fir de praf nu se clintește. Acum câteva zile, am spart oglinda din baie, fiindcă vreau să închei disputa cât mai repede. Îl voi localiza pe Rebel într-un singur cadru: în oglinda din hol. Cedează sau piere. E o epavă; dacă o ține tot așa, nu o mai duce mult. Pentru că nu mănâncă. Poate se va răzgândi. Ar fi mai bine pentru amândoi. Oricum, în scurtă vreme - o săptămână cel mult -, totul va fi rezolvat. Vâjjjjjjjjjj! E vântul, dacă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]