1,134 matches
-
Sanjeev R. Kulkarni, "The problem of Induction", în Philosophy and Phenomenological Research, vol. 72, nr. 3, 2006, pp. 559-575. Marga, Andrei, Contractualismul lui John Rawls, http: //andreimarga.eu/contractualismul-lui-john-rawls-2/ 7 iunie 2014, accesat 2 aprilie 2015. Pârvu, Ilie, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Quine, Willard Van Orman, "Two Dogmas of Empiricism", în The Philosophical Review, vol. 60, nr. 1, 1951, pp. 20-43. , "Două dogme ale empirismului", în Materialismul dialectic și științele moderne - Epistemologie. Orientări contemporane, Ilie Pârvu
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Pârvu, Ilie, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Quine, Willard Van Orman, "Two Dogmas of Empiricism", în The Philosophical Review, vol. 60, nr. 1, 1951, pp. 20-43. , "Două dogme ale empirismului", în Materialismul dialectic și științele moderne - Epistemologie. Orientări contemporane, Ilie Pârvu (ed.), vol. 15, Editura Politică, București, pp. 33-59. , Word and Object, MIT Press, Cambridge (MA), 1960. Rawls, John, A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1971. Stich, Stephen P. și Nisbett, Richard E., "Justification
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sorea este licențiată în Filozofie și titulară a unui masterat în Filosofia umanului. Este doctor în Sociologie al Universității "Babeș- Bolyai" din Cluj și lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov, ca titular al disciplinelor Epistemologie și Sociologia religiei. Este autoare a volumelor Epistemologie generală (2000) și Epistemologia socioumanului (2005). A publicat peste 40 de articole și studii în reviste de specialitate și volume ale unor conferințe internaționale de profil. Este membră EASA (European Association of
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unui masterat în Filosofia umanului. Este doctor în Sociologie al Universității "Babeș- Bolyai" din Cluj și lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov, ca titular al disciplinelor Epistemologie și Sociologia religiei. Este autoare a volumelor Epistemologie generală (2000) și Epistemologia socioumanului (2005). A publicat peste 40 de articole și studii în reviste de specialitate și volume ale unor conferințe internaționale de profil. Este membră EASA (European Association of Social Anthropologists), SASC (Societatea de Antropologie Culturală din
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
umanului. Este doctor în Sociologie al Universității "Babeș- Bolyai" din Cluj și lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov, ca titular al disciplinelor Epistemologie și Sociologia religiei. Este autoare a volumelor Epistemologie generală (2000) și Epistemologia socioumanului (2005). A publicat peste 40 de articole și studii în reviste de specialitate și volume ale unor conferințe internaționale de profil. Este membră EASA (European Association of Social Anthropologists), SASC (Societatea de Antropologie Culturală din România) și CSSG (Centrul
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Kant, Critica rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, pp. 33, 106, 122. 7 Vezi Raymond Klibansky (ed.), Philosophy in the Mid-Century: A Survey, La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1967, p. 194. 8 Ilie Pârvu, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 46. 9 Ibidem, p. 47. 10 Rawls consideră definitorii pentru tradiția contractualistă lucrările Al doilea tratat despre cârmuire, de John Locke; Contractul social, de Jean-Jacques Rousseau și scrierile despre etică ale lui Immanuel
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
conjuncție de enunțuri" și "conjuncție duhemiană". White, A Philosophy of Culture, pp. 54-56, 80, 154-166. 44 Duhem, La théorie physique, pp. 303-304 [trad. n.]. 45 Vezi Willard Van Orman Quine, "Două dogme ale empirismului", în Materialismul dialectic și științele moderne - Epistemologie. Orientări contemporane, Ilie Pârvu (ed.), vol. 15, Editura Politică, București, p. 55 [subl. n.]. Quine are în teza Duhem, atunci când spune că: "enunțurile noastre asupra lumii externe înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai ca o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ficționale -, Mircea Ivănescu dovedindu-se de neegalat atunci când vine vorba de sugerarea (prin discrete procedee) a unei game extrem de variate de transgresări, infiltrări și amestecuri între cele mai diverse „straturi” ale realității și ale memoriei culturale sau - cum ar spune epistemologii - între diversele modele de realitate. Încălcările de granițe se produc nu neapărat în sensul unei transcenderi a planului realității (asumpțiile metafizice par mai curând absente), ci în acela al concilierii cât mai mulor „figuri posibile ale realului”. Titlul poemului este
