1,539 matches
-
din casete./ O-nchisoare ca valurile libe re-ale mării/ balansându-se cînd forța neantului te face/ pasăre astrală plutind..." Euforia imaginativă produce metafore prețioase în exces ridicând numeroase praguri de care cititorul trece cu greu. Mostre de prețiozitate sunt și epitetele regăsite în formulări de genul: "abrazivă agitație", "nevoi speculative" sau "păduri psihice". În următoarele trei cicluri: Navigatori printre concepte, Schismă între prezent și posteritate și Urmări ale vieții în antinatură, predispoziția pentru explorarea banalului cotidian de care aminteam la început
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu, Bibicu', (Nea) Puiu, (Nea) Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul - precum și stabila substantivizare ironică a adjectivului celui mai frecvent, Odiosul, redusă în glumă, prin anii 1992-1993, la hipocoristicul Odi (Ody). Denumiri parodice, preluînd
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
destinderea survenită în urma condamnării lui Stalin, ar fi urmat neapărat o strîngere de șurub și mai zdravănă față de ceea ce cîteva luni ni se păruse... Atît de tare era disputa mea cu Nego din Cișmigiu, încît ne supăram între noi, cu epitete ca naivule sau defetistule... Soarta a vrut să-mi dea mie dreptate, încăodată. Și să fiu, fără să vreau, "eroul" dezvăluirilor pe care Ion Negoițescu, arestat, - nu-mi mai aduc aminte data, întrucît nu mai riscam nici o însemnare, directă, politică
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
se activează în metafore: DEX-ul înregistrează la cuvîntul vampir sensurile figurate "asupritor" sau "criminal", care apațin însă în mod evident unei retorici desuete; utilizarea lor actuală ar fi cel mult în cheie ironică. La strigoi, sensul figurat din DEX - "epitet dat unui om rău, ursuz sau unui bătrîn cu apucături demodate" nu acoperă toate nuanțele semantice actuale. În limbajul politic, cuvîntul este folosit mai ales cu aluzie la revenirea malefică a unui trecut nu îndeajuns de mort: Ceaușescu e "cel
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
revăzută și adăugită, are o încheiere care motivează, flexibil și ductil, actul canonizării, furcile caudine, prin care se trece adesea până a se ajunge la liman. Părintele Prof. Dr. Cezar Vasiliu și-a adjudecat un final liric, definind, prin prisma epitetului, deloc ornant, chemările ortodoxismului de către toate regiunile României („bătrâna Dobroge, întristatul Cuadrilater, superba Muntenie, isteața Oltenie, blânda Moldovă, înlăcrimata Basarabie, dulcea Bucovină, înțeleapta Transilvanie, voievodatul Maramureș și mândrul Banat”). A se obserava puterea de sinteză a scriitorului care substanțializează istorie
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
mila Domnului) sau la calitățile morale ale bunului voevod: înțelepciunea, vitejia, cumpătarea. În schema noastră, aceste fundamentări se situează în cadrul procesului de eticizare a puterii. Cealaltă modalitate, explicită, de legitimări se manifesta în primul rând la nivel popular, folcloric, prin epitetele uneori pitorești sau imaginile totdeauna semnificative, cu ajutorul cărora poporul, "gura lumii", definea și aprecia pe conducători: cel Bun, cel Rău, cel Viteaz, cel Cumplit. Chiar epitetele fizice sau circumstanțiale aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai mult admirabilele
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
modalitate, explicită, de legitimări se manifesta în primul rând la nivel popular, folcloric, prin epitetele uneori pitorești sau imaginile totdeauna semnificative, cu ajutorul cărora poporul, "gura lumii", definea și aprecia pe conducători: cel Bun, cel Rău, cel Viteaz, cel Cumplit. Chiar epitetele fizice sau circumstanțiale aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai mult admirabilele metafore aplicate unor conducători fictivi: Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
tribului sau populației, să fie pus pe goană și ucis". Un asemenea țap ispășitor ar fi fost și Stalin (bine că nu și Hitler), cu care, deși se compară, poetul susține a nu fi avut nimic comun, arătîndu-se revoltat de epitetul de "stalinist" ce i s-a atribuit: "Părerea mea personală este că nici Stalin nu e, în mare măsură decît un țap ispășitor al numeroaselor crime pe care le-au comis alții în jurul său, și spun aceasta despre Stalin poate
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
cele mai joase și care - se spune, peștii în persoană, adică - luptară și ei împotriva invadatorilor sovietici în 1939... O mână de ostași pe schiuri, camuflați în pelerinele lor albe, ținând piept luni întregi hoardelor numeroase - și nu e un epitet hazardat, - de soldați asiatici cu stea roșie în frunte. Lacurile acestea, de toate mărimile, ajutară Finlanda, fiind aliatele de nădejde ale bravilor luptători lunecând pe schiuri. Iarna, artileria lor ușoară bombarda gheața groasă pe care treceau tancurile sovietice spărgând-o
