273 matches
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA BOGDAN CREȚU Inorogul la Porțile Orientului Bestiarul lui Dimitrie Cantemir Studiu comparativ Volumul I PREMISE. BESTIAE DOMINI INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Fiului meu, Ștefan Ioan CUPRINS I. Premise. Dimitrie Cantemir între episteme diferite / 9 II. Dimitrie Cantemir: literatură și cunoaștere / 17 III. Dimitrie Cantemir și cultura română. Probleme de apartenență / 33 IV. Scrierile de tinerețe ale lui Cantemir între teologie și filosofie / 67 V. Ce este un animal în Evul Mediu? / 83
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
contextul, sunt radiate toate legăturile, toate dialogurile cu tot ceea ce reprezenta sistem de cunoaștere specific unei anumite epoci. Pericolul unui atare procedeu este acela de a deforma nu doar intenția autorului, ci mesajul propriu-zis al textului: plasate într-o altă epistemă, textele din alte veacuri devin străine de propria sursă, de acumulările care le-au generat. Sunt silite să vorbească o altă limbă, să răspundă unor exigențe, unor așteptări străine, în fine, să se metamorfozeze. Nu mai sunt citite, ci malformate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
regulile, la fel nu putem interpreta corect un text vechi în lipsa unui efort de arheologie a cunoașterii. Prin urmare, textele vechi pretind un specialist care să cunoască istoria (mai ales "istoria mică"), mentalitățile, valorile, credințele respectivei epoci. Într-un cuvânt, epistema potrivită, care, conform lui Michel Foucault, este esențială într-o sinteză. Ar fi vorba, deci, de un set de acumulări cognitive care condiționează orice discurs într-o epocă dată și care, la urma urmelor, îi determină marja de posibilități. Foucault
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
esențială într-o sinteză. Ar fi vorba, deci, de un set de acumulări cognitive care condiționează orice discurs într-o epocă dată și care, la urma urmelor, îi determină marja de posibilități. Foucault explică aceste lucruri în Cuvintele și lucrurile: epistema modernă este net diferită de cea clasică.1 Instrumentele gândirii sunt de naturi distincte, prin urmare și reprezentările lumii, modul de a percepe realitatea diferă sensibil. Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mentalitate. Pe scurt, pentru a înțelege dialogul permanent pe care măștile animaliere din Istoria ieroglifică îl poartă cu diferitele surse din Antichitate până în Evul Mediu târziu este necesar să reconstitui acea gândire specifică fiecărei epoci în parte și mai ales epistema specifică epocii și arealului cultural în care și-a scris principele moldovean capodopera. Altfel, te pasc nenumărate capcane. Riști, de pildă, să muți în alte sisteme de cunoaștere unele animale cum ar fi liliacul, castorul, vidra, bâtlanul, struțul, girafa și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
populare, din puținele manuscrise și tipărituri și cam atât. În rest, Cantemir se raporta la o imensă cultură europeană și orientală. Dar ce fel de "autor" este Dimitrie Cantemir? În ce tradiție culturală trebuie el plasat; mai corect: în ce epistemă trebuie înscrisă opera lui, pentru a fi corect acostată hermeneutic? Într-un studiu în care aplică, cu foarte bune rezultate, conceptele lui Michel Foucault asupra receptării Divanului, Corneliu Bîlbă răspunde în modul următor: "Scriitura lui Cantemir vine dintr-un loc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tradiții, după regula asemănării dintre doctrine"6. Această fixare a sa într-o paradigmă premodernă (asta dacă admitem conceptul de modernitate propus de Michel Foucault, conform căruia modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se referă exclusiv
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se referă exclusiv la primele două texte alcătuite de autor. "În epistema respectivă, comentează el, autoritatea eruditului constă în faptul că face să vorbească tradiția, iar subiectivitatea lui se retrage
