416 matches
-
tu fără urmă să pleci ai ales/ Și toarce-n neliniști un vers nepătruns.// Răpus de poveri într-un dor ne’nțeles/ Mai tremur în palma tăcerii ascuns,/ E rece pustiul în care-am ajuns/ Căci doar amăgirea suspină-n eres.// Cum lunec spre iarnă cătând propriul Eu/ Rămân prizonier, iar tu un destin,/ Mi-e vocea străină, mi-e pasul mai greu,// Noianul de frunze plânge divin./ Un gând înnoptează în rugă mereu,/ Te-așteaptă parfumul de rozmarin!” (Între cer
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
în anul 580. Avea o minte ordonată, era înțelept, iubea dreptatea și mai ales învățătura cea dumnezeiască. Din fragedă tinerețe ajunge sfetnic și secretar în cancelariile domnești. Dar pentru că nu a vrut să fie părtaș la erezia monotelită (izvorâtă din eresul lui Eutihie care susținuse că în Hristos nu există decât o singură fire, susținea o singură voință și o singură lucrare a lui Hristos), în anul 614 se retrage la o mănăstire din Hrisopoli, pe malul estic al Bosforului, iar
SF. MAXIM MĂRTURISITORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361606_a_362935]
-
În anul 646 se găsește în Cartagina, tot ca monah, unde are o dispută cu fostul și viitorul patriarh al Constantinopolului, Pirros. Merge la Roma la fericitul papă Martin pe care-l convinge să strângă un sobor pentru condamnarea acestui eres. Împăratul Heraclie (610-641) și apoi nepotul său, împăratul Constans al II-lea cunoscut și sub numele de Constantin Pogonatul sau Bărbosul (641-668), fuseseră atrași în erezia monotelită ai cărei zeloși răspînditori erau Chir patriarhul Alexandriei, Serghie al Constantinopolului (610-638), apoi
SF. MAXIM MĂRTURISITORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361606_a_362935]
-
Unii sunt doar șarlatani! Etalându-și haine scumpe, Mulți au suflet păcătos, Iar spre Tine, Doamne sfinte, Loc își fac cerând folos. Iartă-i, Doamne, dar le-arată A Ta cale, fii milos! Din crezul meu Din lumea plină de eresuri Eu m-am născut neprihănit. Nu-mi plac trăirile frivole, Iau viața simplu, ca un dar Si sunt, firește, împlinit. Mărturisesc un crez anume, Am gândul doar la Duhul Sfânt, Lucrez cu suflet și am nume Ce-l port, în
ACROSTIH ÎN FAMILIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351861_a_353190]
-
efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Adina Ionescu Colindă de nea Colindă de nea Albă - catifea, Haide să ne spui De nașterea Lui. Să ne-alungi iar dorul, Trist - copleșitorul Lăsând bucuria Alb - copilăria. Să ne spui eresul Vagul, nențelesul, S-alungi întristarea Suspinarea, -amarea. Să ne spui cuvântul Și despre avântul Nașterii, învierii Pe calea durerii. Haide să-nfrunzești, Flori albe-n ferești, Hai să ne cuprinzi Spațiul de sub grinzi. Și să ne deschizi Limpezi, mari oglinzi
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
toate sînt oarecum bine făcute și în puterea celor ce se învrdenicesc cu ele. Că nimic nu este de nerecuperat dacă pui mîna pe ac și cîrpești. Simt aici o scurtă recuperare a acelei lumi de povești și doine, ghicitori, eresuri, [...] abia-nțelese, pline de-nțelesuri, o clipă în care iese din muțeniegura dulce-a altor vremuri. Există o stîngăcie de exprimare. În loc de bunica iar cîrpește ochiuri din sită, eu aș fi zis, mai cursiv (cu riscul cacofoniei), bunica cîrpește din
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
Articolele Autorului Evadare E pe-aici atâta vară, C-aș dori să fiu la țară, Aș dori să uit asfaltul, Să admir din nou înaltul. Să merg iarăși prin pădure, Frunza freamăte ușure. Grauri , gaițe și presuri, Basme, vechi povești, eresuri. După umbră să știu ora, La-ndemâna tuturora, Clipa să-și suspende zborul Șisă murmure izvorul. Bat potecile alene, Din poieni culeg catrene, Vântur frunzele uscate, Pace și singurătate. Lapidar și analitic: Parc-aș fi în neolitic! Gândul străpungând mistere
EVADARE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355913_a_357242]
-
