433 matches
-
Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In acest fel, egumenul Cetățuiei era împuternicit să numească la Hlincea un epitrop”<footnote Idem, Două monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de venituri pentru mănăstire erau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un țârcovnic. Dar lucrul cel mai de seamă este numirea unui epitrop, motivându-se astfel: „Și fiindcă această mănăstire... n-au avut purtătoriu de grijă... fiind călugărițele parte femeiască și nu pot a căuta tote cele ce să cuvin spre folosul mănăstirii”. Cum se vede, vodă are grijă doar de „sfânta mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
alta... De multe ori se îndatorau la mănăstire punând zălog cine știe ce lucruri. Se întâmpla însă ca din nenumărate pricini îndatoratul să nu-și poată răscumpăra zălogul la soroc. Vodă este neiertător. Grigorie Alexandru Ghica voievod cere la 28 aprilie 1777 epitropului mănăstirii Socola „ca să aducă zăloagile aicea și să să prețăluiască de vornicii de poartă și să să vândă ca să nu să păgubească mănăstirea de venitul ei”. Ce zici, fiule? Continuăm sporoava sau o mântuim pentru astăzi și mergem la vecernie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
danie. Cum, părinte? Așa cum a făcut Grigorie Ghica voievod la 2 aprilie 1741 (7249), când dăruiește mănăstirii Barnovschi din bunurile altuia. Cred că știu ce vrea să spună sfinția ta. Vodă face danie din averea lui Gheorghe Ursache, al cărui epitrop era și care „au dat și el obșteasca datorie morții, la vârsta tinerețelor sale, fiind încă holtei, neînsurat”. Vodă a dat mănăstirii Barnovschi „Satul łușca, ce este în ținutul Cernăuților”. Și mai spune vodă că oricine din rudeniile decedatului sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare an „a trie dzi după dzua praznicului Sfântului Spiridon” marii dregători: vel logofătul, vel postelnicul, vel spătarul, vel vistiernicul „să margă... acolo, la mănăstire, să caute sama epitropilor ce vor fi după vremi și de venituri și de cheltuielile anului”. Vezi bine, fiule, că vodă nu prea îi lăsa pe cei de la mănăstirea Sfântul Spiridon să se bucure de praznic. Îi pune să dea samă de ce-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se scoată măcar o para chioară. Miere să fie, fiule, că muște se adună cu nemiluita! Eu zic să mergem mai departe, părinte. Uite că în inventarele întocmite de egumenul Sofronis la 1 iunie 1761 (7269) și cel făcut de epitropii mănăstirii la aceeași dată găsim un lucru cu totul deosebit. Despre ce ar fi vorba, că m-ai făcut curios peste poate! La capitolul „Tij argint” - adică tot argint, găsim: „1 săcrieș cu tot tacâmul de herurghica de spitalii...” Ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au închinat la sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, de aice din orașul Ieșului, priimindu să facă și poslușanie, adică: în purtarea sa de grijă să fie toată cheltuiala bolnavilor și a spitaliei după așezarea ce au făcut cu dumnealor boierii epitropi”. Cu alte cuvinte, el și-a luat sarcina să țină spitalul și bolnavii pe cheltuiala lui și unde mai pui că a hotărât „să facă și poslușanie”. Când îi să-ți pui cenușă în cap, ți-o pui și gata
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la orânduitele ceasuri, după orânduiala doftorilor”. Vodă este și mai drastic când hotărăște: „Dohtorul cel mare al Curții gospod... să nu aibă cât de puțin amestec la spitalul acesta, nici la spițeria spitalului”. Numirea doctorilor se va face numai de către epitropi „pe care îl vor socoti de om vrednic”. Iar de se va întâmpla ca doctorului din spital „îi va prisosi vreme peste... slujba lui la spital și se va întâmpla să-l cheme vreun bolnav de aice din oraș să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se va întâmpla să-l cheme vreun bolnav de aice din oraș să aibă voie să meargă și nici atuncea să nu aibă supărare despre doftorii