638 matches
-
cunoscut.” Un număr de 64 de poeme ne propune Vali Orțan în volumul „Glonțul predestinat”, Editura Grinta, Cluj Napoca. Marian Drăghici „l-a citit” cel mai bine pe autor: „Vali Orțan, băiat fundamental trist, și-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la poemul liric, saltul este interregn, de la nume la renume, de la nimfă la fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praștia lui David, pentru Goliat, la glonțul predestinat.” Antologia de cultură, literatură
ÎNDEMN LA LECTURĂ de GELU DRAGOŞ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384811_a_386140]
-
dotată, Chiar nimica nu-i lipsește; Și cu toate astea, iată, Face un păcat: postește... Lui Vasile Larco: Era copil și era trist Și eu i-am pus o întrebare: - Ce te faci când vei fi mare? - Ce, nu știi? Epigramist! De la Dragoș și Bogdan, noi speranțe pentru Moldova dă prof. Horațiu Catalano, care înființează prima extensie universitară a UBB Cluj-Napoca la Vatra Dornei: Descălecatu-a dat speranță, E tot ce pot să spun piano, La șapte secole distanță Descalecă și
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
adevărat, adică perfectibil. Are ceva din umorul jovial și simplu al lui Ion Băieșu." Aurel Buricea îl caracteriza astfel: „Talent umoristic autentic, înnăscut, descrie culpabilitatea inconștientă care are o anumită expresie binară ca: angoasă-frică, confesiune-plângere, apologie-protest, autopedepsire - răzbunare, umilire - denunțare”. Epigramist de exceptie, Mihai Frunză este prezent în peste 20 de antologii de epigramă începând cu ,,Antologia epigramei românești" editată de Uniunea Epigramiștilor din România. Una din epigramele sale preferate este de altfel cea cu care a debutat: „În Spania visez
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
înnăscut, descrie culpabilitatea inconștientă care are o anumită expresie binară ca: angoasă-frică, confesiune-plângere, apologie-protest, autopedepsire - răzbunare, umilire - denunțare”. Epigramist de exceptie, Mihai Frunză este prezent în peste 20 de antologii de epigramă începând cu ,,Antologia epigramei românești" editată de Uniunea Epigramiștilor din România. Una din epigramele sale preferate este de altfel cea cu care a debutat: „În Spania visez să mă găsesc Ca să înalț castele milenare Și morile celebre să-nvârtesc Cu vântul care bate-n buzunare.” (Mirajul Europei) „Epigrama este
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
la distanță, alături de autoare, Marian Malciu, vicepreședinte a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Olt-Slatina, care semnează cuvântul introductiv la toate cele trei lucrări realizate, Ioan Grămadă, fondatorul și proprietarul Muzeului etnografic din Câmpulung-Moldovenesc, Ion N. Oprea, coordonatorul Cenaclului, Mihai Batog Bujeniță, epigramist, membru al USR, conducător a mai multor reviste literare.În sală, printre invitați cunoscutul poet Horia Zilieru și Doamna Anica Tănasă din Pădureni-Huși, profesoară de limbă și literatură română a autoarei, participanți activi la discuțiile despre opera lansată.Emil Gnatenco
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
am citit emoțiile în glas, că o fostă elevă a sa, de la clasa de limba și literatura română, astăzi scrie proză și poezie, istoria locurilor. Și aceasta și pentru că, spunea Olguța Luncașu, a avut o profesoară foarte exigentă! Nicolae Stancu, epigramist, membru ALPI, mi-a șoptit Mihai Batog Bujeniță, din stânga mea - în dreapta Ioan Grămadă - a fost mult aplaudat pentru că, punctând succesele realiazatoarei, pe loc a compus și citit epigrame, nu satirice, umoristice. Gazda manifestării, Doamna Aurica Ichim, directoarea Muzeului Unirii, a
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
de către prof.insp. Magda Georgescu. Cartea autorului Constantin Tudorache „Ce scrii tu azi, eu am citit ieri” a fost publicată la Editura Amanda Edit, în 2015, are un „Cuvânt de întâmpinare” semnat de Mircea Ionescu-Quintus, președinte de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România și „Postfață” scrisă de Corin Bianu, scriitor, președintele Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, din București. Constantin Tudorache, inginer de profesie, este membru al Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România, membru al Asociației Caricaturiștilor, autorul
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
azi, eu am citit ieri” a fost publicată la Editura Amanda Edit, în 2015, are un „Cuvânt de întâmpinare” semnat de Mircea Ionescu-Quintus, președinte de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România și „Postfață” scrisă de Corin Bianu, scriitor, președintele Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, din București. Constantin Tudorache, inginer de profesie, este membru al Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România, membru al Asociației Caricaturiștilor, autorul volumelor individuale: „Antidot pentru tristețe”, „Acorduri și ritornele”, apare în mai multe
