1,135 matches
-
etician integrist, el nu se încurcă cu activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
arta de a o urma pe Venus, de a te inspira de la ea, pentru a stânjeni, atât cât se poate, voința și capriciile zeului războiului. -8- Rafinarea unei rațiuni polemice. Pentru a duce un război contra războiului, Lucrețiu propune o epistemologie radical demistificatoare. Instrumentul lui? O rațiune polemică, în sensul primar al cuvântului: cine pleacă la luptă, conduce asalturi, dă lovituri crâncene și se hrănește cu cadavre părăsite pe câmpul de bătălie intelectual. Poemul expune o odisee marțială contra a tot
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele și contextul unei cauze materiale, imanentă fiecărui efect, oricare ar fi el. Acolo unde domnește misterul, rațiunea are cuvântul ei de spus pentru a risipi tenebrele și a elimina indefinitul. Epistemologia lucrețiană vizează îndepărtarea fricii. Legile naturii, imuabile, asigură derularea armonioasă a tot ceea ce se întâmplă. Nu zei, nu forțe oculte sau puteri întunecate, ci înlănțuiri de cauze reductibile printr-un efort al spiritului. Când se amestecă și inteligența, apar relații
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și din cauza subtilității teoretice. Dezbaterile majore purtate până în prezent au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere - valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Ce-a de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist - ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare În studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării În raporturile mereu schimbătoare dintre istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
H. a publicat traduceri în spaniolă din poezia italiană modernă, apărute în Spania sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care au crezut în posibilitatea realizării unei sinteze între credință și știință. Din aceeași perspectivă integratoare a ființei umane în ideea
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
a devenit necesară o modalitate de legitimare, ea poate fi foarte bine o modalitate ficțională. Brook Thomas trimite la o analiză a lui Blumenberg asupra metaforismului naufragiilor, de la Lucretius la Otto Neurath, din Cercul de la Viena. Blumenberg compară acolo dilema epistemologiei moderne cu sarcina navigatorilor care se văd În situația de a-și repara corabia pe mare, În lipsa pământului stabil. Thomas comentează că, În decursul secolului XX, distanța dintre locul naufragiului și cel al observatorului lui s-a micșorat până când observatorul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fantasmaticul drept niște realia, niște componente ale unei realități În care distincția dintre posibil, virtual și real nu mai funcționează. Mai mult, am avut impresia că Mihaela Încearcă să demonstreze că ficționalizarea este pe cale să devină, dacă nu chiar o epistemologie, ceea ce e mult spus, cel puțin o tehnică cognitivă alternativă. De aceea i-aș fi sugerat ca În locul titlului „O lume de ficțiuni”, care are o componentă metaforică ce diluează sensul problemei, să caute un titlu mai pregnant, ceva de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
participarea urmărește accesul la experiențe și la depășirea aparențelor sau a constructelor menite să blocheze accesul la realitate. Prin tehnicile observării se ajunge la cunoașterea profundă a contextului, iar cercetătorul dobândește o cunoaștere intimă a fenomenului. Observarea directă izvorăște din epistemologia intimității, a familiarizării profunde cu dimensiunea culturală a ființei umane (unde produsele, producătorii și producția În ansamblu se constituie În factori analitici). Observarea presupune evaluarea de situație (sau ceea ce În arheologie se numește evaluarea de sit). Această observare poate fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
obiectiv „ameliorarea structurii sociale”. Pe de altă parte, poziția privilegiată care revenea literaturii ca loc de dezbateri estetice și politice, În același timp, Într-o conjunctură În care filosofia universitară fusese obligată să se restrângă la probleme de metodă (logică, epistemologie) sau de istorie. Tentativele de raționalizare a profeției originare a comunismului științific, adevărata știință salvatoare, se află la originea inventării unei formațiuni sociale intermediare și relativ autonome Între capitalism și socialism. În conjunctură excepțională de la sfârșitul anilor ’70 și ’80
