562 matches
-
fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor să fie suportate de instituțiile care trimiteau pentru internare pe acești bolnavi, dar în intențiile sale Epitropia depășea deseori limitele. În special cu Comisia interimară a orașului Iași, Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem, spre exemplu, una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru un oarecare Negruți, bolnav din Iași, întreținut la Golia. Președintele Comisiei interimare, cu adresa nr. 4959 din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
instituțiile care trimiteau pentru internare pe acești bolnavi, dar în intențiile sale Epitropia depășea deseori limitele. În special cu Comisia interimară a orașului Iași, Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem, spre exemplu, una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru un oarecare Negruți, bolnav din Iași, întreținut la Golia. Președintele Comisiei interimare, cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei, cu referire la pretenția de mai sus, în felul următor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem, spre exemplu, una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru un oarecare Negruți, bolnav din Iași, întreținut la Golia. Președintele Comisiei interimare, cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei, cu referire la pretenția de mai sus, în felul următor: "Pentru ultimul rezultatu la adresa Dv. 1318 am onoare a vă răspunde, domnilor membri, că primăria, ca și mai înainte, vă arată și acum că întrucât individul Teodoru Negruți nu vi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spre a se interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți fără a vă plăti bolnavii aflați în filantropia Dv. ss. Prof. T. Maiorescu". Răspunsul Epitropiei este elocvent: "Epitropia a prevăzut de mai înainte că va fi refuzată legala cerere și s-au așteptatu chiar a primi un asemenea răspuns pentru că totdeauna cându este vorba de satisfacerea Cassei aflăm rezistența cea mai absolută și mai încercatu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți fără a vă plăti bolnavii aflați în filantropia Dv. ss. Prof. T. Maiorescu". Răspunsul Epitropiei este elocvent: "Epitropia a prevăzut de mai înainte că va fi refuzată legala cerere și s-au așteptatu chiar a primi un asemenea răspuns pentru că totdeauna cându este vorba de satisfacerea Cassei aflăm rezistența cea mai absolută și mai încercatu tocmai pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
etc. etc.". Conflictul era cronicizat, cum reiese din multe adrese, și se reflectă asupra bolnavilor care erau cele dintâi victime ale neînțelegerilor, fiind în permanență purtați pe drumuri. Relativ al spitalizarea bolnavilor în Ospiciul Golia, este prețios dosarul 562 Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872, care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică, de altfel, cu aceasta de la alte ospicii. Pentru internare se cereau: avizul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică, de altfel, cu aceasta de la alte ospicii. Pentru internare se cereau: avizul unei comisii medicale, în prezența procurorului; avizul Epitropiei; fixarea unei taxe pentru plată. Aceste condiții s-au complicat pe parcurs, complicare care avea ca scop evitarea oricăror abuzuri în internarea unor persoane eventual sănătoase. Aprobarea Epitropiei devenise necesară, după cum se exprimă însăși instituția într-un răspuns către dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Pentru internare se cereau: avizul unei comisii medicale, în prezența procurorului; avizul Epitropiei; fixarea unei taxe pentru plată. Aceste condiții s-au complicat pe parcurs, complicare care avea ca scop evitarea oricăror abuzuri în internarea unor persoane eventual sănătoase. Aprobarea Epitropiei devenise necesară, după cum se exprimă însăși instituția într-un răspuns către dr. I. Felix, care ocupa funcția de secretar general: "nici nu s-ar putea admite raționalmente ca în spitalele Casei Sf. Spiridon fiecare să dispună după placul său fără
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz". Încercăm să surprindem, astfel, evoluția spitalului de la 1866 până în 1900, pe baza unor informații privind administrația, mișcarea bolnavilor etc. La 1866, suma ne informează dosarul nr. 481 u.p. din Fondul Epitropiei Generale a Sf. Spiridon (Arhivele Statului Iași). Ospiciul funcționa cu 29 crivate. Conform inventarului, lenjeria era relativ suficientă, dar în stare proastă, transferată de la alte instituții ale Epitropiei, spitale mai importante. Existau 56 cămeșoaie și 56 fuste, cearșafuri, precum și "oghialuri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
La 1866, suma ne informează dosarul nr. 481 u.p. din Fondul Epitropiei Generale a Sf. Spiridon (Arhivele Statului Iași). Ospiciul funcționa cu 29 crivate. Conform inventarului, lenjeria era relativ suficientă, dar în stare proastă, transferată de la alte instituții ale Epitropiei, spitale mai importante. Existau 56 cămeșoaie și 56 fuste, cearșafuri, precum și "oghialuri rupte". Starea de igienă a bolnavilor era precară. Condițiile de dormit proaste, lipsa unei băi, "oghialurile" greu de spălat creau, probabil, promiscuitate, care a impresionat atât de mult
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
utiliza a fost un dosar care figurează la Arhivele Statului Iași, sub nr. 4561 (Tr. 1884), dosar care relatează despre o revizie generală a ospiciului, care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în fondul arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de Mănăstirea Adam" a trecut în fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă mai importantă care ne poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Despre dr. Lăjesco aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care relatează despre o revizie generală a ospiciului, care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în fondul arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de Mănăstirea Adam" a trecut în fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă mai importantă care ne poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Despre dr. Lăjesco aflăm din document că era încă tânăr. Din informațiile noastre, provenind de la V. Gomoiu și de la P. Pruteanu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la Ospiciul Adam. Recapitulând puținele date pe care le avem despre Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte, mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristic pentru vechimea acestei instituții rezistența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit "sigiliu al stabilimentului din 1833", în prezent de negăsit. Precum nu putem stabili data de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
