902 matches
-
tratamentului adecvat decât să fie vindecați datorită unuia greșit”. Sinclair Lewis, Arrowsmith Rândurile pe care m-am aventurat să le scriu mai sus nu reprezintă o pledoarie Împotriva modernismului extrem, a simplificărilor operate de stat per se sau Împotriva cunoașterii epistemice În sine. Concepția noastră cu privire la cetățenie, programe de sănătate publică, securitate socială, transporturi, comunicare, Învățământ public universal și egalitate În fața legii sunt toate puternic influențate de simplificările extrem-moderniste inițiate de stat. Voi merge mai departe și voi spune că reformele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În fața legii sunt toate puternic influențate de simplificările extrem-moderniste inițiate de stat. Voi merge mai departe și voi spune că reformele funciare inițiale din Rusia bolșevică și China post-revoluționară erau simplificări care, practic, eliberau din șerbie milioane de oameni. Cunoașterea epistemică, deși niciodată separată de mētis În practică, ne oferă o perspectivă asupra lumii la care, În ciuda tuturor aspectelor sale negative, puțini dintre noi ar vrea să renunțe. Ceea ce s-a dovedit a fi Într-adevăr periculos pentru noi și pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asupra lumii la care, În ciuda tuturor aspectelor sale negative, puțini dintre noi ar vrea să renunțe. Ceea ce s-a dovedit a fi Într-adevăr periculos pentru noi și pentru mediul nostru a fost, cred, combinația dintre pretențiile universaliste ale cunoașterii epistemice și ingineria socială autoritară. Ea s-a manifestat În urbanism, În viziunea lui Lenin asupra revoluției (dar nu și În practica sa), În procesul de colectivizare din Uniunea Sovietică și În cel de creare a satelor planificate din Tanzania. Mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mētis-ului și a variației locale, ele nu fac decât să Își semneze condamnarea la eșec. Pretențiile universaliste par inerente modului de susținere a cunoașterii raționaliste. Deși nu sunt filosof al cunoașterii, se pare că nu există nici o ușă În edificiul epistemic pe care mētis-ul sau cunoașterea practică să poată intra cu drepturi depline. Imperialismul său este problema. După cum scria Pascal, marele eșec al raționalismului nu este „recunoașterea cunoașterii tehnice, ci nerecunoașterea nici unei alte forme de cunoaștere”. Mētis-ul, dimpotrivă, nu Își asumă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este „recunoașterea cunoașterii tehnice, ci nerecunoașterea nici unei alte forme de cunoaștere”. Mētis-ul, dimpotrivă, nu Își asumă nici un risc, nu are pretenții de universalitate și, de aceea, este pluralist. Desigur, anumite condiții structurale pot duce la respingerea acestui imperialism al pretențiilor epistemice. Uneori, presiunile de ordin democratic sau comercial Îi obligă pe cercetătorii din agricultură să se ocupe de probleme practice definite de cultivatori. În timpul revoluției Meiji, echipe tehnice formate din câte trei persoane au Început să inventarieze inovațiile agricultorilor, pentru ca acestea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și perfecționate. Muncitorii din domeniul construcțiilor care au refuzat să părăsească Brasília (așa cum fusese prevăzut) sau oamenii decepționați din satele ujamaa, care au fugit din așezări, au contrazis Într-o oarecare măsură planurile. Totuși, această rezistență vine din afara paradigmei cunoașterii epistemice Înseși. Când cineva precum Albert Howard, el Însuși savant meticulos, admite „arta” agriculturii și a formelor de cunoaștere necuantificabile, atunci el depășește cadrul cunoașterii științific codificate. Statele extrem-moderniste autoritare, pradă unei teorii sociale direct inteligibile (și, În general, pe jumătate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
falsă precizie În „To Slow or Not to Slow: The Economics of the Greenhouse Effect”, Economic Journal, iulie 1991, pp. 920-937. Marglin, „Economics and the Social Construction of the Economy”, p. 31. Marglin descrie și critică și Încercările din cadrul economiei epistemice de a aborda chestiuni precum bunurile publice, durabilitatea și incertitudinea. Friedrich Hayek era și el sceptic: „Falsa impresie că progresul cunoașterii teoretice ne conferă tot mai mult și peste tot puterea de a reduce relații complexe la fapte particulare precise
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
The Tower of Baal”, În Rationalism in Politics, p. 64. Dacă În aceste societăți, pentru a fi acceptată, inovația trebuie reprezentată În perfectă compatibilitate cu tradiția, acesta este un argument În plus În favoarea flexibilității acesteia din urmă. Accesul la cunoștințe epistemice codificate este restricționat pe criterii de avere, gen, poziție socială și regiune și În țările dezvoltate, În principiu, diferența este aceea că, În cadrul acestor din urmă societăți, secretele medicinii, științei, ingineriei, ecologiei și așa mai departe sunt secrete deschise pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