poezia evoluează spre o dominantă plină de virtuozitatea imaginației ce o creează: ,, Mă uit în sus și nu-l zăresc decât/ Pe Dumnezeu cu lacrimile-n gât/ Și-n colțul gurii cu un tremur des/ Plimbându-se pe aburi de eres.// Mă uit în jos și tot pe el îl văd/ Plimbându-se pe aburi de prăpăd;/ Înmărmurind de ce-i e dat să vadă,/ S-ar lepăda de propria-i plămadă.// Mă uit în ochii lui făcându-mi cruce./ Îi văd
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
atunci când slugărești și la shogun, mogul, corsar mobil, baron local sau nabab străin, publicându-ți panseurile pe organele acestuia și exprimând în deciziile de stat interesele acestui finanțator de abjecții, nu pe-ale amărâților! Și mai face spume gloata în eresul că Ei, mega-nechezolii, nici n-ar aplica și performa de să urce pe firmament ca stele gigantice, firmate, dacă cleptocrația sau burghezia de merit, capitalul român și cel străin imperialist (transnational capitalist class), nu le-ar tolera strălucirea de o
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
și s-a pus pe juruințe și pe blestemății minunate, i-a dat vin, l-a servit cu prăjiturele și cu comentariii pline de venin, le-a blestemat pe curviștine și l-a tras de mărăcine ... și ... mersul, versul și eresul trenurilor, volumul doi, pagina de la mijloc în jos, nu în sus, i-a zis ea, care ar deveni după cum se consideră în felul următor, nu rîmător, care va să zică: Bă, ce limbă de intelectuali avem și noi, ăștia, geto-dacii, faci cu ea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
mai înțeleg Și-aleg versetele din care Ei scot atât: ce le convine Și se înalță doar pe sine, Că ei n-au sfinți în calendare! Dar Cartea Sfântă nu e plină De recompense pe ales Și tot strecoară un eres Frământăturii de făină Ci pentru călcători: osândă Mustrări, pedepse la tot pasul Aicea li se-nmoaie glasul Și stau cu ochii-nchiși la pândă Garvriil trimis de Dumnezeu Pe Maica Domnului cinstește: Cu ce atunci vă osebește Purtarea voastră de-
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > POEM FASTUOS Autor: Cristina Lila Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii
POEM FASTUOS de CRISTINA LILA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355152_a_356481]
-
Cîte de plăcere Cîte cu catran ? Și în timp ce floarea Farmecu-si sporește Băutură asta Mă îmbătrînește Dar ce bucurie Să te văd crescînd Eu o să plec poate ... Nu știu, în curînd Și-acum ia aminte Trăiește intens Fiecare clipă Este un eres Astăzi poate ploua Mîine va fi frig Bucuria vietii-mi Vreau mereu s-o strig Nu e nici o clipă Grea, amară, udă Viață este viața Cît ar fi de crudă Și doar pentru viața Poți fi fericită Tristețea e dura
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Craterul din mine mărăcini și jar joc de iele nopți la pândă felinar. Zgomotul din oase lungi tălăngi de var joc al întîmplării boltă lampadar Picturale stressuri turle de cetăți marginile zilei ubicuități flux-reflux eresuri Referință Bibliografică: ABERARE / Delia Stăniloiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Delia Stăniloiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ABERARE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355703_a_357032]
-
Antologie > SATUL MEU Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1019 din 15 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului sunt mereu lângă tine sat natal pe-aceleași uliți prieten cu câmpia, pădurea și dealurile, port în mine febra singurătății și eresul nevinovat al dorului. mă mai cunosc decât salcâmii bătrâni și vântul toamnei și poate frunzele hoinare sau nucul pe care l-a sădit tata în tinerețe. turnul bisericii din deal îmi e martor până mă voi pierde sub linia apusului
SATUL MEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370993_a_372322]
-