descifra nici durata existenței sale. Instituția nu mai funcționa în 1880, dar nu posedăm în prezent informații cu privire la circumstanțele desființării și motivele care au determinat dispariția sa. Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca Prea mică pentru a fi preluată administrativ de Epitropie, unitatea staționară de la Râșca a continuat să primească alienați până spre 1890, după are nu mai găsim nici solicitări, nici repartizări de bolnavi către această mănăstire. În aceeași perioadă mănăstirea a decăzut mult, chiar și zidurile sale ruinându-se până în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fost la Râșca, aici femeile bolnave locuind în sat, în casele foarte liniștite care constituie satul mănăstiresc din imediata circumferință a mănăstirii. Pentru același motiv este probabil că această colectivitate, mai puțin organizată, nu a trecut în 1865 sub administrația Epitropiei ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din imediata circumferință a mănăstirii. Pentru același motiv este probabil că această colectivitate, mai puțin organizată, nu a trecut în 1865 sub administrația Epitropiei ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest post, dr. Fleischer, a demisionat, motivând că leafa
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spiritual și material în special bisericii. Numai asistența medicală a fost acordată mai târziu de cadre cu pregătire medicală. Admisiunea bolnavelor era de resortul Mitropoliei, singur Mitropolitul putând aproba o astfel de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860* MĂNĂSTIRI Neamț Golia Râșca Adam Agapia Văratec Vorona REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 101 16 82 3 49 24 Melancolie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Trouvés de Iassy". Ospiciul Galata este situat în imediata apropiere a mănăstirii Galata, dar această apropiere nu are nici o semnificație, deoarece între mănăstire și ospiciu nu au existat decât relații de vecinătate. De la început, ospiciul a fost pus sub administrația Epitropiei Generale a Casei Sf, Spiridon. Casele în care s-a instalat ospiciul aparținând familiei Mavrogheni, nu au avut nimic comun cu mănăstirea Galata În Arhivele Statului din Iași aflăm (tr. 1884, Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele răposatei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în aceste condiții, ospiciul Galata nu putea constitui nici pe departe o rezolvare. Știm despre acest ospiciu că primea bolnavi numai dintre "pământenii ce n-au închipuire de a se hrăni", "betegii neputincioșii" și "bătrâni neputincioși", primiți pe baza recomandării Epitropiei Generale. În realitate, sub aceste denumiri, patologia era bine reprezentată. Cu toate acestea, la Galata, în adevăr, condițiile erau de ospiciu, și nu de spital. Găsim, astfel, o infirmerie, care să asigure la nevoie tratamentul asistaților. Acești asistați, cu excepția celor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
net caracterul psihiatric pe care l-a avut instituția, cum rezultă din mai multe documente, din care menționăm doar pe unul singur mai semnificativ adresat Ministerului Treburilor din Năuntru a Moldovei 75, prin care cineva se plângea de faptul că Epitropia Casei Mănăstirii Sântul (sic) Spiridon refuză a primi bolnavi incurabili alienați la "ospițiile" sale, întrebând: "Apoi Onoratul Minesteriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura? căci un altu Ospițiu unde se sî poate trimite câtu însă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Sântul (sic) Spiridon refuză a primi bolnavi incurabili alienați la "ospițiile" sale, întrebând: "Apoi Onoratul Minesteriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura? căci un altu Ospițiu unde se sî poate trimite câtu însă pentru propunerea Epitropiei că i s-au trimisu o femeie lipsită de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimasă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciului destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acuma cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "De aceia daru Prefectura neavându unde plasa pe niște asemenea nenorociți până la deslegarea nemijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimete" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferend, a scris în rezoluția sa (nr. 28472): "Epitropia nu are nici un cuvânt de a refuza primirea unor asemenea bolnavi având un inadins hospițiu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
niște asemenea nenorociți până la deslegarea nemijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimete" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferend, a scris în rezoluția sa (nr. 28472): "Epitropia nu are nici un cuvânt de a refuza primirea unor asemenea bolnavi având un inadins hospițiu inființat de fostul Domn Gr. Ghica pentru acest sfârșit". Acest ospiciu, era, desigur, Galata. Rezultă, de aici, că, încă cu peste un veac în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
condițiile amintite, istoria bolnavilor mintali în Moldova se confundă, până la un punct, cu istoria penitenciarelor. Într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin această filieră. Ele nu aveau nici o relație oficială cu Epitropia sau cu oficialitatea sanitară, în optima timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la Ismail (până la cedarea Basarabiei), Dobrovăț (Vaslui), Bisericani (Neamț), Pângărați (Neamț), Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui). Aceste instituții aveau un
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de al doilea medic secundar. Amândoi erau, în același timp, și medicii Spitalului Neamț, ambele funcțiuni, pentru fiecare dintre ei, fiind exercitate în cadrul atribuțiilor trasate de Epitropie. Ambii erau doctori ai Facultății de Medicină din Paris. Nosographul a apărut la 5 iulie 1877. Doctorul Ulle semna o prefață în care mărturisea intenția de a publica mai ales cazuistică, foarte bogată la Neamț. Astfel, doctorul Ulle menționează în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]