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se referă exclusiv la primele două texte alcătuite de autor. "În epistema respectivă, comentează el, autoritatea eruditului constă în faptul că face să vorbească tradiția, iar subiectivitatea lui se retrage lăsând loc pentru rostirea adevărului"8. Odată cu Istoria ieroglifică însă ceva se schimbă în atitudinea lui Cantemir față de sursele pe care le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sic! n.m.) La rândul ei, această activitate literară nu poate fi evaluată în funcție de criteriile noastre actuale; ea se subsumează unor scopuri imediate și depinde de mentalitatea epocii"21. Prin urmare, nu este plauzibil să-i atribuim lui Cantemir practici străine epistemei care îl găzduiește. Intenția sa nu a fost aceea de a scrie un text literar, cât mai frumos ornamentat, pentru a-și impresiona o mână de contemporani sau pentru a profita de valoarea "terapeutică" a creației. Ceea ce nu neagă cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apropie mai mult de această a treia cale în metafizica timpului său"15. Doar că această a treia cale, care amesteca teologia, fizica, chimia, medicina cu științele oculte, nu dădea tonul în epocă, era chiar marginală, vetustă, ținea de o epistemă deja erodată. Or, Cantemir altoiește principiile teosofiei, pe care le împrumută selectiv din scrierile lui van Helmont, pe o tradiție a speculației teologice, riguros ortodoxă, de spiritul căreia nu se îndepărtează decisiv. Cantemir alege, în spiritul epocii, să imprime lucrării
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
către modelul primelor secole de teologie bizantină, când filosofia era diabolizată. El neagă mijloacele clasice ale discursului speculativ, după cum ignoră și direcțiile raționaliste pe care domeniul le cunoștea în Occident. Ca filosof, Cantemir nu pare a face parte din aceeași epistemă cu John Locke, Descartes, Bacon sau Leibniz. El se situează între epoci, preluând și deformând principii din teosofia lu van Helmont, mai puțin aspectele legate de experimentul științific. Principele subordonează fragmentarismul cunoașterii omenești (obținut prin metodele clasice pe care le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a unui sistem simbolic și iconografic creștin (încă funcțional, ba chiar normativ în spațiul românesc), la care autorul purcede neașteptat de dezinhibat în Istoria ieroglifică, va deveni grăitor. Ceva se petrece: o schimbare de concepție, o înscriere într-o altă epistemă. Sigur, nu cred în delimitări lipsite de nuanțe, în rupturi ireconciliabile, mai ales când e vorba de una și aceeași operă. Între Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, micul compendiu de logică și Istoria ieroglifică, Dimitrie Cantemir nu a avut nici o... revelație
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tentați să-l utilizeze în afara domeniului creștin, prin divinație sau magie. Pe tot parcursul Evului Mediu timpuriu, Biserica exercită un veritabil monopol asupra "lecturii" mesajului animalului. Animalul se găsește sub o tutelă mărginită"48. "Lectura" aceasta, esențială în închegarea unei episteme specifice Evului Mediu, nu este, prin urmare, una liber consimțită; ea este ghidată, orientată către o finalitate precisă: respectarea dogmei creștine. Animalul joacă, din această perspectivă, un rol de primă importanță. Cu o precizare de la sine înțeleasă: animalul transformat în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la un loc întregul strat gros al semnelor ce au putut fi depozitate în ele sau pe ele; înseamnă de asemenea a regăsi toate constelațiile de forme în care acestea primesc valoare de blazon"49. A cunoaște însemna, conform acestei episteme, a compila, a sintetiza și a interpreta, nu a descrie obiectiv rezultatul unei experiențe directe 50. Altfel spus, a organiza sub formă de discurs un rezervor de informații catalogate nu în urma unei confruntări cu realitatea, ci conform unei logici simbolice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