domniei”. Domnul nu-l uită nici pe spițer, care trebuie să fie ales de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru doftori, i gherah, i spițer și alți oameni din slujba spitalului ca să vază cum urmează la rânduiala slujbei lor și pentru purtarea de grijă a bolnavilor”. Iar „boiarii epitropi... să fie cu purtarea de grijă... atât pentru strânsul banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cum urmează la rânduiala slujbei lor și pentru purtarea de grijă a bolnavilor”. Iar „boiarii epitropi... să fie cu purtarea de grijă... atât pentru strânsul banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt purtare de grijă a rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gâlceavă iarăși n-am putut de blestăm, fiind închinate bisericii; numai aceasta am aflat mai bună, ca să împăcăm cu sfinția sa părintele patriarhul, să dăm o moșie din partea tutulor fraților la Sfântul Mormânt;... și noi cu toții am socotit și am făcut epitrop pe dumnealui badea Sandul Sturza vel logofăt... să socotească o moșie din moșiile moșului nostru Ilie Sturza care sânt neîmpărțite și să dea acea moșie din partea tuturor fraților la Sfântul Mormânt și să rămânem și noi cu toții odihniți despre această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cea de cătră dumnealor epitropii svintii mănăstiri Halchi cerire, luând sama tuturor veniturilor svintii mănăstiri Aron Vodă, ce iaste închinată la numita de sus mănăstire, cum și cheltuielilor ce s-au făcut, după socoteala ce-au arătat arhimandritul Domitiian... ― Acești epitropi de la Halchi nu se sfiesc să-i ceară socoteală lui vodă, fiule! ― Păi, ei voiau să obțină de la vodă încuviințarea reînvestirii ca egumen al Mănăstirii din Țarină a arhimandritului Domitiian. Și spun trimișii lui vodă mai departe: “La cercetare ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nimică n-au prăpădit ce încă au adaos oarișce. Drept aceea,... de va fi și voie înălțimii tale, ca să să orânduiască egumenu la această mănăstire Aron Vodă și după orânduiala și a altor mănăstiri închinate, să să scrie la dumnealor epitropii sfintei mănăstirii Halchi, ca să i să trimită carte de egumenie”... “1787 iuni 11”. ― Acum se cade să vedem ce hotărăște vodă la 1787 iunie <după 11>, fiule. ― Apoi, părinte, din câte hotărâri voievodale luate în urma unor anafore am citit, nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca unul ce are metania sa la mănăstirea de la Halchi, s-au arătat silitor folositoriu și bine chivirnisitoriu pân(ă) acum mănăstirii de aici Aron Vodă, care iaste metoh la Halchi, cum ne-am adeverit domniia me de la dumnealor boierii epitropi, ce sânt iscăliți la anaforaoa aceasta,... iată dar că după arătare și cerire dumilorsale boierilor epitropi, domniia me am făcut egumen la mănăstire Aron Vodă pe precuviosul arhimandrit chir Dometiian și i s-au dat mănăstire aceasta pe a sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bine chivirnisitoriu pân(ă) acum mănăstirii de aici Aron Vodă, care iaste metoh la Halchi, cum ne-am adeverit domniia me de la dumnealor boierii epitropi, ce sânt iscăliți la anaforaoa aceasta,... iată dar că după arătare și cerire dumilorsale boierilor epitropi, domniia me am făcut egumen la mănăstire Aron Vodă pe precuviosul arhimandrit chir Dometiian și i s-au dat mănăstire aceasta pe a sa purtare de grije... Pentru aceea poroncim domnie me voao, tuturor poslușnicilor i robilor mănăstirii Aron Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Măi-măi! Mare ți-i minunea Ta, Doamne”. Apoi, revenind din mreaja gândurilor, a hotărât: ― Hai să vedem ce se mai întâmplă cu mănăstirea asta a lui Aron Vodă, fiule. Să sperăm că merge ca ceasul, așa cum glăsuiește anaforaoa iscălită de epitropii mănăstirii Aron Vodă trimiși de domnitor - la cererea epitropilor mănăstirii Halchi - să cerceteze activitatea arhimandritului Dometiian, în vederea reînvestirii acestuia. ― Însă nu înainte de a