632 matches
-
tați... nu mai robiți pentru străini, nu mai trudiți o viață-n spini! redeveniți demni iară și reveniți la voi în țară, străvechea vatră milenară...! se zvârcolesc strămoșii în morminte de urgia grea din țară... români, fiți demni urmași, nu epigoni, nu mai fiți lași! veniți-napoi din băjenie în mândra noastră Românie! Ionel GRECU Referință Bibliografică: BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1435004839.html [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
dor... XIV. SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Scrisoare către Eminescu Ana Podaru De-ai ști tu, Emine, ce-ai lăsat în urmă, Cum arata gloata de uzurpatori... Epigoni frustrați ce îngroașă turmă, Ți-ai dori să vezi, chiar de-ai vrut să mori Pentru poezie...pentru buni poeți, Pentru versul clasic, rimă cea curată, Glossă ori balada...ți-ai dori să-i cerți Pe acei ce cred că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
acolo frate... urcă-te mai sus... Prin luceferi cugeți la durerea nostră, Să ne dai un semn numai la ... Citește mai mult Scrisoare către EminescuAna PodaruDe-ai ști tu, Emine, ce-ai lăsat în urmă,Cum arată gloata de uzurpatori...Epigoni frustrați ce îngroașă turmă,Ți-ai dori să vezi, chiar de-ai vrut să moriPentru poezie...pentru buni poeți, Pentru versul clasic, rimă cea curată,Glossă ori balada...ți-ai dori să-i cerțiPe acei ce cred că n-au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
fereastră... Ce liniștit e ,,Lacul" când nuferii sclipesc în ochii mei! Tu ești ,, Înger de pază" , în poezia noastră! În nopți ai adormit visând ,,La Bucovina" sfântă, ,,Freamăt de codru" ți-au lăsat miresmele din flori! Moldova și Ardealul cu ,,Epigonii" ei în vers te cântă, Slăvit de-al meu popor și-ai lui Nemuritori! Referință Bibliografică: Domnului Eminescu / Daniel Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837, Anul VI, 11 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Luca : Toate
DOMNULUI EMINESCU de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1452543880.html [Corola-blog/BlogPost/340324_a_341653]
-
firesc, iar nu crispat ori prefăcut, ca acum, care va vorbi limba curată românească și nu cea murdărită de mitocani, analfabeți, inculți și țoape. Lui i se opun însă, cu subtilitatea lecturilor trecutului pe care-l detestă, (și) intelectualii autoititulați, epigonii cu pretenții fără fundament, pe care, dacă îi radiografiem și-i citim, în amonte, nu sunt decât urmașii școliți și rafinați ai ideologiei brutale și perfide, comuniste, de care am crezut că am scăpat cu totul și definitiv. Aceasta probează
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_despre_omul_frumos_al_lui_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chagrin d'amour Toamna curgea frumos în colțul acela liniștit de oraș, pe strada ce purta numele unui poet local, mai puțin cunoscut, pomenit însă de Eminescu în celebrul poem „Epigonii”. Măriuca se obișnuise treptat cu viața la internat, deși programul era întrucâtva cazon: trezirea la 6,30, înviorarea la care fetele ieșeau cu greu, moțăind încă, spălarea la spălătorul unde curgea numai apă rece, îmbrăcarea, masa de dimineață, veșnicul ceai
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460704567.html [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
lui. Pentru a ilustra trăsăturile baladistului Radu Stanca, Antonia Bodea a lecturat poemul închinat Ioanei d’Arc. În luarea sa de cuvânt, Voichița Pălăcean-Vereș a vorbit despre faptul că poetul, deși discipol și asistent al lui Blaga, nu este un epigon al expresionismului și că poezia sa, originală și proaspătă, poate fi considerată expresia „resurecției romantismuluiˮ. Interesant este și că opera poetică a lui Radu Stanca este bine consolidată în conștiința publicului, cu toate că acesta a semnat mai puțin de două sute de
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415799910.html [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > EMINESCULUI DIN NOI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului El suprem, noi triste gesturi, Epigonii din gunoi Scormonind după mici resturi De Poet, în gropi din noi... El e zeu și Zeus însuși Peste-al neamului Olimp, Frânt în noi își varsă plânsu-și Ca de prunc din timp în timp... Răstignitul din Golgota Românească de
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescului_din_noi_romeo_tarhon_1357543214.html [Corola-blog/BlogPost/348933_a_350262]
-
Iosiv Vulcan și-a făcut un adevărat program din tipărirea creației poetului. De altfel, după revenirea Poetului de la Oberdöbling 21, Iosif Vulcan a publicat în revista pe care o conducea următoarele poezii eminesciene: Veneția, Iar când voi fi..., Luceafărul (1884), Epigonii (1885), La steaua (1886), De ce nu-mi vii, Kamadeva (1887). În acest sens, revista ”Familia” tipărea 22 o creație eminesciană, cea mai recentă poezie a sa, Kamadeva, de fapt ultima, pe care o preia din numărul apărut la 1 Iulie
