124 matches
-
sunt cele care precizează că anatomia omului este mai asemănătoare cu a erbivorelor, cu tracte intestinale lungi și dinți neascuțiți, spre deosebire de omnivore și carnivore. Dinții umani, cu tot cu caninii relativ tociți, sunt mai asemănători cu cei găsiți la animalele cu diete erbivore. Experții în nutriție cred că primii oameni neevoluați au ajuns să mănânce carne ca rezultat al schimbării drastice a climatului, care a avut loc acum 3-4 milioane de ani în urmă, când pădurile și junglele s-au uscat și au
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
aspectul unor urși de dimensiune mai mică, cu picioare pentadactile scurte și coadă scurtă. Au un marsupiu care se deschide înainte. Formula lor dentară este 1•0•1•4/1•0•1•4 = 24, nu au canini, iar regimul alimentar erbivor. Sunt răspândite în regiunile muntoase din Australia și insulele de la sudul său, unde își sapă vizuini în pământ. Cea mai bine cunoscută specie este "Vombatus ursinus", vombatul (wombatul) comun. După aspectul exterior vombații se aseamănă cu urșii mici: corpul gros
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
cardiace specializate (sau o pată glandulară) în curbura mică a stomacului - o trăsătură particulară a vombaților, întâlnită și la ursuleții koala și la castori. Formula dentară: 1•0•1•4/1•0•1•4 x 2 = 24, iar regimul alimentar erbivor. Dinții hipselodonți cu o creștere continuă. Incisivii de dimensiuni mari, acoperiți cu smalț doar anterior și lateral. De dinții jugali ei sunt separați de o diastemă. Nu au canini. Premolarii și molarii mari, cu tuberculi mici pe suprafața de masticație
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
solitari, fiecare individ având teritoriul său de activitate; nu stau perechi decât în perioada de reproducere. La o privire superficială, indivizii unei populații pot apărea ca alcătuind o colonie, dar în cadrul ei, aceștia nu-și încalcă teritoriile. Regimul alimentar este erbivor. Vombații se hrănesc mai ales cu ierburi, scoarță și rădăcini de plante superioare, dar și cu alge. Au preferințe pentru muguri și semințe încolțite, pe care le scot răscolind pământul cu labele anterioare. Pot doborî arbori mari, la fel cum
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
India; a fost introdus de om în Australia, unde animalele fugite din ferme s-au sălbăticit. Dromaderii sunt animale active ziua. Trăiesc în harem, un mascul având mai multe femele. Uneori sunt lupte pentru ierarhie între masculi. Dromaderii sunt animale erbivore, putând consumă și vegetație sărată sau cu spini. Hrană este la început înghițită, ajungând în prestomacuri, pentru a fi regurgitata și rumegata când animalul este în repaus. Împerecherea are loc mai frecvent iarnă, fiind dependența de anotimoul ploios. Perioadă de
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
de melc. Are o cochilie de până la 5 cm înălțime și aprox. 4,5 cm diametru. Este răspândit în toată Europa, cu excepția zonelor nordice, și preferă arbuștii ca landșaft, în poienele luminoase de la liziera pădurilor, în livezi și parcuri. Este erbivor și se hrănește cu plantele mici și proaspete, dar și cu viță-de-vie. Acceptă și rămășițe de plante, iar pentru a-și menține cochilia sănătoasă, consumă săruri de calciu. Este activ din primăvară până la primele zile cu temperaturi negative, când se
Melc de livadă () [Corola-website/Science/314331_a_315660]
-
(însemnând "reptilă cu brațe", din limba greacă "βραχιων", "braț", și "σαυρος", "șopârlă") a fost un gen de dinozauri sauropozi erbivori patrupezi, din familia "Brachiosauridae", care au trăit de la sfârșitul Jurasicului, posibil până la începutul Cretacicului. Cântăreau între 30 și 80 de tone. Genul a fost denumit în acest fel deoarece membrele anterioare erau mai lungi decât cele posterioare. Acești dinozauri au
Brachiosaurus () [Corola-website/Science/313434_a_314763]
-
ul ("Cervus elaphus L.", familia "Cervidae") este un mamifer erbivor din categoria rumegătoare, paricopitate (Artiodactyla). Familia "Cervidae" cuprinde circa 49 de specii, din care se mai pot aminti căprioara, renul și elanul. Caracteristice pentru cerb sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi și culoarea brun-roșcată, cu un
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
5-2,0 mm lungime și habitează în sol. Au fost descrise peste 700 de specii. Artropleuridele au fost miriapode antice, care acum nu mai există. Membru al acestui grup a fost miriapodele supergigantice din genul "Arthropleura". Aceștia au fost, probabil, erbivore și ajungeau până la 3 metri lungime. După unii autori artropleuridele reprezintă o subdiviziunea a chilopodelor.