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sens, Éditions Gallimard, Paris, 1991. 228. Stevens, Wallance, The Necessary Angel. Essays on Reality and Imagination, N.W. Alfred, A. Koph, New York, 1951. 229. Șora, Mihai, A fi, a face, a avea, Editura Cartea Românească, București, 1980. 230. Tagliagambe, Silvano, Epistemologia del confine, Il Sagiatore, Milano, 1997. 231. Tatarkiewicz, Wladislaw, Istoria celor șase noțiuni, trad. de Rodica Ciocan-Ivănescu, Editura Meridiane, București, 1981. 232. Todorov, Tzvetan, Littérature et signification, Libraire Larousse, Paris, 1967. 233. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, trad. de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care este inerentă dominației ă ce se vrea absolută ă a tehnicii și transformării lumii Într-o imensă piață de desfacere. Aceste procese de reinserție, În sensul dat de Karl Polanyi cuvântului, nu pot fi abordate decât cu ajutorul unei noi epistemologii, flexibilă și deschisă Înspre relativitatea logicilor și a raționalităților(Zaoual, 2002a). Gândirea complexă (Morin, 1992) este direct interesată de această vastă mișcare de recompunere a cunoașterii fragmentate, provenită din cultura Luminilor, uzată astăzi de productivism și de concurența „din toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de valorile lor (Hofstede, 1994; d’Iribarne, 1989; Porter, 1993). Concepții heterodoxe asupra actorului economic Paradigma neoclasică, bazată pe individualismul metodologic și pe principiul raționalității, consacră existența unui homo œconomicus universal, centru de decizie autonom, și se Înscrie Într-o epistemologie deductivo-nomologică a explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
considerăm un proces reciproc de deschidere Înspre cultura celuilalt, care mobilizează atitudini psihosocio-afective ale indivizilor ce intră În contact și care constituie o condiție esențială pentru Înțelegerea Între oameni provenind din spații foarte diferite. Descoperirea sensului pe care Îl atribuie epistemologia modernă conceptului de problemă l-a determinat, de altfel, să problematizeze acest tip de Întâlnire, să o analizeze În termeni de distanță Între referințe și norme diferite și de dificultăți generate de confruntarea dintre aceste diferențe. Rezolvarea oricărei probleme de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
după principii egalitare, ba chiar considerate echivalente, tind să devină obiectul unei atenții selective și să fie reținute cu prioritate” (Boudon, 1994, p. 36). Scepticismul radical este prin urmare puternic Încurajat: „Dacă există doar etno-adevăruri și etno-valori, etica, estetica și epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din această perspectivă, să ne Îndoim de necesitatea relațiilor interculturale, care pot să prejudicieze integritatea unei culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
conceptualizări adesea incompatibile. ν Pentru clarificarea problemei, trebuie făcut un ocol prin istorie și științele sociale, nu fără a problematiza modelele de inteligibilitate și datele pe care acestea le furnizează, prin raportare la o serie de exigențe ce țin de epistemologie, dar și de filosofia morală și de filosofia politică. Probleme de definire: tipuri de abordare și niveluri de analiză Ne mulțumim cel mai adesea, inclusiv În anumite lucrări academice, să definim rasismul prin cele două presupuse componente ale sale. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care mai revine și astăzi în branșele matematizate ale psihologiei, sociologiei, economiei, lingvisticii. Dacă ținem seama că majoritatea lucrărilor cu astfel de subiecte au fost până de curând dominate fie de criticile materialist-istorice în Est, fie de cele ale unor epistemologii pornite din științele naturii sau filosofii ale științei de factură pozitivistă, neokantiană, structuralistă, neotomistă, ludică și altele din Vest, putem înțelege și diferențele față de tradițiile care pledează pentru îmbinarea cunoașterii cu fantezia, imaginarul, poeticul în genere. Guénon susținea fondul spiritual
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
exemplu, hieroglifele, n.ns) sau mai depărtate (simbolurile algebrice, n.ns) de lucrurile pe care le denotă (prin convențiile adoptate de comunitățile care au ajuns să creeze limbaje scrise proprii, preluate apoi de popoarele cu care se învecinau, n.ns.). Epistemologia de mai sus avea tendințe materialiste clare, dar Locke nu le prea recunoștea. El considera că există o Ființă veșnică, un principiu gânditor, infinit de înțelept. Adăugând că acest "Dumnezeu" ar avea puterea să facă din îngrămădiri de materie existențe
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
stă în opoziție față de cultura occidentală, ci o completează. S-a trecut și la o reinterpretare a Bibliei, cartea sfântă atât pentru creștini, cât și pentru mahomedani și iudei. (13, p. 145) El a vrut să sublinieze distonanțele apărute în epistemologia occidentală în urma unor "tăieturi" și separări regretabile comise în gândire și apoi în viața socială. Un prim enunț critic al autorului a fost că Occidentul are o religie și o societate dogmatică. Și fiindcă societatea este mereu supusă temporalității, accidentelor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
