108 matches
-
(n. 28 iunie 1937, București - d.14 mai 2004) a fost un eminent profesor, istoric și numismat român, cercetator al Institutului de arheologie "Vasile Pârvan", cu o vastă activitate în domeniul arheologiei, epigrafiei și numismaticii românești. Între anii 1954-1959 a fost student de excepție al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București. Încă de atunci i s-a precizat opțiunea pentru studiul istoriei antice, cu precădere a antichității clasice. A urmat în anii
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
congrese internaționale de studii asupra frontierelor romane (1972, 1976 și 1979) și a devenit membru al Comisiei Internaționale de Arheologie de la Roma, a fost colaborator statornic al publicațiilor "Bulletin analythique d'histoire romaine" (Strasbourg) și "Fasti archaeologici" (Roma). În domeniul epigrafiei, interesul său s-a împletit cu preocuparea pentru istoria economică a cetăților pontice. A studiat intens amforele ștampilate, domeniu în care a adus contribuții importante (de pildă în aplicarea statisticii la acest domeniu), apreciate și peste hotare, și a contribuit
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
ale patriarhului Sofronie sau ale lui Anastasius Sinaita), poezie (în special cea a lui Sofronie și a lui George Pisida), corespondențe, tratate apologetice, manuale militare (în special "Strategikon" începutul secolului al VII-lea) și alte surse non-literare, cum ar fi epigrafie, arheologie sau numismatică. Nici una dintre aceste surse nu conțin vreo relatare coerentă despre oricare campanie musulmană de cucerire, dar unele surse conțin detalii neprețuite care nu apar nicăieri în altă parte.
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
Numele "Crenides" (Κρηνίδες) înseamnă, în greaca veche, „izvorașe” sau „fântânele” și este explicat de istoricul Appian prin existența a numeroase surse naturale de apă în jurul colinei învecinate (κρῆναι εισὶ περὶ τῷ λόφῳ ναμάτων πολλαὶ). Acest nume nu este atestat de epigrafie, ci apare doar în textele literare antice, unde domnește și o oarecare confuzie pe această temă. Astfel, în pasajul citat mai sus, Appian menționează că cetatea și-a schimbat numele în "Datos", după "Crenides" și înainte de a deveni "Philippoi". Diodor
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
era așezat în două terase pe ambele părți ale drumului principal, fiind construit în diferite faze între domnia împăratului Claudius și cea a lui Antoninus Pius. Teatrul a fost lărgit și modificat pentru a primi jocuri romane. Există o abundentă epigrafie - inscripții latine - care depun mărturie despre această prosperitate a cetății. Cetatea Filippi a avut un rol semnificativ în creștinismul primar și timpuriu. Conform "Noului Testament" aceasta este primul oraș din Europa care a fost evanghelizat de Apostolul Pavel, cam în
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
și a făcut ucenici pentru prima dată pe pământ european în Filippi, unde a botezat-o pe o vânzătoare de purpură numită "Lidia", într-un râu din vecinătatea cetății (cetate care avea o comunitate iudaică și o sinagogă atestată de epigrafie). Conform "Noului Testament", Pavel a mai vizitat cetatea Filippi cu alte două ocazii, în anii 56 d.Hr. și 57 d.Hr., iar "Epistola lui Pavel către filipeni" a fost scrisă prin 61-62 d.Hr. și se crede că a
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
prima nu mai are obiect. Și exemplele pot continua. Discutând despre muzee, precizăm că cea mai mare parte a patrimoniului (arheologic, istoric, de artă, etnografic, memorialistic, de științele naturii, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie) din România este în grija muzeografilor, arheologilor, cercetătorilor, conservatorilor și restauratorilor. Mai mult, prin diferite contracte, personalul de specialitate din muzee conservă și restaurează bunuri aparținând altor entități juridice: universități, culte și deținători privați. În același timp, între altele, muzeele
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]
-
prima nu mai are obiect. Și exemplele pot continua. Discutând despre muzee, precizăm că cea mai mare parte a patrimoniului (arheologic, istoric, de artă, etnografic, memorialistic, de științele naturii, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie) din România este în grija muzeografilor, arheologilor, cercetătorilor, conservatorilor și restauratorilor. Mai mult, prin diferite contracte, personalul de specialitate din muzee conservă și restaurează bunuri aparținând altor entități juridice: universități, culte și deținători privați. În același timp, între altele, muzeele
Scrisoare pentru Grindeanu. "Munca lor este puțin cunoscută, însă este poate mai importantă decât a celor din alte domenii" by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101176_a_102468]