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
inclusiv în Mexic, Costă Rica și Guatemala. Este specia tip a genului "Bagheera", care mai include o altă specie, "B. prosper". "B. kiplingi" e notabilă pentru dietă să ciudată, care, unica pentru un păianjen, este în cea mai mare parte erbivora. Nici un alt paianjen cunoscut nu are o dietă erbivora așa de consistentă. Numele genului e derivat din Bagheera, Pantera neagră din Cartea junglei scrisă de Rudyard Kipling, numele specie onorându-l chiar pe Kipling. Alte genuri salticide cu nume ale
Bagheera kiplingi () [Corola-website/Science/318818_a_320147]
-
simbiote, si ocazional mai fură larve de la furnicile muncitoare pentru a le mânca. În mod special în timpul sezonului secetos ei mai canibalizează ocazional alți "B. kiplingi". În ciuda consumului ocazional de carne, țesutul păianjenului prezintă o semnătură izotopică tipică pentru animale erbivore, implicând faptul că cea mai mare parte a hranei lor provine din plante. În timp ce au o dietă aproape exclusiv erbivora în Mexic unde populează mai mult de jumătate din copacii acacia collinsii, populații din Costă Rica, unde mai puțin de
Bagheera kiplingi () [Corola-website/Science/318818_a_320147]
-
din grupa să, el avea o lungime de până la 6 m. Numele său înseamnă „reptilă cu cap îngroșat” și era cel mai mare dintre dinozaurii cu capul tare. Era foarte mare, cu ochii de mărime unor mingi de tenis. Era erbivor și avea simțul mirosului foarte dezvoltat. El a fascinat dintodeauna generații întregi de paleontologi, probabil prin ciudățenia ridicăturii sale osoase de pe cap. Capul său era bombat, cu o porțiune foarte ridicată, si atingea o grosime de 25 de centimetri. În jurul
Pachycephalosaurus () [Corola-website/Science/321643_a_322972]
-
sɔrəloʊfəs ˌ pærə / Parr-ə-SAWR-ə-LOH-fəs; însemnând "șopârlă cu creastă", cu referire la Saurolophus) este un gen de dinozaur ornitopod din perioada cretacicului târziu, care trăia în ceea ce este acum America de Nord, cu aproximativ 76-73 milioane de ani în urmă. A fost un erbivor, care se deplasa atât ca biped cât și ca patruped. Trei specii sunt recunoscute: "Walkeri P.", "P. Tubicen", și "P. Cyrtocristatus". Rămășițele sale au fost găsite în Alberta (Canada), New Mexico și Utah (SUA). Acest dinozaur a fost descris pentru
Parasaurolophus () [Corola-website/Science/321874_a_323203]
-
unele zone, leul american a trăit în condiții climatice reci.Probabil că ei foloseau peșteri sau fisuri pentru a se adăposti de vremea rece. Leii americani se hrăneau cu cerb nord-american, cai, cămile, tapiri, bizoni americani, mamuți si alte animale erbivore mari. Oase de leu american au fost găsite în grămezile de gunoi ale indienilor americani din paleolitic, sugerând că omul a contribuit la dispariția acestuia.