vedea, părinte, și încuviințarea boierilor epitropi ai mănăstirii Aron Vodă ca Dometianos să rămână egumen al acestei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din mreaja gândurilor, a hotărât: ― Hai să vedem ce se mai întâmplă cu mănăstirea asta a lui Aron Vodă, fiule. Să sperăm că merge ca ceasul, așa cum glăsuiește anaforaoa iscălită de epitropii mănăstirii Aron Vodă trimiși de domnitor - la cererea epitropilor mănăstirii Halchi - să cerceteze activitatea arhimandritului Dometiian, în vederea reînvestirii acestuia. ― Însă nu înainte de a vedea, părinte, și încuviințarea boierilor epitropi ai mănăstirii Aron Vodă ca Dometianos să rămână egumen al acestei mănăstiri: În fruntea răspunsului boierilor epitropi și-a pus
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Să sperăm că merge ca ceasul, așa cum glăsuiește anaforaoa iscălită de epitropii mănăstirii Aron Vodă trimiși de domnitor - la cererea epitropilor mănăstirii Halchi - să cerceteze activitatea arhimandritului Dometiian, în vederea reînvestirii acestuia. ― Însă nu înainte de a vedea, părinte, și încuviințarea boierilor epitropi ai mănăstirii Aron Vodă ca Dometianos să rămână egumen al acestei mănăstiri: În fruntea răspunsului boierilor epitropi și-a pus numele: “Leon mitropolit(ul) Moldovei <m.p.> Iată ce scriu boierii epitropi: “Pentru că și sfântul arhimandrit chir Dometianos, acum egumen al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
domnitor - la cererea epitropilor mănăstirii Halchi - să cerceteze activitatea arhimandritului Dometiian, în vederea reînvestirii acestuia. ― Însă nu înainte de a vedea, părinte, și încuviințarea boierilor epitropi ai mănăstirii Aron Vodă ca Dometianos să rămână egumen al acestei mănăstiri: În fruntea răspunsului boierilor epitropi și-a pus numele: “Leon mitropolit(ul) Moldovei <m.p.> Iată ce scriu boierii epitropi: “Pentru că și sfântul arhimandrit chir Dometianos, acum egumen al mănăstirii Aron Vodă, prin înscrisul către noi promite că va plăti nestrămutat toate promisiunile conținute, de aceea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Însă nu înainte de a vedea, părinte, și încuviințarea boierilor epitropi ai mănăstirii Aron Vodă ca Dometianos să rămână egumen al acestei mănăstiri: În fruntea răspunsului boierilor epitropi și-a pus numele: “Leon mitropolit(ul) Moldovei <m.p.> Iată ce scriu boierii epitropi: “Pentru că și sfântul arhimandrit chir Dometianos, acum egumen al mănăstirii Aron Vodă, prin înscrisul către noi promite că va plăti nestrămutat toate promisiunile conținute, de aceea și noi am dat prezentul nostru înscris în mâinile sale, în care, dacă se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să devină egumen cu principiile de viață pe care el însuși le cere”. “1787 iunie 18”. “Gheorghe Sturza vel log(o)f(ă)t <m.p.>; ... hatman <m.p.>; Iordache Cant(acuzino) <m.p.>”. “Scrisoarea aceasta aducând-o dumn(ea)lor numiții boieri epitropii m(ă)n(ă)stirei Aron Vodă și înainte noastră, ne-au poftit ca se o adeverim și noi. Drept aceea o am iscălit”. “1787 iunie 23”. “N. Roset vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Cant(acuzino) vel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintru svinți părintele nostru și marele ierarh al lui Hristos, Nicolae, făcătorul de minuni, care numită mănăstire aflându-se metoh la Halchii și rânduind domniia mea după rugăminte ce ne-au făcut epitropii mănăstirii Halcăi, de s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al Ierusalimului”... ― Decăderea și sărăcirea mănăstirii Galata s-a produs doar în 34 de ani (1584, anul zidirii de către Petru Șchiopu voievod, și 1618, anul închinării la “cetatea Ierusalimului” de către Radu Mihnea voievod). Asta dovedește că mitropoliții vremii și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea voievod dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu scrisoarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]