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
are un „Cuvânt de întâmpinare” semnat de Mircea Ionescu-Quintus, președinte de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România și „Postfață” scrisă de Corin Bianu, scriitor, președintele Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, din București. Constantin Tudorache, inginer de profesie, este membru al Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România, membru al Asociației Caricaturiștilor, autorul volumelor individuale: „Antidot pentru tristețe”, „Acorduri și ritornele”, apare în mai multe volume colective de epigrame, caricatură, umor, s-a bucurat de aprecieri primind mai multe
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
Mircea Ionescu-Quintus, președinte de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România și „Postfață” scrisă de Corin Bianu, scriitor, președintele Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, din București. Constantin Tudorache, inginer de profesie, este membru al Clubului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”, membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România, membru al Asociației Caricaturiștilor, autorul volumelor individuale: „Antidot pentru tristețe”, „Acorduri și ritornele”, apare în mai multe volume colective de epigrame, caricatură, umor, s-a bucurat de aprecieri primind mai multe diplome și premii. La această activitate a
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
de epigrame, caricatură, umor, s-a bucurat de aprecieri primind mai multe diplome și premii. La această activitate a recitat epigrame și a vorbit despre originalitatea epigramei. După părerea scriitorului Corin Bianu, Constantin Tudorache „este unul din cei mai buni epigramiști din țară, iar cartea lansată acum este o dovadă a erudiției autorului, a profunzimii cunoașterii fenomenului epigramistic, a îndrăznelii autorului de a arăta și părțile mai slabe ale acestei specii literare.” Gelu N. Ionescu a citit „Cuvântul de întâmpinare” scris
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
profunzimii cunoașterii fenomenului epigramistic, a îndrăznelii autorului de a arăta și părțile mai slabe ale acestei specii literare.” Gelu N. Ionescu a citit „Cuvântul de întâmpinare” scris de Mircea Ionescu- Quintus „[...] domnul Constantin Tudorache este unul dintre cei mai înzestrați epigramiști români și, totodată, avizați contributori ai dezvoltării actuale a speciei. Cultura sa bogată, consolidată pe un talent exploziv și pe o memorie colosală, la care se adaugă spiritul său critic, iscoditor, mereu ironic și imprevizibil, conferă, cred, argumentele unei lecturi
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
organizat cu colegii noștri de condei, un recital de epigrame. Spectacolul de gală al Festivalului Național de Epigramă, însă avu loc a doua zi, sâmbătă, 2 iunie în sala Teatrului George Ciprian. Conform scenariului întocmit de către Mihai Sălcuțan, președintele Cenaclului Epigramiștilor buzoieni, pe scenă ieșeau câte 5 epigramiști din diferite județe ale României și își citeau câte 5 epigrame inedite, iar după fiecare recital să evolueze câte un artist invitat. Atunci am avut ocazia să-l admir pentru prima dată din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92363_a_93655]
-
recital de epigrame. Spectacolul de gală al Festivalului Național de Epigramă, însă avu loc a doua zi, sâmbătă, 2 iunie în sala Teatrului George Ciprian. Conform scenariului întocmit de către Mihai Sălcuțan, președintele Cenaclului Epigramiștilor buzoieni, pe scenă ieșeau câte 5 epigramiști din diferite județe ale României și își citeau câte 5 epigrame inedite, iar după fiecare recital să evolueze câte un artist invitat. Atunci am avut ocazia să-l admir pentru prima dată din sală pe cunoscutul interpret de muzică populară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92363_a_93655]
-
Considerat de unii, poate cel mai bun epigramist teleormănean, Ion Pena a fost și un poet apreciat în perioada interbelică. Născut pe 25 august 1911, într-o familie de țărani, în comuna Belitori, azi Troianul, mort în război, pe 29 iulie 1944, si înmormântat în Cimitirul Eroilor din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
Pentru că între 1945 - 1989, mort fiind, a fost ascuns de ciracii cenzurii în „fondul special - interziși, S „. Nu le-a scăpat mai nimic, l-au râs de tot. Până în 2000 nu s-a știut mai nimic de el. Doar unii epigramiștii seniori își mai aminteau din epigramele în care-l creionase pe Păstorel Teodoreanu, în anii ’40. În urmă documentarii pe care am făcut-o în biblioteci și arhive, am descoperit ca Ion Pena a publicat și era apreciat în marile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
se cinsti cu una mică, sau mai mare, după cum era cazul. Presupun că discuțiile purtate cu această ocazie erau dintre cele mai interesante, animate în bună măsură de Deliu Petroiu, care se dovedea cu orice prilej a fi un neîntrecut epigramist, calamburist și narator de snoave, nu puține de el concepute, un elevat om de spirit, cu alte cuvinte. Cel mai des grupul lui Todoran putea fi văzut într-un separeu la Lloyd, restaurant care pe atunci se numea Timișoara, pe
