1,945 matches
-
Sfântul Apostol Ioan vede Adevărul ca praxis, trăire, ucenicul său Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Hristos este Adevărul nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că el este viața și mulțimea ființelor își găsește semnificația nesticăciosă întru Hristos, care recapitulează (anakefaleosis) în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. Sfântul Ignatie
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
mistică ortodoxă (prolegomene și autori principali de la Clement la Grigorie Palama) și altul de mistică apuseană (Eriugena, Francisc din Assisi, Eckhart), publicate abia în anul 1996. Tratarea este însă istoricizantă și intelectualizantă — mistica fiind văzută ca o problemă de natură epistemologică, deformație profesională a apologetului filozof. Despre Filocalie și Mistică Ortodoxă în spiritualitatea românească, sub regimul comunist Începând cu data de 1 ianuarie 1947, cursul de ascetică și mistică creștină de la Facultatea de Teologie din București a fost predat — doar un
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
coliziuni ci interferențe, mai toate aceste scriituri având inoculat - pe lângă acel ' adevăr ' , prezentat când cu oarece patimă, când argumentat mai sistematic, când pus în șăgalnică discuție - și antidotul: fie contrapuncte autoironice, fie îndoieli incluse homeopatic, fie propuneri de perspective antagonice (epistemologice, care-va-să-zică). Deseori reiterând, mai discret ori mai explicit, chestiunea esențială: cum că nimeni nu are în custodie exclusivă adevărul. Așa cum ne spuse și Marcus Aurelius acum aproape două milenii: Tot ce auzim este o opinie, și nu un fapt. Ceea ce
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
mistică ortodoxă (prolegomene și autori principali de la Clement la Grigorie Palama) și altul de mistică apuseană (Eriugena, Francisc din Assisi, Eckhart), publicate abia în anul 1996. Tratarea este însă istoricizantă și intelectualizantă — mistica fiind văzută ca o problemă de natură epistemologică, deformație profesională a apologetului filozof. Material documentar realizat de Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Despre Schimbarea la Fata in Traditia Ortodoxa - p. I... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
observăm că intrarea în secolul al XX - lea a fost dominată de un scepticism generalizat în ceea ce privea atât rolul cât și viitorul religiei în societatea modernă. A fost perioada în care gândirea occidental - europeană ducea la extrem consecințele pozitivismului epistemologic, „profeții suspiciunii” anunțând cu multă emfază caracterul retrograd, inutilitatea și iminenta dispariție a religiei. Puternic influențat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali ce
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
într-un tipar specific al antiformei de ordin postmodernist (indefinibilă sub aspect structural), nu întruchipează, dacă putem spune așa, decât o complicată reducție nenecesară a unui cod “natural” anterior formulat, un racursiu, cu alte cuvinte, deosebit de relevant, cu funcție deloc epistemologică, menit să indice însă nicidecum reflexia poetică a astrului solar în oglinda liniștită a unei ape, ci întreaga fenomenologie cercetată cu infinită precizie pe tot arealul său reprezentativ tocmai din dorința obținerii unui set informațional semnificativ legat de acest fapt
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
dintre ele publicate de autor în ultimii doi ani separat, dar beneficiind acum de o viziune unitară. Urmând o metodologie riguroasă și serioasă, cartea este împărțită în trei capitole: 1. Aspecte ale întâlnirii perspectivei teologice, filosofice și științifice în contextul epistemologic actual; 2. Relația dintre teologie și știință, valorificată în contextul cosmologic actual; 3. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - teolog mărturisitor al tradiției eclesiale în lumea contemporană. Părintele Dumitru Stăniloae - „cel mai influent teolog al contemporaneității..., venerat de mulți ca un părinte
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
observăm că intrarea în secolul al XX - lea a fost dominată de un scepticism generalizat în ceea ce privea atât rolul cât și viitorul religiei în societatea modernă. A fost perioada în care gândirea occidental - europeană ducea la extrem consecințele pozitivismului epistemologic, „profeții suspiciunii” anunțând cu multă emfază caracterul retrograd, inutilitatea și iminenta dispariție a religiei. Puternic influențat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali ce
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară, cu nefericirea generală. Acest hedonism a fost criticat de Hegel, deoarece este incapabil de a aplica fericirii categoria adevărului. Relativismul său profund nu constituie o eroare logică sau epistemologică în poezia lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
ante, inter și post) belice, până în vremurile noastre), obiceiurile și tradițiile, personalitățile ce i-au marcat decursul istoric, ajungând până în prezent. Așa după cum era și normal, cu profund respect pentru meseria de dascăl și ținând cont de principiile morale, etice, epistemologice, cartea este structurată în trei părți: • Partea I - Din istoria locurilor ori împrejurimilor Țigăneștiului - localizarea istorică și documentară; • Partea a II-a - Instituțiile Țigăneștiului - Tradiții și obiceiuri • Partea a III-a - Personalități ale comunei Țigănești, inclusiv prezentarea antecesorilor familiei autoarei
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară, cu nefericirea generală. Acest hedonism a fost criticat de Hegel, deoarece este incapabil de a aplica fericirii categoria adevărului. Relativismul său profund nu constituie o eroare logică sau epistemologică în poezia lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