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! by http://uzp.org.ro/o-noua-ipoteza-privind-cauzele-mortii-lui-eminescu-tratamentul-cu-morfina/ [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
și alți scriitori ardeleni, care și-au propus să arate că limba română e capabilă să exprime sentimente și idei înalte și să devină instrumentul unei culturi superioare.În acest context îi amintim pe Dimitrie Țichindel, despre care Eminescu în “Epigonii “ spunea “Țichindel gură de aur “, Vasile Aaron și Ion Barac. Aceștia au tradus și au prelucrat opera literare diverse, care au constituit, în Ardeal, un început de literatură scrisă. Totuși în această perioadă, de o literatură artistică, în adevăratul înțeles
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Ștefănescu-Est. Prezența sa în boema bucureșteana capătă strălucire la Terasă Oteteleșteanu, fieful literaturii de avangardă. „ O cafenea este pentru artiști o universitate”- va zice Arghezi. Cum spuneam, poezia lui Minulescu, încearcă recondiționarea romanței eminesciene, obosită nu de Eminescu, ci de epigonii ei. Prima modificare e și cea mai superficială. El rupe versul tradițional și-l „ răscăcărează”-cum zice Arghezi- în unități asimetrice, lăsând din punct de vedere grafic, impresia versului liber. Noua formulă marchează pauze, izolează cuvinte, afectează mesajul rimei. Versurile
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
prieteni ai acestuia, care, cu toate divergențele de opinie, au slujit, cu toții, cultura românească. Important era spiritul creativ și dorința de a realiza lucruri cu adevărat importante. Cu atât mai mult tinerii de azi - în atât de multe cazuri doar epigoni, în ordinea culturii, a marii generații interbelice - ar trebui să fie mai pușin interesați de distrugerea „inamicului” de idei și să dea măsura adevărată a propriei capacități creatoare. Întorcându-ne pe tărâmul cercetării științifice, repetăm că, pentru istoricii culturii românești
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
este un system de semen. În cadrul semioticii, poezia ocupă un un loc aparte.Pentru semiotică, spune J. Kristeva, poezia nu există. Valorizările estetice poezia este considerată o practică semnificantă, asemenea discursului științific sau presei de scandal ( vezi: Mihai Gălățanu și epigonii săi), deosebindu-se- totuși- de acestea prin faptul că permite o mai clară sesizare a procesului produceriii de sens. Devalorizarea conceptului de Poezie se însoțește cu aducerea în plin plan a scriiturii, a unui text, pe care “poetul “ o numește poezie
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_sau_ceremonia_textului_al_florin_tene_1354263734.html [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]
-
pentru poeții Ce-ncununează în poeme visul Și mor căznind să afle talcul vieții... 35.Faciunt favos et vespae (Și viespea face fagure) În stupul poeziei nu m-aș pune Drept matcă, si coroană nu as cere; Sunt doar un epigon care comnpune, O viespe făcând faguri, nu și miere... 36. Ridendo câștigat mores (Râzând se corectează moravurile) Cu sancțiunea doar, si cu pedeapsa, Adesea, decăzuții nu se-ndreaptă; Satiră drept satâr că de casap s-a Învrednicit a fi mai
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1406644962.html [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
barda, Iuștiind pleasnă ca biciul Către ăl de sare coarda, Îl ofusc șfichindu-i viciul. N-am a mă înmărmuri că Tâmpul ce nu-i tâmp destul Pe isteț vatămă, strică Făloșindu-se fudul. Mimilor ce mă pastișă Și scârmesc ca epigonii Să își caute o nișă Ca viermițele, coconii, Am a le mai spune doar că N-or să fie crisalidă, Ci rămân ce sunt: o poarcă, Între fluturi o omidă...! Ci cu strunele și felul Hărăzit a unge inimi, Voi
MIMILOR MEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mimilor_mei_romeo_tarhon_1391881732.html [Corola-blog/BlogPost/341927_a_343256]
-
de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic” (Către A. Chibici-Râvneanu, 12/24 ianuarie 1884, din sanatoriul Dobling din Viena, în „Convorbiri literare”, 1906, p.1000). Aprecierea entuziastă a „Epigonilor” de către Veronica Micle îl face pe Eminescu să se confeseze: „E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un elan de patriotism.Trecutul m-a fascinate întotdeauna.Cronicile și cântecele populare formează în clipa de față un material
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
îl așază pe poet imediat după Alecsandri, dar care e „...așa de puțin format”. Sigur că Maiorescu i-a făcut această caracterizare după cele două poezii, primele de fapt, publicate în „Convorbiri literare”: este vorba despre „Venere și Madonă” și „Epigonii” Imediat după publicarea acestor poezii intră în scenă corul „detractorilor” Legându-se de stângăciile poetului, inerente oricărui început, pe care le reliefase și Maiorescu, acești „detractori” apăruți în „Revista contimporană”, e vorba de Petre Grădișteanu și un necunoscut sub numele