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
Iuga își povestește simplu apropierea în timp de autorul Scînteilor galbene, de la respingerea juvenila că "prea trist", la descoperirea modernității lui: "Tot ce ne contrariază și seduce azi la poezia sfârsitului de mileniu, postmodernismul românesc cu toata cohorta lui de epitete, a început cu Bacovia: Omul începuse să vorbească singur... o, cum omul a devenit concret... Chiar." * Am citit cu interes și articolul lui Ion Buzera, Posteritatea bacoviană: momentul Mazilescu, ce demonstrează continuitatea "peste mode și timp" a bacovianismului la alt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
nyssean, aceasta înseamnă că progresul miresei nu se oprește niciodată. În unele locuri, scriitorul bisericesc Origen descrie mireasa Cântării ca „desăvârșită”, considerând că ea ar reprezenta creștinul matur, dar dumnezeiescul Grigorie, având cuvintele Apostolului Pavel în minte, refuză invariabil acest epitet și o caracterizează pe mireasă ca fiind „mai desăvârșită”; pentru că, într-un anume sens, după concepția sa, creștinul adevărat este întotdeauna imatur, pentru că țelul este chiar această „neajungere”, dar cu răspunsul etern la chemarea ascendentă a lui Dumnezeu. Sfântul Părinte
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
socialiste, Eminescu va fi ridicat la rangul de divinitate națională absolută. Orice vorbă, cuvânt sau gest al său capătă pentru "patrioți" dimensiuni colosale; discursurile despre personalitatea și opera sa se reduc de foarte multe ori la o indigestă aglomerare de epitete ridicole. A te atinge de el, a îndrăzni să pui în discuție idei formulate de el, a emite rezerve despre unele din operele sale, este un act catalogat imediat drept o intolerabilă acțiune îndreptată împotriva neamului nostru. Nu de mult
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > FEMEIE DIN STELE Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului FEMEIE DIN STELE Într-un ochi de cer tu locuiești Și-într-un gând de pe pământ Dragostea ta-i-n epitete somnoroase În metaforele zorilor stufoși Femeie stelară ,deschide-ți ochi tăi frumoși! Te reazemi de razele lunii argintii Spargi ziduri-în prezentul cu ochi vii Treci prin parfumul florilor de tei ... Ești muza și aprinzi scântei Femeie din stele,vino de
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
Rodica Zafiu Pentru o discuție serioasă despre politizarea dicționarelor românești în timpul regimului comunist e nevoie de o analiză atentă a unei mari diversități de situații: urmărind cuvintele absente, definițiile ideologice - de condamnare, prin epitete exprimînd judecăți negative - , suprimările parțiale, parantezele explicative istorizante ("în trecut", "în regimul burghezo-moșieresc"), dar și - semn consolator al onestității profesionale - numeroasele explicații corecte, neutre, pur descriptive, chiar ale unor cuvinte "cu probleme". Cazurile cele mai periculoase mi se par acum
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
respiră atât de greu și de sacadat în timp ce “te informează”, încât nu poți să nu te gândești că poate, săracul, tocmai a suferit un infarct și stă să dea colțul în direct. Iar discursul îi e și el sufocat de epitete, de metafore și de patetisme extrase, parcă, din manualul de impresionat fete de pension. Nu-ți zice că “vine Madonna”, îți zice că “diva, steaua, regina, prințesa, Dumnezeea... va păși... va pune pasul ei sfânt, unic și de neprețuit, pe
Gata! Au venit ţânţarii cu West Nile în trompe. Iar murim. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20100_a_21425]
-
ortodoxismului din jurul „Gîndirii“, oricîte poezii ar fi publicat Pillat în această revistă. De ce? Metaforele personificatoare duble au formă complexă (murmură pe ape copilăria mea), chiar șocantă prin îmbinarea neobișnuită a termenilor (închis-am fericirea în str`mtul ei hotar, unde epitetul str`mt se referă atît la scepticismul poetului privind dimensinile fericirii umane, cît și la suprafața restrînsă a domeniului de la Argeș). Încastrarea figurilor semantice una într-alta reapare la începutul strofei secunde, în care epitetul metaforic provoacă o comparație, să
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
str`mtul ei hotar, unde epitetul str`mt se referă atît la scepticismul poetului privind dimensinile fericirii umane, cît și la suprafața restrînsă a domeniului de la Argeș). Încastrarea figurilor semantice una într-alta reapare la începutul strofei secunde, în care epitetul metaforic provoacă o comparație, să spunem, de gradul doi (viile de aur ca banii într-o salbă), aflată și ea în cadrul unei metafore inițiale. Iar nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă, printr-un ingenios parigmenon sursă de aliterație