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Est, intervenind la Congresul Extraordinar al ȘED/PDS. Începînd cu 1990, a obținut o catedră În cadrul Universității Humboldt cu o disciplină originală, ecologia socială, inspirînd fondarea de societăți alternative și susținînd moduri de viață alternative. Precum În lucrările colectivului de epistemologie de la Universitatea din Leipzig. Léo Kofler (născut În 1907) a fost și el una din primele victime ale proceselor filosofice. Provenind dintr-o familie de mari proprietari evrei din Galiția, făcuse studii la Viena și fusese studentul lui Max Adler
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sarcinile proxime; - se utilizează și echipa de terapeuți ce asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală, care fac observații și oferă sugestii; - important pentru terapeut este să poată împărtăși și în tratament gândurile, crezurile, limbajul, ritualurile familiei, să înțeleagă epistemologia familiei și să realizeze astfel împreună cu familia o epistemologie coevolutivă (Tomm, 1984); - tehnicile principale sunt: întrebările circulare, ritualurile și conotația pozitivă (vezi 10.2 și 10.4). • Dezvoltările noi ale modelului comunicațional-sistemic merg pe linia soluționării problemelor printr-o definire
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală, care fac observații și oferă sugestii; - important pentru terapeut este să poată împărtăși și în tratament gândurile, crezurile, limbajul, ritualurile familiei, să înțeleagă epistemologia familiei și să realizeze astfel împreună cu familia o epistemologie coevolutivă (Tomm, 1984); - tehnicile principale sunt: întrebările circulare, ritualurile și conotația pozitivă (vezi 10.2 și 10.4). • Dezvoltările noi ale modelului comunicațional-sistemic merg pe linia soluționării problemelor printr-o definire mai specifică a lor și comparația cu situațiile când
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fost căsătorit cu scriitoarea Georgina Viorica Rogoz. Urmează cursurile liceale până în 1939, obținând bacalaureatul în 1944, când se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Termină facultatea în 1948, susținându-și examenul de licență în 1971, cu lucrarea Epistemologia genetică a lui Jean Piaget. Va ocupa o serie de posturi tehnice - laborant (1939-1940), muncitor la CFR (1941-1944), funcționar la Societatea de Telefoane, (1946-1948) - înainte de a deveni, din 1955, reporter și redactor la revista „Știință și tehnică”, de care își
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
-se permanent În planul cunoașterii umane. „Omul real”, sau „persoana În carne și oase” (M. de Unamunoă, este totdeauna același. Ceea ce se schimbă este modul În care omul este văzut, Înțeles și valorizat. Acestea sunt aspectele care configurează o autentică „epistemologie a umanului” și care, ca orice domeniu al științelor umane, vizând subiectivul, va suferi variații În raport cu sensibilitatea, gustul, inteligența și conținutul experienței istorice. Trebuie să acceptăm faptul că „omul real”, ca ființă naturală, este diferit de „omul conceptual”, care tinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de l’électrocardiogramme”, Presse Médicale no. 83, 14 octobre 1936 (recenzie a aceluiași Jean Filliozat În JA, 1936, fasc. 3, pp. 521-522), sunt cei dintâi care au stabilit posibilitatea științifică a acestor experiențe, adică au reușit omologarea, conform unei singure epistemologii, a două universuri complet diferite. De altfel, faptul a fost posibil, exact ca În vremea lui Honigberger, prin colaborarea cu yoghinii indieni. De această dată Însă, ea a dezvoltat forme atrăgătoare (un bhaktiyoghin care, „din curtoazie”, reintroduce În experiența sa
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un același interes literaturii fantastice, ar putea face câteva descoperiri importante: bunăoară, În primul rând că poziția operei, văzută din cele două calote, este pentru autorul ei binară și contradictorie: istoria religiilor există deopotrivă pentru că există și funcționează, conform unei epistemologii postiluministe, memoria diferitelor tradiții religioase, și, totodată, pentru că secularizarea fiecăreia (a „sacrului”) a făcut posibilă, pentru prima dată În istoria Occidentului, reunirea lor sub un unghi comun, În timp ce literatura fantastică urcă În amontele acestei secularizări. Și mai simplu spus, istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ca o consecință a diversificării pieței culturale, publicația își pierde semnificativ din pondere și impact, anterior uriașe. Va fi preponderent o „revistă de sinteză”, cu o miză interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate (7-9/1996), Austria (1-3/1997), Bucureștiul (4-6/1997), Balcanismul (7-9/1997), Fotbal (4-7