piratajul informatic. Este limpede, cred că mētis este omniprezent atât În societățile moderne, cât și În cele mai puțin moderne, diferența esențială fiind, probabil, aceea că, prin comparație cu societățile preindustriale, cele moderne se bazează foarte mult pe cunoștințele codificate epistemice, transmise, În general, prin instruire formală. Ammarell, „Bugis Navigation”, p. 372. Este aproape sigur că multe ucenicii durau mai mult decât ar fi fost nevoie pentru instruirea tinerilor și erau o formă vag deghizată de muncă contractuală menită sporirii profiturilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
colectiv și codificat, adică în mit - se experimentează adevărul 147. Visul accede la viziune, capătă densitate ontologică și deschide porțile unei hiperrealități, valoroasă prin sine și nu prin ceea ce semnifică 148. La începutul secolului XIX avea loc o mare bulversare epistemică: se trecea de la istoria plană, creaționistă, lipsită de asperități de la Facerea universului până la Sfârșitul lui, la o istoricitate proprie naturii 149. Din acel moment omul nu se mai concepea decât legat de o istorie deja constituită 150, în segmentul imemorial
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de explicație, chiar și una privitoare la, de pildă, poziția noastră În lume. Desigur, acestea sunt tot obsesiile mele. Deși configurarea, conturarea modelului cosmologic actual Întârzie, nu atât la nivel filosofic (unde există deja mai multe configurări), cât la nivel epistemic (mă refer mai ales la achizițiile matematicii și ale fizicii de după momentul teoriei cuantice), aceasta nu Înseamnă că un asemenea model nu ne mai este necesar sau funcțional. De pildă, chiar dacă o teorie precum aceea a fractalilor destituie un anumit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să-l apreciem cum trebuie. Partea puternică a Întregului text elaborat de Corin mi s-a părut a fi transdisciplinaritatea. În ce sens? Este evident că - acum rostesc un termen modern foarte mare, epistema - noi trăim Într-un anumit mediu epistemic. Acest mediu epistemic este Însă extrem de eterogen, iar această eterogenitate poate fi la un moment dat chiar ierarhizată, pentru că, de pildă, limbajul de exprimare al computerelor, limbajul de exprimare al realității virtuale În cinematografie ș.a.m.d. este cu mult
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum trebuie. Partea puternică a Întregului text elaborat de Corin mi s-a părut a fi transdisciplinaritatea. În ce sens? Este evident că - acum rostesc un termen modern foarte mare, epistema - noi trăim Într-un anumit mediu epistemic. Acest mediu epistemic este Însă extrem de eterogen, iar această eterogenitate poate fi la un moment dat chiar ierarhizată, pentru că, de pildă, limbajul de exprimare al computerelor, limbajul de exprimare al realității virtuale În cinematografie ș.a.m.d. este cu mult superior posibilităților de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sine Înțeleasă. Semnalarea acestei modificări nu poate fi nici apologetică (pentru că era hipertextului nu aduce numai câștiguri), dar nici apocaliptică (pentru că nu Înseamnă sfârșitul culturii). Ea trebuie Înțeleasă ca o mutație nu numai de imaginar teoretic, dar și de statut epistemic: Criticul trebuie să renunțe la ideea de stăpânire, dar și la aceea de text unic, deoarece stăpânirea și obiectul stăpânit dispar. Acceptând această poziție comparabil mai slabă, mai puțin autoritară, atât În raport cu textul, cât și cu cititorul (alți cititori), criticul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția este oferită, crede Culianu, de gândirea magică. O foarte interesantă observație a lui Patapievici, din postfața cărții, pune În legătură mutația de imaginar cu modificarea epistemică: Nu s-a subliniat niciodată Îndeajuns faptul că suportul acestei teorii a schimbării istorice este nu atât schimbarea de imaginar ș...ț, cât Înlocuirea cunoașterii fantastice și a subiectului epistemic care a făcut-o posibilă (subiectul transcendental al magiei) cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
postfața cărții, pune În legătură mutația de imaginar cu modificarea epistemică: Nu s-a subliniat niciodată Îndeajuns faptul că suportul acestei teorii a schimbării istorice este nu atât schimbarea de imaginar ș...ț, cât Înlocuirea cunoașterii fantastice și a subiectului epistemic care a făcut-o posibilă (subiectul transcendental al magiei) cu o formă de cunoaștere bazată pe opoziția subiect/obiect, făcută posibilă de subiectul transcendental carteziano-kantian3. Revenirea unui nou gnosticism (ca recuperare a gândirii magice, la Culianu) apare ca ipoteză probabilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unor reflectări colective, atunci apare imediat paradoxul lui Heisenberg, și anume acela că atunci când Încearcă să reflecteze o realitate - sigur că la Heisenberg e vorba de una cuantică - fie obiectivă, fie subiectivă, observatorul riscă, prin instrumentele sale, prin intruziunea sa epistemică, prin demersul său cognitiv să modifice acea realitate. Dacă ar exista o realitate obiectivă care să garanteze un suport exterior nu ar fi nici o problemă, pentru că, În acest caz, observatorul nu ar trebui decât să-și regleze instrumentul, până când Îl