diferite, în epoci diferite. Prin urmare, a crede că simbolul este un mijloc universal de reprezentare a lumii este un semn de naivitate, de nu chiar de crasă neînțelegere a mecanismului său. El răspunde întotdeauna unui cod, unor mentalități, unei episteme, care îi imprimă un anumit sens, valabil exclusiv în acel climat cultural, istoric, politic, ideologic, religios care îl generează. De aceea, chiar dacă funcțiile simbolului animalier rămân valabile în Evul Mediu, simbolurile în sine se schimbă, fiind înlocuite unele cu altele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel mai răspândit, ci și cel mai autoritar. De fapt, cel mai respectat, cel mai seducător dintre toate, implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe care acest simbol a exercitat-o nu a încetat nici după ce o nouă epistemă, specifică științei moderne, a indus convingerea în caracterul "fabulos" al nobilei făpturi. Izolat în mit, în imaginar, unicornul a continuat să atragă atenția, să fie tratat ca un simbol cu un statut aparte. Asta după ce mitul, imaginarul au încetat să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care trădează viziunea medievală ce a stat la originea reprezentării. Pentru el, unicornul este un amestec de "elemente absolut reale, dintele unui cetaceu, necunoscut, fără îndoială, și un animal de încălecat, ambele incontestabile"30. Or, dacă ținem să rămânem fideli epistemei corecte care a generat întreaga poveste, dintele de narval trebuie să iasă din discuție. El intră în scenă abia la finele secolului al XVI-lea și atunci câștigă teren cu destulă greutate. Cu riscul de a părea arogant, nu-mi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească, străină de modul de a percepe lumea din Răsăritul european. Altă sensibilitate, altă epistemă alte reprezentări. Să ne întoarcem însă la șablonul scenei cu doamna și licornul. Dintre autorii occidentali, cel mai plastic este, conform preferințelor mele, Philippe de Thaon, care merită citat în original: "La met une pulcele/ Hors del sein sa mamele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care a cunoscut, de-a lungul timpului, un inevitabil proces de laicizare. De la figură a lui Hristos (spiritalis unicornis), inorogul a devenit un simbol falic. Este și el, ca atâtea altele, un simptom al desacralizării lumii, al îndepărtării raționaliste de epistema cunoașterii religioase. Dar un lucru rămâne constant în ambele paradigme, cea medievală și cea renascentistă și modernă: atracția unicornului către o fecioară conduce la capturarea sau uciderea acestuia. Dar Cantemir? Cum se raportează el la această imensă tradiție, care, dacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
opinione dell'Alicorno 64. Chirurgul lui Henry al II-lea supune diferite exemplare de corn unor experimente științifice: este pentru prima dată când cineva îndrăznește să procedeze astfel ceea ce marchează faptul că ne aflăm deja bine înșurubați într-o altă epistemă, diferită de cea medievală. Omul simte nevoia să cerceteze, să verifice informația pe care o culege din zeci și sute de surse, să se încreadă doar în ceea ce rațiunea sa îi confirmă. Vremea lui Marco Polo, cel care vede rinoceri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 7 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, pp. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității noastre". Diferența majoră ar consta în faptul că, abia începând cu secolul al XIX-lea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 35 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, p. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității noastre". Diferența majoră ar consta în faptul că, abia începând cu secolul al XIX-lea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p.952]. 14 "Modernitatea a marcat o ruptură în dinamică mentalului european, fiind caracterizată de o mutație calitativa, care produce, prin mecanismul secularizării și prin accelerarea fără precedent a dialecticii sacrului și profanului, un tip uman diferit, produs al noii episteme" [Neagotă, p.118, subl.n.]. 15 "Principiul politic al celor vechi era datoria. Al celor moderni, libertatea și egalitatea." [Patapievici, p.59]. 16 "Îl n'est que le génie fécond des Français, pour rajeunir d'une manière neuve leș choses
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acțiunea” (1095a, 6) trebuie interpretată nuanțat: ea nu vrea să spună că eticianul și înțeleptul practice nu sunt deloc interesați de cunoașterea principiilor, punctelor de plecare sau a „de ce”-urilor eticii, acestea fiind apanajul exclusive al celui ce face „știință” (episteme); dimpotrivă ei sunt profund interesați în aceasta și cu Etica nicomahică se ocupă în mod vădit chiar cu așa ceva. Aristotel vrea să spună că etica si politica nu sunt preocupări strict cognitive bazate pe metoda silogismului demontrativ - cum e teoria
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]