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
generații și a tuturor epocilor istorice, existența divino-umană în spațiul eclezial.” (Sf. Iustin Popovici, Omul Și Dumnezeul-Om Abisurile și culmile filozofiei. Op.cit. p. 33) Cu siguranță că marele nostru Mihail Eminescu anticipa panerezia secolului XX, a mișcării ecumenice, unde epigoni și pigmei ecumenici îi vor substitui pe venerabilii seniori < > apărătorii fideli ai Tradiției sfinte, prin asumarea existențială în Tainele Sfântului Duh, aceleași mereu și mereu înnoite prin lumina Revelației divino-umane dăruită de Mântuitorul Hristos Bisericii Sale și nicidecum ai unui
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
a fi Român, de a fi Creștin, de a fi Geniu, de a fi Profet-singura raționalitate și unica logositate întru desăvârșire. Profetul nostru Mihail Eminescu, de atunci, nu mai are nevoie de evaluare, de re-evaluare, de recunoaștere, de către critici, de către epigoni, de către detractori ori dușmani. Nu! Ceea ce este însă imperios necesar, ceea ce este demn de Națiunea noastră dacoromână este cunoașterea integrală a Geniului său profetic, respectiv a întregii sale Opere. El are nevoie de o Cinstire aleasă, care este de fapt
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
-i picteze nemurirea într-un ireal tablou, Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor? Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi. Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii? Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii. Referință
OMAGIU (SONET XXXII ) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1452755318.html [Corola-blog/BlogPost/380935_a_382264]
-
tematică de carte, deschisă până pe 17 august, precum și ceremonia de acordare a diplomelor absolvenților cursului de limba română organizat de ICR Budapesta. Recitalul susținut de Emil Boroghină va cuprinde poezii precum „Dormi!”, „O, rămâi”, „Memento mori”, „Glossa”, „Venere și Madonă”, „Epigonii” și „Departe sunt de tine”. Actorul Emil Boroghină se va deplasa apoi la Veneția, pentru a susține, în Sala Marian Papahagi, pe 20 iunie, un recitalul de poezie la sediul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică. De asemenea, la
Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale by http://uzp.org.ro/mihai-eminescu-comemorat-de-institutele-culturale/ [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
-
atunci intru paj și cavaler șervet pentru eternitate în suita M-sale Veronica, supus ca un câine și înamorat ca un cărăbuș “.( Către Veronica Micle, martie 1882, în I. E. Torouțiu, Op., cit. Vol.IV, p.149.). Urmare aprecierii entuziastă a Epigonilor de către Veronica Micle îl îndeamnă pe Eminescu la semnificative confesii literare: “E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un elan de patriotism. Trecutul m-a fascinate întotdeauna. Cronicile și cântecele populare formează în clipa de față un
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_eminesciana_manifestare_al_florin_tene_1333367022.html [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
Începem” și proiectul „Titirică, Sotirescu et C-ie”) există două teme: a) - soțul încornorat bizuindu-se până la urmă în omul lui de încredere, care-l înșală sub nasul lui; b) - pasiunea politică a micii burghezii, atenuată de ideile pseudoliberale ale epigonilor anilor '48 și concretizată printr-o pasă de vorbărie goală și prin instituția gărzii civile, în timp ce drama „Năpasta” ne poartă în zona marilor drame omenești trăite în lumea satelor. Cert este că opera lui I.L. Caragiale s-a raportat constant
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496474450.html [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
separarea temelor și tratarea lor oarecum distinctă. O primă asemenea temă privește limitarea intelectuală și criza harului conducător în lumea contemporană. Domnul Leu începe și își sfârșește eseul printr-o lamentație referitoare la imaginea dezolantă a summit-urilor europene, unde epigonii marilor fondatori ai creștin-democrației și ai Europei valorilor postbelice, se manifestă aidoma acelor sacerdoți care urmează dogmatic ritualul întrucât au uitat dogma, mesajul codificat în gest. De aceea predica lor se rezumă la procedură, în timp ce predica înaintașilor lor vorbea despre
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
vor fi condamnați la ȘTERGEREA din ISTORIE... Nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor. Nu se poate să se condamne intelectualitatea românească, [cei] care au pătimit atât de mult... Nu putem să repetăm istoria pentru niște epigoni...” (P. S. Ambrozie-Episcopul Giurgiului) „Este, cumva, Legea 217/2015 o lege marțială?” (Marius Oprea) Există pe pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]