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
în ordinea logico-rațională, avem de-a face cu „imaginea-om”, considerat o formă a cunoașterii științifice-raționale, ca un epistem, simbol uman; acesta este omul care ne apare ca o imagine simbolică sau ca un element operațional în spațiul cunoașterii, al epistemologiei; c) în ordinea umană, avem de-a face cu „omul-subiect”, considerat subiect cunoscător, persoana umană ca ființă reflexivă, conștientă de sine, dar și de lume. Din cele de mai sus rezultă faptul că persoana are două dimensiuni: omul că ființă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Flegel, N., Social psychiatry, S. Karger, Basel, 1969. Petro, C., „Concetti attua i della malattia mentale”, în Igiene ment., 2-3, 20, 181, 1976. Pfister-Ammende, M., „Geistige Hygiene”, în Psychohygiene, Wissenschaft und Praxis, B. Schwabe and Co., Bassel, 1939. Piaget, J., Epistemologie des sciences de l’homme, Gallimard, Paris, 1970. Picat, J., Contribution à l’étude epidémilogique d’un grupe, de schizopirènes, teză în medicină, Paris, 1968. Platon, Oeuvres, vol. I-II, Pleiade, Paris. Plutarch, Despre mânie, despre liniștea sufletească, despre limbuție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Scepticismul francez (Montaigne, Pierre Charron, François Sanchez), Nicolas de Malebranche și Blaise Pascal. Se reiau observații anterioare despre gândirea lui Montaigne, cu formulări care le completează în mod fericit. În scurta analiză consacrată lui Malebranche se insistă asupra problemelor de epistemologie, iar secțiunea despre Pascal relevă semnificative corespondențe cu punctele de vedere ale unor exegeți străini de mai târziu. Solicitată să scrie și partea referitoare la Școala de la Marburg în cel de-al treilea volum al Istoriei filosofiei moderne (1938), V.
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
problemelor sociale, publicată în 1977. Este o încercare nu de a se rezuma la o simplă definire a problemelor sociale, ci, după câte știu eu, de dezvoltare a unei teorii a comportamentului social de formulare și soluționare a problemelor sociale. Epistemologia problemelor cu soluție unică/soluții multiple este dezvoltată în lucrarea Critica sociologică a tranziției (Zamfir, 2004). Neoiobăgia, în viziunea fondatorului ei, constituie o expresie sintetică a structurii agrare de clasă a societății românești de la sfârșitul secolului trecut, care esențializează pârghiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
felul acesta realitatea nebuniei. Plecând de la întrebarea dacă „trebuie să situăm nebunia în sfera umanului, sau umanul în sfera nebuniei?”, se desprinde un important domeniu epistemologic, deosebit de complex, cel al „bolilor mintale”, în care distingem trei direcții: psihiatria, psihopatologia și epistemologia științelor nebuniei (M. Thuilleaux). Elementul comun care le apropie, concentrându-le în același cadru, este persoana umană, ființa sub multiplele sale determinate: biologic, psihologic, istoric, sociologic, cultural, moral, religios. În cazul acesta observația clinică are un caracter pur empiric, reducându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologic, istoric, sociologic, cultural, moral, religios. În cazul acesta observația clinică are un caracter pur empiric, reducându-se la o „colecție de fapte”. Teoriile psihopatologice vor constitui un model de interpretare al sensurilor umanului, în raport cu faptele de observație clinico-psihiatrice. O epistemologie a acestor discipline științifice va participa, în final, la clarificarea principiilor și a fundamentelor acestora, sfârșind prin a plasa „fenomenul psihic morbid”, confiscat de medicină, în sfera umanului. Aceste aspecte ridică în fața specialistului, cel puțin două direcții de abordare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
metodele psihopatologiei au contingență cu experimentul din științele biologice. Din punct de vedere metodologic, psihopatologia este o formă particulară de cunoaștere a bolii psihice. Dar, concomitent, ea este și o modalitate particulară de înțelegere a alteralității psihice. Din acest motiv „epistemologia psihopatologică” se înfățișează ca o modalitate aparte de cunoaștere și de înțelegere a nebuniei, a fenomenelor psihice morbide, în sensul precizat de K. Jaspers, diferind astfel de „metoda experimentală”. Două probleme de ordin epistemologic se pun în sfera psihopatologiei: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]