obiectului lor și imperialismul totalitar ale metodei științelor "pozitive". Este ceea ce explică și abundența pluralistă a acestor "științe" la plural. Multiplicând microtăieturile între psihologie, psihanaliză, lingvistică, filologie, fonologie, fonetică, gramatologie și cum remarcă Boudon însuși sociologia cutărui sau cutărui domeniu, epistemologia modernă pune cumva în circulație inevitabila tăietură epistemologică în măsură să epureze problematica și, mai ales, să mascheze prin confuzii sterile recunoașterea omului ca obiect al științelor umane (e drept că acestea din urmă au, în zilele noastre, tendința să
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
științelor umane (e drept că acestea din urmă au, în zilele noastre, tendința să-și înfunde ceva mai adânc capul lor de struț în nisip, intitulându-se "științe sociale"). (Op. cit., p. 200) Durand nu încheie lista noilor contribuții promițătoare în epistemologia științelor omului fără a nu aminti simpatia acordată "celuilalt" prin contagiune afectivă, sentimentul unității cu el și compasiunea. Toate înțelese ca tipuri de socialitate, după M. Scheler. Relațiile dintre comunitate și societate propuse de F. Tönnies, reciprocitatea legăturilor lor în cadrul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
trecutul mitic împotriva viitorului utopiilor raționale, pentru imaginația poetică împotriva raționării reci. (2, p. 123) Rupându-se de romantism, W. Dilthey a susținut dualitatea dintre natură și trăire în teoria cunoașterii și dualitatea dintre științele naturii și științele spiritului în epistemologie. Prin trăire el apăra domnia eu-lui primordial, a interiorității și a conștientizării de sine, cu care Gadamer nu a fost de acord. Dimpotrivă, Gadamer a vrut să reabiliteze prejudecata, autoritatea, tradiția împotriva subiectivității luată drept criteriu al reflexivității. Inițiind o
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
stimulate de unele tipuri de instituții și periclitate de altele. Invers, uneori virtuți precum sinceritatea, dreptatea, curajul pot periclita dobândirea banilor, a renumelui sau a puterii. (28, pp. 200-205) Instituționalizarea științelor sociale este tratată de autor cu argumente care combină epistemologia cu ontologia și teoria acțiunii. De la interacțiunile "faptelor" cu "valorile", la separarea lor și, apoi, la adoptarea de către "experți" a tezei neutralității axiologice a predicțiilor sociale pe care ei le emit pentru a manipula oamenii cu așa-zisele legi și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
noastre, inclusiv. Printre ipoteze, una susține că, multe documente, acte, imagini ale lui N. Ceaușescu ar fi contrafaceri. Se pare, un fenomen destul de extins în cunoașterea socială și istorică pe care N. Djuvara l-a taxat în eseul său de epistemologie ca "relativitatea generală" în istorie. Un punct de vedere, desigur. Sugestivă în privința obiectivității cunoașterii societății este aceea despre tăblițele-cópii în plumb ale originalelor găsite în săpăturile pentru instalația de apă la Mânăstirea Sinaia, pe vremea lui Carol I. Ele ar
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
central" scris după normele "economiei de hârtie" de către un colectiv de cadre didactice universitare din Capitală, apărut în anul 1985 la EDP, 355 pagini), a fost înlocuită cu pluralismul unor discipline filosofice "liberale", asemănătoare cu "diferențierea și integrarea științelor fundamentale": epistemologie și logică, ontologie și antropologie filosofică, axiologie și filosofia culturii ș.a. Deși mai toate instituțiile superioare de învățământ românești s-au intitulat "universități", în curricule nu au mai încăput disciplinele filosofice. Procesul de la Bologna (1999) a instituit cadrul unitar format
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ne oprim acum. Dacă la primul nivel baza poziționării noastre este o situație de ordin emotiv, la al doilea nivel raportarea se face prin intermediul judecății, adică a unei conceptualizări deschise, operative și intenționale a sistemelor de cunoaștere, perfecte și unidimensionale; epistemologie pe două dimensiuni îndreptată critic spre unidimensionalitatea științei exhaustive. Nu este vorba, ca să spunem așa, doar de simpla identificare a limitei orizontale a științei, ci și a limitei verticale, în sus sau în jos. Orice epistemologie serioasă își recunoaște astăzi
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cunoaștere, perfecte și unidimensionale; epistemologie pe două dimensiuni îndreptată critic spre unidimensionalitatea științei exhaustive. Nu este vorba, ca să spunem așa, doar de simpla identificare a limitei orizontale a științei, ci și a limitei verticale, în sus sau în jos. Orice epistemologie serioasă își recunoaște astăzi propriile limite, întrucât, conștientă că nu poate fi exhaustivă în propriul ei domeniu de activitate, înțelege că și cunoașterea pe care o deține nu poate fi considerată dogmatic încheiată, motiv pentru care susține nevoia unei interdisciplinarități
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]