231 matches
-
cubitală urmând ca articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele print-un șan
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele print-un șan] cu direcție antero-posterioară, oblic de jos în sus și dinăuntru în afară. Anterior și superior față de trohlee se aăsește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este situată foseta olecraniană. Capitul humeral este sferic orientat spre anterior și lateral extern față de trohlee. Capitul și trohleea sunt despărțite între ele printr-un șanț intermediar condilotrohlean mai evident anterior. Superior și anterior față de capitul se află foseta supracondiliană. Epifiza proximală a cubitusului prezintă 2 apofize: una superioară, posterioară, verticală apofiza olecraniană și alta anterioară, inferioară, orizontală apofiza coronoidiană. între acestea cbuă anterior se formează marea cavitate siamoidiană cea care se va articula cu trohleea. Pe mijlocul marii cavități siamoidiene
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
va articula cu trohleea. Pe mijlocul marii cavități siamoidiene se formează o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei. Inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană pentru articulația cu radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă se descrie o mică suprafață articulară pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deaetelor, 2. antero-inferior cu mușchiul pătrat pronator, 3. posterior și lateral extern cu mușchiul scurt supinator, extensor propriu al policelui, abductorul luna al policelui. 3. Articulația radio-cubitală inferioară Este o articulație trohoidă, uniaxială. Suprafețele osoase sunt reprezentate de: - la nivelul epifizei distale cubitale (capului cubital): două suprafețe articulare mici, una lateral-extern și alta inferior, - la nivelul epifizei distale radiale: mica cavitate siamoidiană situată lateral intern. Capsula articulară înalobează suprafețele articulare pierzându-se în capsula articulației radiocarpiene ș12, 18, 20ț.. Stratul intern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensor propriu al policelui, abductorul luna al policelui. 3. Articulația radio-cubitală inferioară Este o articulație trohoidă, uniaxială. Suprafețele osoase sunt reprezentate de: - la nivelul epifizei distale cubitale (capului cubital): două suprafețe articulare mici, una lateral-extern și alta inferior, - la nivelul epifizei distale radiale: mica cavitate siamoidiană situată lateral intern. Capsula articulară înalobează suprafețele articulare pierzându-se în capsula articulației radiocarpiene ș12, 18, 20ț.. Stratul intern al capsulei articulare, sinoviala, trimite prelunairi spre spațiul interosos comunicând cu articulațiile carpiene prin orificiul din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior care solidarizează posterior cele 2 oase ale antebrațului. ARTICULAȚIA RADIO-CARPIANĂ (articulatio radiocarpea) Articulația radio-carpiană unește osul radius cu rândul proximal al oaselor carpiene formând o articulație de tip elipsoidal. Suprafețele osoase care participă la articulație sunt: -fața inferioară a epifizei distale radiale; această suprafață este împărțită de o creastă osoasă dispusă antero-posterior în 2 fețe: una inferioară, latero-extern pentru articularea cu osul scafoid și alta inferior, lateral intern pentru articularea cu osul semilunar; - oasele carpiene din primul rând: scafoidul, semilunarul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de aproximativ 2-3 mm; - la nivelul platoului tibial mai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Ele nu au provocat nici o modificare negativă a aparatului locomotor constatându-se chiar o ameliorare a parametrilor cardio - respiratori, însoțită de o ușoară creștere a staturii care de fapt reprezintă unul din principalii factori limitativi la copil și adolescent : plăcile epifizelor , zonele de creștere ale oaselor care nu sunt încă îndeajuns de rezistente la tracțiuni, apărând astfel riscul unor leziuni. Tot Weineck,1994, a constatat că procesul de osificare este mai rapid la fete. După pubertate, odată cu puseul hormonilor sexuali și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
relativ ușor de ADPKD sau ARPKD prin caracterele lor clinice suplimentare. Ele trebuie bine cunoscute de către nefrologul pediatru. Cele mai frecvente sindroame sunt: sindromul Meckel (microcefalie, polidactilie, encefalocel posterior), sindromul Zellweger (cerebro-hepato-renal), Jeune (distrofie toracică asfixiantă, membre scurte, falange cu epifize conice), sindromul Laurence-Moon-Bardet-Biedl (polidactilie, obezitate, retard mintal, displazie retiniană), sindromul Ivemarck (displazie reno-hepato-renală), sindromul oro-facio-digital tip I și diferite sindroame cromosomice (trisomiile 9, 13, 18, 21). în majoritatea sindroamelor malformative enunțate se întâlnește un aspect de boală renală glomerulochistică. 3
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