Panthera leo atrox () [Corola-website/Science/324868_a_326197]
-
Sauropodele (sau sauropozii) sunt unul dintre grupurile cele mai cunoscute de dinozauri, datorită dimensiunilor lor mari. Descoperirile fosilelor complete de sauropozi sunt rare. Multe exemplare sunt aproape complet lipsite de cap, vertebre de la coadă și membre. Sauropodele au fost animale erbivore, patrupede, de multe ori cu dinți spatulați (în formă de spatulă: larg la bază, îngust la vârf), și cu gâtul foarte lung. Ele au avut capetele mici, corpuri masive, și cozi lungi. Picioarele din spate erau groase, drepte, și puternice
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
în câteva luni, iar Cadmann devine eroul lor. Liniștea coloniștilor durează puțin. Principala sursă de hrană a grendelilor, sonomii, se dovedește a fi una și aceeași specie cu grendelii. Ciclul lor de viață este similar cu al broaștei terestre - sonomul erbivor este forma juvenilă a grendelilor carnivoroi și, la fel ca multe broaște, își schimbă sexul de-au lungul vieții: Sonomul pui e mascul, grendelul adult e femelă. Tot asemenea unor specii de broaște, dacă nicio altă pradă nu se găsește
Moștenirea Heorot () [Corola-website/Science/322639_a_323968]
-
jafuri armate în bănci și izbucneau confruntări armate pe străzi în plină zi. Creșterea industriei de vite și cowboy este direct legată de dispariția bizonilor, de obicei, numiți "bivoli". După ce numărau peste 25 de milioane pe Măriile Plaiuri, fiind animale erbivore și consumatoare de iarbă, reprezentau o resursă vitală pentru indienii nativi, obținând hrană, îmbrăcămintea și adăpost, iar din oase obțineau unelte. Pierderea habitatului, bolile și vânătoarea constantă desfășurată de coloniști au redus populația bivolilor în secolul al 19-lea până la
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
("Elephas maximus") este un mamifer erbivor de talie mare, din ordinul proboscidienilor, care trăiește în sudul și sud-estul Asiei și poate fi domesticit, are nasul modificat într-o trompă lungă, incisivi externi ai maxilarului superior transformați în fildeși (defense), membrele masive, pavilioanele urechilor mari și capul
Elefantul asiatic () [Corola-website/Science/330909_a_332238]
-
euphraticus), tamariscul Nilului (Tamarix nilotica). Ici și colo în preajma unor izvoare de apa sărată cresc stuful de mare Juncus maritimus sau stuful comun Phragmites australis. În ariile de sebkha sau malha cresc Arthrocnemum macrostachyum și specii de Suaeda. Dintre mamiferele erbivore în toate zonele Văii Iordanului se pot întâlni turme de antilope, de asemenea porcul spinos indian (Hystrix indica). În lunca Iordanului trăiesc și mistreți, în locurile stâncoase se pot găsi colonii de damani de stâncă, iar în regiunea șoselei Allon
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
oferit detalii despre acțiunea filmului: Sunt cumva acel gen de desene, dar sunt dinozauri; acum, sigur, nu umblă îmbrăcați cu haine ciudate sau lucruri de genul acesta, sunt un tip aparte de dinozauri. Ne-am focusat mai mult pe dinozaurii erbivori, nu pe carnivori ... Societatea lor devine una mai agrară, referindu-ne aici la fermieri. De fapt, ei devin fermieri. Este o poveste haioasă despre calea sigură pe care un dinozaur a urmat-o în viața sa, iar aspectul cel mai
Bunul Dinozaur () [Corola-website/Science/334392_a_335721]
-
le (Hyracoidea), damanii sau hiracșii, sunt un ordin puțin numeros de mamifere ungulate erbivore primitive, cățărătoare și plantigrade, care au numeroase caractere primitive, semănând cu niște marmote (niște rozătoare), înrudite mai mult cu elefanții decât cu alte ungulate. Sunt mamifere mici cu o lungime de 44-54 cm (cât un iepure de casă) și o
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate precum, și a pomilor fructiferi (în terenuri cultivate și livezi
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
populaționale. Acestea sunt dăunători a culturilor arabile, precum și a pădurilor și livezilor prin îndepărtarea cojii de la bazele copacilor sau prin distrugerea rădăcinilor. Speciile scurmătoare provoacă, de asemenea, pagube importante culturilor rădăcinoase. Ele pot afecta în mod semnificativ densitățile populațiilor animalelor erbivore prin concurență directă pentru hrană și prin deteriorarea pășunilor. Unele specii sunt rezervoare sălbatice importante de boli zoonotice ale animalelor de fermă sau sălbatice, ca ciuma și tularemia. Bizamul este o specie cu blană foarte prețuită, intens vânat pentru blana
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
sărace în carbohidrați. El a considerat că zahărul și făina albă este cauza obezității și a sugerat în schimb ingrediente bogate în proteine. Destul de sigur, animalele carnivore nu se îngrașă niciodată (vezi lupii, șacalii, păsările de pradă, ciorile etc.). Animalele erbivore nu se îngrașă cu ușurință, cel puțin până la vârsta care le-a adus într-o stare de inactivitate; dar se îngrașă foarte repede de îndată ce încep să fie hrănite cu cartofi, cereale sau orice fel de făină. Cea de-a doua
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]