europene, de la francezi, germani, polonezi, greci - italienii avându-și locul lor special în această diversitate națională și culturală. Nu pot să închei fără a mulțumi scriitorului Ștefan Dumitrescu care remarca: ,, Lectura cărții este o invitație, o chemare la un excurs epistemologic și estetic fascinant într-o țară de basm și de revelații, dar și o ilustrare a ceea ce sufletul românesc a creat, după Brâncuși, mai frumos, mai profund, mai înalt, mai miraculos în arta plastică, în sculptură. O dată introduși în acest
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
esența realului, iluminarea, revelația și fantasticul se îngemănează, ca să ivească în toată subtilitatea și frumusețea lui sensul operei. Sensul vieții, al minții, al sufetului omenesc, al dragostei, al setei de absolut. Pentru că o dată pornit împreună cu autorul pe aripile acestui excurs epistemologic te găsești simultan în planul concret al solului artistic, dar și în văzduhul metafizic al esențelor, al revelațiilor, al Ideilor pure". Dintre participanții la eveniment amintim pe prof. Mioara Gafencu, prof. univ. Dan Dascălu, prof. Ioana Grosaru (președinte a Asociației
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
aprilie 1920 publică articolul "Pascalia", o primă formă a textului său de referință "Juxta Crucem". Articolul, care tratează problema suferinței în creștinism, va fi reluat pe larg de Nae Ionescu în lecția de deschidere a cursului său universitar, intitulat "Funcția epistemologică a iubirii", publicat postum în revista Isvoare de filosofie, I, 1942. Un alt text de referință, "Suferința rasei albe", va fi publicat în anul 1924. Ca gazetar, dar și ca filosof, atinge maturitatea în perioada anilor 1926-1933, perioadă legată de
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Lucicăi Sava ajunge, cu siguranta pe labirintice căi, direct la sufletul lectorului avizat. Diversitatea ideilor și a mijloacelor de expresie, puternică transcendere a sensurilor, îngemănarea simbolurilor, fără a face abuz de un limbaj neconvențional, erudiția autoarei (predilecția acesteia pentru investigația epistemologica, cu valente psihanalitice și filosofice), iată câteva dintre punctele forte ale cărții. Și peste toate acestea se suprapun alternantele fulgurante de umbre și lumini, perpetua lupta a contrariilor, disputele eului, polemicile și retorica - o sisifica truda, ce fac din „Oglindă
OGLINDA UMBREI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357603_a_358932]
-
formă. Ele trebuie să fie vredinice de Dumnezeu și de Împărăție. Ungerea lui Iisus de către femeia păcătoasă arată raportul dintre iertare și iubire. Domnul Iisus Hristos iartă păcatele femeii ca să confirme faptul că există o relație de esență (nu una epistemologică) între iertare și iubire. Iubirea omenească izvorăște din iubirea lui Dumnezeu și o imită pe aceasta; „măsura iubirii corespunde măsurii iertării” iubirea unora neputând fi separată de iubirea altora. Ultimul comentariu și ultima analiză a Predicii de pe Munte argumentează și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
sfarme acel model impus de 60 de ani de un spirit critic tradițional; acela de “formă fixă” în literatură și artă, care țin de o mentalitate “tribală”. Ceea ce urmăresc în acest eseu este degajarea ideii de “Postmodernitate ca experiență ontologică, epistemologică și istorică “slabă” (sau“tare”) și a metodei de lucru pe care și-o face M. Cărtărescu despre “generația optzecistă” și anume că, există o gândire “tare” în perspectiva “sfârșitului artelor” și un nou început în “postmodernism”, care uzează de
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
și s-au pierdut în anonimat. Dar asta e un alt subiect care nu face parte din eseul meu. Vreau doar să subliniez că, irumperea modernității prin „Postmodernismul românesc” (Humanitas, 1999) al lui M. Cărtărescu, cu așa-zisa “experiența ontologică, epistemologică și istorică “slabă”, anunțând “sfârșitul artelor”, a scindat generația lui I.P. Culianu (1950-1991). Această carte critică cu pretenții de “monografie“ - la origine o teză de doctorat -, scrisă cu scopul de a face “curățenie generală” în literatura română contemporană, de a
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
stat, iar în 30-50 de ani vom dispărea ca popor, în fața acestui eveniment tragic singura soluție, pe care el o preconizează, fiind aceea a "încordării maxime și totale" a întregului neam, în vederea salvării sale. Acestea ar fi numai câteva repere epistemologice, care-i pot permite lectorului sau spectatorului, să descifreze nivelurile piesei, sensurile ei adânci, care sunt mai multe și cumplite. În realitate, piesa de față (Caragiale se pupă cu Stalin) este o tragedie înspăimântătoare despre destinul unui popor, purtând masca
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
desigur! ) cu o dată de naștere ( care pare să fie argumentul suprem! ) cu un cod numeric personal fără aceste lucruri nu figurezi în nicio baza de date a vieții abia acum nu exiști ( Decartes probabil se răsucește-n mormânt! ) ești ceva epistemologic diferit exiști pentru tine, dar nu exiști pentru ceilalți nu te poți prezenta în fața lui Dumnezeu fără un act de identitate ( evidența persoanei se ține și-n cer! ) Referință Bibliografică: Dezacorduri / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346
DEZACORDURI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340468_a_341797]
-
precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
în lumina teoriei” (Bunge, 1967, p. 214 ) și că “today’s facts have been built with yesterday’s theories” (Pierre Duhem cited by Ducrot O., 1984, p. 5); - coerentă, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologica între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J. B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru că faptele reale să poată fi integrate argumentării că evidente
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]