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
oare, substitute degradate ale vechiului «socialism (sau comunism) științific»? Mimetismul științific, aparențele de științificitate - precum marile titluri academice - nu se Înscriau neapărat Într-o tradiție marxista, ideile bastarde sau folclorice internaționale fiind de toate culorile. Este mai curând pierderea monopolului epistemic revendicat de fosta știință oficială, care pretindea că dispune de o explicație ultima pentru orice fapt social, care a plasat pe cei mai puțin dotați dintre agenții săi pe poziții marginale sau În exteriorul câmpului științific. Incapabili de a renunța
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
relativismului cultural, la depășirea sau, oricum, micșorarea aroganței europo(americo)centrismului. Aceste efecte de descentrare culturală și etnică, de o serioasă revizuire a tezei superiorității unei culturi sau alteia, înseamnă pași hotărâți în realizarea umanismului teoretic și practic. Pe plan epistemic, studiile comparative pe tema familiei, a relațiilor de rudenie și a sistemului terminologic al acestor relații au condus la sublinieri și clarificări în distincția dintre optica de „interior” (perspectiva emică) și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
speță, ale cercetătorului). De reținut că optica exteriorului nu trebuie considerată automat ca fiind obiectivă, întrucât supozițiile axiologic-ideologice ale cercetătorului - mai mult sau mai puțin explicite - pot influența întregul demers investigațional. S-ar putea desprinde și alte prelungiri în câmpul epistemic și al sporului de deschidere și sensibilitate umană venite dinspre antropologia culturală, dar studiul grupului familial are deosebite semnificații teoretice și de intervenție practică în special pentru sociologie, sociologia familiei fiind poate cea mai dezvoltată ramură a acesteia. Există astăzi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
9 și 10). d) Inspirate din teoria conflictualistă sau dezvoltând în paralel critici la compoziția de roluri și reguli ale familiei tradiționale, perspectivele feministe asupra familiei subliniază gravele inechități în defavoarea soțiilor și a mamelor și acuză din punct de vedere epistemic considerarea familiei în forma ei tradițională, dar în mare parte și actuală, drept „ceva natural”. Feministele susțin că este vorba despre o construcție socială elaborată de bărbați, programată sau nu, pentru a le apăra privilegiile. Vom reveni asupra problemei în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din interacțiunea actorilor pe baza simbolurilor și așteptările de rol (vezi 2.5.2., etnometodologia). Important este că tot mai multe metode calitative sunt dublate de culegerea de date statistice. f) Consider însă că cea mai importantă și mai eficientă epistemic este paradigma, de inspirație economică, pe care o vom numi generic a analizei costurilor și beneficiilor. Este vorba de costuri și beneficii nu doar monetare, ci și culturale, psihologice etc. Înțeleasă într-o accepțiune lărgită, respectiva teorie conține următoarele idei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
evoluția (uneori degradarea) relațiilor conjugale, proiectele de viitor ar fi greu realizabilă, dacă nu imposibilă, fără interviuri de adâncime, comprehensive, fără apelul la „povestea vieții”, la biografii individuale și la „povestea (istoria) familiei” în cauză. Interesantă din punct de vedere epistemic și psihoestetic este punerea în paralel a diferitelor „povești de viață” emise de membrii familiei, problemă asupra căreia vom reveni în subcapitolul următor (2.5.). Așa cum observă și S. Chelcea (2004), o chestiune aparte o ridică intervievarea copiilor. Există aici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în fond, după principiul „excepția întărește regula”, tot la demonstrarea unei teorii. Dar așa cum dacă excepțiile devin tot mai numeroase, ele nu întăresc, ci subminează regula, tot așa rămâne de văzut câte cazuri atipice sunt. Intrigantă din punct de vedere epistemic este și chestiunea următoare: în ce măsură cazurile atipice se constituie într-un tipar și devin, altfel spus, un nou tip sau ele se distribuie aleatoriu nu numai față de ceea ce era considerat inițial tipic, ci și între ele? Într-o anumită măsură
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
conturată pe această problematică, numită etnoștiință (pe care unii antropologi au supranumit-o noua etnografie). Având ca exemplu cercetările clasice de etnobotanică, etnomuzicologie și cu deosebire cele de relații și denumiri de familie și rudenie, reprezentanții etnoștiinței au ca program epistemic - utilizând în principal tot o metodă de împrumut din lingvistică, analiza componențială - descoperirea metodelor de organizare a materialului cognitiv la nivelul diverselor colectivități culturale; astfel încât, descrierile și teoriile etnologului (antropologului) nu vizează acum numai datele, faptele ce privesc grupul, ci
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]