latinești medievale, perioada Renașterii a adus cu sine elenizarea limbajului medical, îmbogățindu-l cu teme și afixoide care au universalizat terminologia de specialitate. Secolul al XVI-lea continuă acest proces, împrumuturile producându-se direct din limba greacă (apatic, apofiză, diafiză, epifiză, simfiză etc.). Scrierile dogmatice clasice ale medicinei din Franța secolului al XVI-lea, care transformaseră latina într-un "suport imuabil", apariția jurnalismului medical în secolul al XVII-lea au dus la abandonarea treptată a limbii latine (idem). Terminologia promovată de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
1994. În cele peste cinci decenii de activitate științifică a abordat o gamă variată de teme actuale de fiziologie normală și patologică, aducând contribuții originale la: fiziologia și farmacologia sistemului nervos vegetativ; studiul sistemului renină-angiotensină de origine extrarenală (creier, hipofiză, epifiză, cord, vase și glob ocular al mamiferelor); identificarea și rolul fibrei nervoase purinergice din măduvă, trunchiul cerebral și hipotalamus; rolul modulator al endoteliului și oxidului nitric în reactivitatea vasculară; rolul epiteliului traheobronșic în reglarea bronhomotricității; rolul pinealei în reacțiile neuroendocrino-metabolice
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1978. În paralel cu activitatea didactică, prof. dr. Ioan Boișteanu s-a consacrat cu pasiune și perseverență cercetării științifice. Problematica abordată a fost legată de fiziologia dezvoltării embrionare și postembrionare la pești, comportamentul alimentar la păsări și implicațiile metabolice ale epifizei la pești și păsări. Activitatea științifică s-a efectuat în cadrul Institutului Agronomic și Universității Al.I.Cuza din Iași și s-a concretizat în publicarea a 46 de lucrări științifice , din care 32 ca prim autor. Prof. univ. dr. Ioan
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
București, 1978. În paralel cu activitatea didactică, prof.dr. Ioan Boișteanu s-a consacrat, cu pasiune și perseverență cercetării științifice. Problematica abordată a fost legată de fiziologia dezvoltării embrionare și postembrionare la pești, comportamentul alimentar la păsări și implicațiile metabolice ale epifizei la pești și păsări. Activitatea științifică s-a efectuat în cadrul Institutului Agronomic și Universității Al.I.Cuza din Iași și s-a concretizat în publicarea a 46 de lucrări științifice, din care 32 ca prin autor. Prof.univ.dr. Ioan Boișteanu a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
după examen, m-am trezit cu Bobu de gât. "Am luat zece. Nici nu știu cum am putut vorbi atât." I-am mulțumit pe urmă Domnului Profesor care, zâmbind, în șoaptă, mi-a spus că lui. Bobu "i-a căzut" ca subiect epifiza. El a vorbit mult despre hipofiză. Dar, de i-ar folosi... îi mai trebuie tot un zece... Cealaltă notă nu a fost din păcate tot un zece, deși, "omenește" putea să fi fost Dar celălalt examinator avea "principii" învățate bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos: BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare. 2. Controlul genetic al sintezei hormonale. 3. Receptorul hormonal și patologia de receptor. 4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine. HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA 1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuroendocrine, ritmuri endocrine. 2. Adeno și neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare). 3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar. 4. Tumorile hipofizare - etiopatogenie, metode de evaluare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
sexuală, incontinență urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes) ● probleme speciale: carcinom microcelular 3.5. Cancere cu celule germinale (2 ore) ● epidemiologie ● patogeneză, histopatologie (seminoame , non-seminoame), caracteristici genetice și moleculare (sdr. Klinefelter) ● factori de risc (criptorhidia) ● localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză) ● diagnostic (semne și simptome clinice, imagistică, markeri, biopsie) ● stadializare și prognostic ● TNM ● Tipuri histologice ● Markeri tumorali ● Stadializare clinică vs. chirurgicală ● Tratament ● Tumori testiculare (orhiectomia pe cale inghinală) ● Seminomul ● Std I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie) Std IV (chimioterapie, chirurgie) ● Tumori non-seminomatoase ● Std
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ore) Cursuri conferință: 12 ore ● Procesul erupției dentare și al deplasării dentare spontane ● Efectele diverselor forțe asupra celulelor și țesuturilor Efectul sistemelor de forțe și al mărimii forțelor ● Modificări post-traumatice ● Aspecte celulare ale creșterii encondrale în septul nazal, condili și epifize, precum ��i ale creșterii osoase la nivelul suturilor și suprafețelor osoase ● Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare ● Relația între adaptabilitatea țesuturilor și rezultatele tratamentelor ortopedice dento-faciale Activități practice: 23 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]