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
filologie“ impresionantă. Cu Tudor Vianu relațiile par să fi fost nu reci, dar lipsite de efuziuni, în spiritul auster cultivat de profesor, atât de mult interesat totuși de preocupările confraților lingviști, de stilistica limbii literare, aspect dezvoltat în comunicarea despre „epitetul eminescian“ și în atâtea altele. Dintre relațiile lui Marius Sala cu nelingviști aceea cu Eugen Simion, evocat în patru episoade, ni se impune drept cea mai plină de semnificații : intelectuale, morale, pur omenești. În fostul coleg de la Filologie (mai tânăr
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
portretul lui Kogălniceanu: „chițibușar, nerușinat, certăreț în afaceri, șarlatan politic și posedă un fond de răutate care îl îndeamnă să se distingă prin înclinația de a face rău de dragul de a-l face.“ (p. 316) La o asemenea șarjă de epitete ucigătoare, orice încercare de a-l reabilita pe Kogălniceanu ar fi neavenită, atîta doar că în vreme ce Kogălniceanu vorbește elogios despre Suțu, Suțu îl îngroapă sub o avalanță de anateme. De un tratament asemănător au parte Mihai Sturdza, Grigore Ghica sau
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
în școală, iar pentru ultimul punct din testare s-a făcut simulări la clasă. La acest subiect, băiatul a abordat tema unui peisaj de vară, pe când fata a descris, într-o scurtă compunere, un peisaj de iarnă, folosind metaforele și epitetele. Citește și: Având experiența anilor trecuți de la evaluările naționale, nici anul acesta nu vom scăpa de numeroasele "perle" care au făcut deliciul cititorilor pentru multă vreme. Următoarea probă, la matematică, va fi miercuri, pe 22 iunie. Cei peste 220.000
Ce spun părinţii despre examenul naţional cu basm şi meteoriţi () [Corola-journal/Journalistic/26017_a_27342]
-
frumoase obiceiuri care s-au arăta omenirea dacă ar fi chimia? Nu este nimic mai Cupidonul american, care își păstrat la sate și care nu lipsită de acest sentiment de frumos și mai tulburător ca arată amorul cu inimioare merită epitetul de “răsuflate”. rotunjire a propriei ființe, care privirile ochilor de îndrăgostit roșii străpunse de săgeți și În ultimii ani, la oraș, stă la baza vieții, refugiul care spun povești de iubire pe răvașe parfumate. Virilitatea tinerii dornici de înnoire, celor
Ce e iubirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/87_a_50]
-
extrem de elocvent și d eplin de substanță, în esență. Imaginile artistice abundă în elemente ce țin de o sensibilitate cultivată, figurile de stil nu se pierd în volute ostentative, dar atrag atenția prin noblețea mesajului pe care îl compun. Comparațiile, epitetele, enumerațiile, repetițiile, inversiunile, invocațiile, interogațiile și exclamațiile retorice se numără printre podoabele cele mai valorificate. Sintaxa frazei curge lin, fără căderi sau opriri bruște, printr-o grație a scrisului care îl recomandă pe părintele Radu Botiș ca pe un fin
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
Articolele Autorului Am vrut cândva să uit de noi, Am vrut să nu-ți mai simt parfumul, Dar printre viscole și ploi ne-am regăsit ușor tărâmul. Fascinați am fost din prima clipă, Entuziasmul pe loc ne-a copleșit, De epitete s-a făcut risipă.... și de îmbrățișări ce-au curs la infinit. Nimic nu se-ntâmpla la fel, Cu trăirile din vremurile apuse. Se întreceau săgețile-n duel ce atrăgeau privirile seduse. De atunci dorințele se-nlănțuie, Iubirea, fără luptă
IA-MI MÂNA ȘI ZBOARĂ CU EA PÂNĂ LA STELE! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381627_a_382956]
-
idei. Autorul se întrece pe sine prin limba literară cu parfum de cronică moldovenească pe care o folosește parcă îmbogățind-o în această plăcută lucrare inspirată din viața reală a personajelor. Este „ o limbă domoală, blajină, cu largi volute metaforice, epitete și comparații neașteptate” (Gheorghe C. Patza / „Cuvânt înainte”). Pe de altă parte, scriitorul Vasile Sfarghiu socot că a intrat în conștiința cititorilor și prin preocuparea sa permanentă de a le oferi cât mai multe, cât mai bogate și cât mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Residenza Dutzu era cunoscut gazdelor, dar ce am mâncat noi poate fi comandat de oricine trece pragul pensiunii. Fără să mai lungim introducerea, vă spun că am mâncat o pastrama de berbecuț preparată după o rețetă marca Dutzu. Nici nu știu ce epitete să folosesc pentru a va descrie ce gust sublim a avut această delicatesă culinara. Preparată în sos de vin, aromata cu coniac am gustat: Pastrama de berbecuț și alte mirodenii, datorită procedeului termic folosit, aceasta pastrama ți-se topește în
E timpul pastramei, domnilor! (III) [Corola-blog/BlogPost/97013_a_98305]