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Poet cu o sensibilitate deosebită, care și-a încercat talentul pe o claviatură policromă, de la poezia iubirii, religioasă și până la stihurile pentru copii, fiind un epigramist cu simțul humorului inteligent, scriind fabule, monografii, reportaje jurnalistice etc, Gavril Moisa vine în întâmpinarea cititorilor cu un nou volum de poezii, intitulat simptomatic „Arhipelagul iubirii”, apărut la Editura „Ecou Transilvan”, 2015. Volum care radiografiază starea patologică a poeziei autorului
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
de ratați! Fiecare dintre noi dă vina pe guvernarea Magistratului. Nu am avut condiții să ne exprimăm plenar! O justificare mai căcăcioasă nici că putem găsi! De parcă nu am fi avut - toți trei - creion și hârtie albă! Actorul e și epigramist. Are o plachetă publicată într-o țară vecină. Critică sistemul. Pe Magistrat. Consiliul Stațiunii. Nu s-a schimbat nimeni. Magistratul nu dă doi bani pe el. Pe creația lui. Pe noi. Vii sau morți; ar fi putut să ne închidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
02 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Prof.D.Păsat Teodor Barbu Ace pentru cojoace - epigrame, fabule, catrene Motto: Ridendo castigat mores (Râzând se îndreaptă moravurile) Ridentem dicere verum (Să spui adevărul râzând) (Horațiu- Satire-I. 1. 24) Poet și epigramist, membru al Societății Culturale „Anton Pann” din Rm. Vâlcea, membru al Clubului Umoriștilor Vâlceni, Teodor Barbu, premiat pentru epigramă și fabulă la Festivalul Național de Umor, - „Oltenii și restul lumii” în 1995 și în 2001, Slatina-Olt, publică la Editura Kitcom-
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
politică de arhivă (pag.66-100) 3-Dicționar, perle de dactilografie, duel epigramistic, caricaturi și fotografii (pag. 100-116) Deși profesia de bază aparține domeniului tehnic - tehnician proiectant - Teodor Barbu și-a etalat excepționalul talent și în domeniul poeziei, al publicisticii sau ca epigramist. Concentrată în câteva versuri, epigrama înfățișează de obicei, în mod direct sau doar aluziv, o anumită trăsătură caracterologică sau comportamentală a unei persoane sau a unei categorii de persoane. Persoanele sau categoriile de persoane cărora „acele” epigramistului Teodor Barbu le
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
publicisticii sau ca epigramist. Concentrată în câteva versuri, epigrama înfățișează de obicei, în mod direct sau doar aluziv, o anumită trăsătură caracterologică sau comportamentală a unei persoane sau a unei categorii de persoane. Persoanele sau categoriile de persoane cărora „acele” epigramistului Teodor Barbu le înțeapă „cojoacele” sunt: directori, poeți, pescari, pensionari, politicieni, demnitari, patroni, meseriași, meteorologi, prieteni, oratori, avocați, militari, femei, critici literari, sportivi, ziariști, preoți, olteni etc. Iată câteva: „Pe treapta aceasta de privatizare // Patronu-i o invenție oportună // Prin cele
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
producții ale spiritului destinate să descrețească frunțile și să provoace o delectare intelectuală. Epigrama, și la Teodor Barbu nu își făurește substanța din ficțiune, ci ea se ancorează pe anumite manifestări concrete ale unor persoane identificabile: D-lui M. Bulugea, epigramistul N Ursei, umoristul Al. Mircescu, Dlui Nic.Moisiu, epigramistul Alecu Sanda, prof. Emil Istocescu. Aceste manifestări sunt înfățișate cu umor, scoțându-se în evidență ridicolul, absurdul sau doar comicul lor: „Poza asta legendară // Între cele două fete // Aș numi-o
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
provoace o delectare intelectuală. Epigrama, și la Teodor Barbu nu își făurește substanța din ficțiune, ci ea se ancorează pe anumite manifestări concrete ale unor persoane identificabile: D-lui M. Bulugea, epigramistul N Ursei, umoristul Al. Mircescu, Dlui Nic.Moisiu, epigramistul Alecu Sanda, prof. Emil Istocescu. Aceste manifestări sunt înfățișate cu umor, scoțându-se în evidență ridicolul, absurdul sau doar comicul lor: „Poza asta legendară // Între cele două fete // Aș numi-o, bunăoară // Două vrăbii și-un erete” (Apostilă pe o
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
în evidență ridicolul, absurdul sau doar comicul lor: „Poza asta legendară // Între cele două fete // Aș numi-o, bunăoară // Două vrăbii și-un erete” (Apostilă pe o poză color cu Emil Istocescu între două fete-1977) Dacă pentru amicii enumerați, „acele” epigramistului Teodor Barbu au ascuțișul unor lănci; pentru profesorul Constantin Ceaușu, deși înțepat și el, în unele epigrame, aceste „ace” dispar, epigrama nu mai e epigramă, nu mai e nici ironie, ci un elogiu: „Nu doresc să te alint // Când îți
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]