Au ridicat mânăstiri, așezăminte, Au forme, înscrisuri strămoșești Ce ne îndeamnă să luăm aminte, Ele sunt dovezi ale nației românești... Asemenea valoare istorică există Ce-ar trebui să trezească interes, Ea încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca ,,eres”... Matei Basarab ce-a ctitorit-o Cu credință la îngerii cerești, La lupta neatârnării ce a iubit-o Mânăstirea se numește Plătărești! De trei sute ani stă mărturie, A suferit lungi cazne si invazii, Ducând o viață grea și sângerie, Cei
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
foarte documentat, dar și cu o „vijelioasă informație“ venind chiar dinspre autor, „incontestabil“ revoluționar, participant, cunoscător direct, „de la fața locului“, al răscolitoarelor / înflăcăratelor evenimente anticomuniste din Decembrie-1989, petrecute în aria lugojean-timișoreană a Banatului cogaionic și de câmpie - de șes de eres, dintre cele mai fertile, prin istoriile Daciei -, evident, se înfățișează cert, „întru cristalizare monografic-veridică“, și admirabila lucrare ivită după un sfert de secol de sedimentatare în tiparul făptuitor al „așezării în istorie“, semnată de Nicolae Toma, Lugoj, 20 decembrie 1989
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
Mea in vise, ție, Poezia sufletului viu, aceea vreau a-mi scrie. Condeiul ți-l voi face fermecat Cu iubirea sinceră ce tu mi-ai purtat Și-mi vei oferi viața ta, in versuri De dragoste și de credință, fără eresuri. Tu scrie, iară dacă Mie-mi va place, Poeziei tale îi voi trimite îngerii de bucurie Și-ți voi da like-ul Suprem, fericire! Referință Bibliografică: Like-ul Suprem / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131, Anul VI, 31 octombrie
LIKE-UL SUPREM de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370712_a_372041]
-
înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată în larg de-un matroz. Degeaba eu astăzi mai țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă, / Ne-am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din urmă, / Comemorând azi un deces! // Se tânguie valu-nspumat / La poale de Ararat, / Pierdutul cu vârful în nor, / Vieții
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și aripa copaie de năluci. O! vântule, cu palma
VÂNTULE ! de ION PENA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369557_a_370886]
-
05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cum mai ard... Cum ard spinările din dealuri și viabila icoană are-un nume... iar pe răstignite peste maluri, cresc destine în sfânta minune. Și Maica mea alăturea de timp va-mbrățișa pământul în eres - cu poame coapte-n anotimp, ce-n rod creșteau, pentru cules. Când luna se ridică pe arc de cer și nopțile răspund unei chemări, mai speră încă un suflet pasager în scrisul de val, spre un alt cer. Referință Bibliografică
CUM MAI ARD... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362683_a_364012]
-
ale bolilor reale sau doar închipuite, de personaje care ne aduc spaima neputinței și a zădărniciei, determină apeluri, de obicei inconștient, la moduri insolite de evadare...”. Afirmând că acest volum este „o oază de vis, într-o lume, în care eresurile, cu nota lor de fantastic...” sunt salvatoare pentru cititor, doamna Bahna îi acordă prozatoarei un statut de vindecare prin lectură. Referindu-se la poezia doamnei Mariana-Rogoz Stratulat, venită recent în lumea creației literare vrâncene, nu pot să nu remarc faptul
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și aripa copaie de năluci. O! vântule, cu palma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
toate vorbele ce nu s-au spus -Să le păzești cu veghe de ogar.Din ele eu apoi să împletescMinune de lumină și noroi,Stindarde cu argint împărătescși noapte cu luceferii strigoi.Nu vămuiesc tratate și comori -Istoria-i bolnavă de eres.Tu să-mi aduci din soare și din noriHambare de cuvinte cu’nțeles.Te-oi pune autor, deopotrivă,Cu mine pe coperte, pe uluci,Dar, iată, ți-este glezna colestivăși aripa copaie de năluci.O! vântule, cu palma către cerZadarnică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]